6.119 modificări
Modificări
cateva el. de aducere la zi, uniformizare, leg. interne, românizare nume
founder= [[Apostolul Andrei]], Sf. [[Sava al Serbiei]]|
independence= 1219 (pierdută în 1766), recăpătată în 1879 |
recognition= 1219 de [[Biserica de ConstantinopolOrtodoxă a Constantinopolului|Constantinopol]], din nou în 1879 |primate=[[Patriarhul Irineu (Gavrilovic) al Serbiei|Irineu (Irinej)Gavrilovic]]|
hq=Belgrad, Serbia|
territory=Serbia, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Ungaria, Republica Macedonia (disputată), Muntenegru, Slovenia|
possessions= Statele Unite, Canada, Europa, Australia|
language=[[Slavona bisericeascăLimba slavonă|Slavonă]]; sârbasârbă|
music=[[cântarea sârbească]]; uneori [[cântarea bizantină]] |
calendar=[[Calendar IulianCalendarul iulian|Iulian (neîndreptat)]]|
population=15.000.000|
website=[http://www.spc.yu Biserica Serbiei]
Biserica Ortodoxă a Serbiei este o Biserică autocefală (independentă față de orice altă jurisdicție ecleziastică), în comuniune cu celelalte Biserici ortodoxe. Jurisdicția acesteia se întinde asupra Serbiei, Muntenegrului, Bosniei și Herțegovinei și Croației; jurisdicția sa asupra Bisericii din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei face obiectul unei dispute. Având în vedere faptul că mulți sârbi au emigrat în țări străine, există numeroase comunități ortodoxe sârbe pe toate continentele.
La scurt timp după ce ajung în Balcani, triburile sârbe au fost [[Botez|botezate]] de [[misionar]]ii creștini și astfel sârbii au devenit creștini ortodocși. [[Înscăunare]]a Sfântului [[Sava al Serbiei|Sava]] ca arhiepiscop întâistătător al unei Biserici sârbe autocefale în 1219 a consolidat și mai mult loialitatea diferitelor cnezate/principate sârbești față de [[Biserica de Constantinopol|Constantinopol]] și solidaritatea acestora cu Răsăritul creștin. Ulterior, pe măsură ce regatul sârbesc medieval creștea ca dimensiuni și prestigiu și după ce Ștefan Dusan (rege al Serbiei din 1331) își arogă titlul imperial de țar (1346-1355), arhiepiscopia de Pec a fost și ea înălțată la rangul de [[patriarhie]]. Răgazul dinaintea cuceririi otomane a constituit perioada de glorie a Bisericii Serbiei. După cucerirea de către turci a celui mai puternic principat sârbesc în 1459, cea mai mare parte a teritoriului Serbiei a devenit pașalîc turcesc (provincie). După moartea patriarhului Arsenije Arsenie al II-lea în 1463, nu a fost ales nici un succesor al acestuia. Astfel, patriarhatul a fost abolit ''de facto'', iar Biserica Serbiei a trecut sub jurisdicția [[Biserica de Constantinopol|Patriarhiei Ecumenice]]. Patriarhia Serbiei a fost reinstituită în 1557 de către sultanul otoman Soliman Magnificul când [[Makarije Macarie (Sokolovic) de Pec|MakarijeMakarie]], fratele celebrului Mehmed Pașa Sokolovic, a fost ales patriarh în orașul Pec.
Emigrarea sârbilor sub conducerea patriarhului Arsenie al III-lea, în 1690, pe teritoriul Imperiului habsburgic a făcut posibilă înfiinţarea unei noi structuri eclesiastice, cu un rol esenţial în emanciparea poporului sârb.
Descoperirea complotului pus la cale de sârbi şi decapitarea unor cneji în 1804 a constituit cauza izbucnirii unui conflict sângeros între sârbi şi otomani, având ca efect dobândirea autonomiei politice de către sârbi. Încă din 1791, deci cu mult înainte de declanşarea răscoalei, arhimandritul sârb Stepan Jovanovic a alcătuit un manifest prin care cerea autonomia ţării sale, dând ca exemplu statutul special de care se bucurau Muntenia şi Moldova.
Asemănător, în 1803, arhimandritul Arsenios Jankovic Arsenie Iankovic propunea Rusiei realizarea unui imperiu slavo-sârb. La un proiect asemănător adera şi mitropolitul de Carloviț (Karlovitz), Ştefan Stratimirovici.
Mai menţionăm că în istoria Mitropoliei de KarlovitzCarloviț, există 3 perioade distincte : epoca privilegilor (1690-1779), în care viaţa bisericească şi raporturile cu statul habsburgic erau reglementate conform privilegilor acordate; epoca Rescriptului declaratoriu, al Regulamentului şi Sistemului consistorial (1779-1782-1868), şi în fine epoca Rescriptului imperial (1868-1920).
Rolul Bisericii Ortodoxe Sârbe în dobândirea independenţei şi în realizarea unităţii poporului sârb în decursul secolelor XIX şi XX a fost de o importanţă majoră. În acest efort, un loc important l-a avut crearea Mitropoliei de Karlovitz/Carloviţ, care însemna înfiinţarea unei structuri bisericeşti autonome într-o ţară creştină şi liberă.
Mitropolia din Carloviţ a avut în sec. XIX lea în deosebi 2 ierarhi mari: [[Ştefan (Stratimirovici)]] (1790-1836/1837) şi [[Iosif (Raiacici)]] (1842-1861).
În anul 1757 în Bacika, a venit în viaţă, marele ierarh Ştefan Stratimirovici. Încă de tânăr a avut o mare înclinaţie spre a dobândi cât mai multe informaţii, în diverse domenii, cum ar fi : învăţarea limbiilor străine, a filozofiei şi s-a axat bineînţeles pe teologie, pe care a aprofundat-o până în "pânzele albe", mai ales din punct de vedere istoric; a scris poezii care nu au fost publicate, dar au fost publicate diverse lucrări canonice şi istorice şi a întemeiat cercul de literari şi oameni de cultură la Karlovitz - el fiind ales membru al «Societăţii ştiinţifice» din Göttingen. A avut o mare influenţă asupra vieţii bisericeşti, a luptat pentru creştinii ortodocşi din Imperiul habsburgic, pentru ca ei să nu-şi piardă credinţa în Dumnezeu, a întemeiat primul gimnaziu sârb, la Karlovitz în anii 1791-1792, pe care a susţinut-o din toate punctele de vedere, atât pe profesori cât şi pe pe elevii acesteia, a întemeiat un internat pentru cei neajutoraţi, peste 300 şcoli, şi a luptat contra influenţei catolice, iar în 1794 a deschis Seminarul teologic superior pentru întrega Mitropolie.
Iosif Raiacici/[sr. Iosif Rajačić, ] (mitropolit 1785-1861), a luptat contra dominaţiei ungurilor, împreună cu poporul sârb (1848) la KarlovitzCarloviț, iar la o Adunare generală a delegaţilor la Sremski Karlovici, a fost desemnat [[patriarh]] de Franz Iosef /Francisc Iosif de la Viena, el beneficiind de putere şi influenţă - a dus o politică dublă ca mitropolit politic al sârbilor, deoarece era aliat cu Viena şi a subordonat episcopi de alte naţionalităţi.
În toate evenimentele politice majore din secolul al XIX-lea, Biserica Ortodoxă a avut un cuvânt de spus. Răscoala sârbă izbucnită în 1804 a antrenat şi clerul sârb, devenit în timpul conflictelor forţă conducătoare. Revoluţionarii sârbi au dorit permanent să refacă Serbia din perioada sa de glorie, chiar dacă anumite teritorii - precum Kosovo - erau locuite în secolul al XIX-lea de populaţii majoritare de altă religie – musulmani - sau aveau o politică proprie - precum Macedonia.
Biserica Ortodoxă autonomă a Macedoniei apelează în 1966, la Soborul arhieresc, pentru a primi aprobarea de a se numi Biserică autocefală, dar dorinţa aceasta este respinsă de Sfântul Sobor, pe motivul că Biserica Ortodoxă a Macedoniei nu îndeplineşte exigenţele necesare pentru a deveni autocefală, iar aceasta, la scurt timp după refuz, se declară unilateral Biserică autocefală. Aceasta a rămas însă nerecunoscută de celelalte Biserici ortodoxe autocefale.
Aşa se ajunge ca în 1970 Biserica Ortodoxă Sârbă, să deţină 28 eparhii, atât pe teritoriul Iugoslaviei, cât şi în exteriorul acesteia, iar cuvântul hotărâtor în chestiuni bisericeşti îl are Sfântul Sobor Arhieresc, format din patriarh, care poartă numele de « Arhiepiscop de Pec şi patriarh al Serbiei», cel care conduce Soborul, şi din mitropoliţi, arhiepiscopi, episcopi şi arhierei-vicari. În prezent, Patriarhul Serbiei este Prea-Fericitul Pavle Irineu (din 19912010).
===Situaţia din fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei===
===Serbia ===
* '''Arhiepiscopia de Belgrad şi Sremski Karlovci''', cu reședința la Belgrad (include și Mănăstirea Pećka Patrijaršija)
'''Chiriarh (episcop eparhiot):''' PreaFericitul Preafericitul Patriarh Dr. [[Irineu (IrinejGavrilovic)al Serbiei|Irineu]]
'''Episcopi-vicari:''' IPS Atanasije, episcop-vicar de Hvostno; IPS Antonije, episcop-vicar de Moravice
* '''Episcopia Banatului''', cu reședința la Vršac (Vârșeț)'''Chiriarh:''' PS [[Nikanor Nicanor (Bogunovic) al Banatului|NikanorNicanor]]
* '''Episcopia de Backa''', cu reședința la Novi Sad
'''Chiriarh:''' PS Dr Irinej
'''Episcop-vicar:''' PS Dr PorfirijePorfirie, episcop-vicar de Jegra
* '''Episcopia de Branicevo''', cu reședința la Požarevac
'''Chiriarh:''' IPS Dr. [[Ignatije Ignatie (Midic) de Pozarevac şi Branicevo|IgnjatijeIgnatie]]
* '''Episcopia de Vranje''', cu reședința la Vranje
'''Chiriarh:''' PS PahomijePahomie
* '''Episcopia de Žica''', cu reședința la mănăstirea Žica, lângă Kraljevo
'''Chiriarh:''' PS Hrizostom Hrisostom
* '''Episcopia de Mileševa''', cu reședința la mănăstirea Mileševa
'''Chiriarh:''' PS Filaret
'''Chiriarh:''' PF Irinej, patriarhul Serbiei (ales pe 22 ianuarie 2010)
* '''Episcopia de Ras şi Prizren''', cu reședința la Prizren
'''Chiriarh:''' PS Dr ArtemijeArtemie
'''Episcop-vicar:''' PS TeodosijeTeodosie, episcop-vicar de Lipljan
* '''Episcopia de Srem''', cu reședința la Sremski Karlovci
'''Chiriarh:''' PS VasilijeVasile
* '''Episcopia de Timok''', cu reședința la Zajecar
'''Chiriarh:''' PS Dr Justin
* '''Episcopia de Šabac ''', cu reședința la Šabac
'''Chiriarh:''' PS LavrentijeLavrentie
* '''Episcopia de Šumadija''', cu reședința la Kragujevac
'''Chiriarh:''' PS JovanIovan
* '''Episcopia de Valjevo''', cu reședința la Valjevo (instituită în mai 2006)
'''Chiriarh:''' PS [[ Milutin (Knezevic) de Valjevo|Milutin]]
=== Muntenegru ===
* '''Mitropolia Muntenegrului și a Litoralului''', cu reședința la Cetinje
'''Chiriarh:''' IPS Mitropolit Dr [[Amfilohije Amfilohie (Radovic) al Muntenegrului şi Litoralului|AmfilohijeAmfilohie]]
'''Episcop-vicar:''' PS JovanIovan, episcop-vicar de Dioclea* '''Episcopia de Budimlje şi Nikšic''', cu reședința la mănăstirea�Ciurdevi mănăstirea �Ciurdevi Stupovi de lângă Berane'''Chiriarh:''' PS JoanikijeIoanichie
=== Bosnia şi Herzegovina ===
* '''Mitropolia de Dabar-Bosnia''', cu reședința la Sarajevo
'''Chiriarh:''' IPS Mitropolit Dr NikolajNicolae
* '''Episcopia de Banja Luka''', cu reședința la Banja Luka
'''Chiriarh:''' PS [[Jefrem]] Efrem
* '''Episcopia de Bihac şi Petrovac''', cu reședința la Bosanksi Petrovac
'''Chiriarh:''' PS HrizostomHrisostom
* '''Episcopia de Zahumlje şi Herzegovina''', cu reședința la mănăstirea Tvrdoš de lângă Trebinje
'''Chiriarh:''' PS GrigorijeGrigorie
* '''Episcopia de Zvornik şi Tuzla''', cu reședința la Bijeljina (temporar, întrucât reședința oficială este la Tuzla)
'''Chiriarh:''' PS VasilijeVasilie
=== Croaţia ===
* '''Mitropolia de Zagreb şi Ljubljana''', cu reședința la Zagreb; ''jurisdicția cuprinde și Italia și toată Slovenia''
'''Chiriarh:''' IPS Mitropolit JovanIovan
* '''Episcopia Karlovac-ului de Sus''', cu reședința la Karlovac
'''Chiriarh:''' PS GerasimGherasim
* '''Episcopia Dalmaţiei''', cu reședința la Šibenik
'''Chiriarh:''' PS Dr FotijeFotiee
* '''Episcopia de Osjecko polje şi Baranja''', cu reședința la Dalj
'''Chiriarh:''' PS LukijanLuchian
* '''Episcopia Slavoniei''', cu reședința la Daruvar
'''Chiriarh:''' PS [[Sava (Juric) al Slavoniei|Sava]]
===Republica Macedonia===
* '''Arhiepiscopia autonomă de Ohrid''', cu reședința la Ohrid
'''Chiriarh:''' IPS Jovan Iovan
'''Episcop-vicar:''' PS Marko episcop-vicar de Dremevica și administrator al Bitoliei
* '''Episcopia de Polog-Kumanovo''', cu reședința la Kumanovo
'''Chiriarh:''' PS JoakimIoachim
===Europa===
* '''Episcopia Britainiei şi Scandinaviei''', cu reședința la Stockholm; ''cuprinde parohiile din Marea Britanie, Norvegia, Suedia şi Danemarca''
'''Chiriarh:''' PS DositejDositei
* '''Episcopia de Buda (Budim)''', cu reședința la Szentandrej; ''pentru sârbii ortodocşi din Ungaria''
'''Chiriarh:''' PS LukijanLuchian* '''[[Episcopia Ortodoxă Sârbă a Franţei şi Europei Occidentale|Episcopia Europei Occidentale]]''', with see in cu reședința la Paris; ''pentru sârbii ortodocși din Franța, Belgia, Olanda și Spania'''''Chiriarh:''' PS [[Luka Luca (Kovacevic) al Franţei şi Europei Occidentale|LukaLuca]]
* '''Episcopia Europei Centrale''', cu reședința la mănăstirea Himmelstühr; ''pentru credincioșii ortodocși sârbi din Germania, Austria și Elveția''
'''Chiriarh:''' PS KonstantinConstantin
===Americile===
'''Chiriarh:''' PS Dr Mitrofan
* '''Episcopia Americii de Vest''', cu reședința la Catedrala "Sf. Ștefan" din Alhambra, California
'''Chiriarh:''' PS Dr [[Maxim (VasilijevicVasilievic) al Americii de Vest|Maxim]]
* '''Episcopia Canadei''', cu reședința în Catedrala "Sf. Nicolae" din Hamilton, Ontario
'''Chiriarh:''' PS GorgijeGheorghe
* '''Mitropolia de Noua Gracanica, episcopia Statelor Unite şi Canadei''', cu reședința la Mănăstirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu din Grayslake, Illinois ''(fosta Episcopie Ortodoxă Sârbă Liberă a Statelor Unite şi Canadei, care nu s-a aflat în comuniune deplină cu Patriarhia Serbiei între 1963 și 1992).''
'''Chiriarh:''' PS [[Longin Longhin (Krco) al Statelor Unite şi Canadei|LonginLonghin]]
===Australia și Oceania===
* '''[[Biserica Ortodoxă a Australiei şi Noii Zeelande (Sârbă)| Episcopia de Australia și Noua Zeelandă]]''', cu reședința la Mănăstirea Noii Kalenica, Hall (lângă Canberra) (New Kalenic Monastery).
'''Chiriarh:''' Episcopul [[Irinej Irineu (Dobrijevic) al Australiei şi Noii Zeelande|IrinejIrineu]]
Eparhiile sunt împărțite în [[protopop]]iate (deaneries), fiecare din ele reunind mai multe congregații și [[parohie|parohii]]. Congregațiile reunesc una sau mai multe parohii.