2.632 de modificări
Modificări
Adăugare citat din P. P. Panaitescu
[[Neam]]ul român nu cuprinde numai daco-românii, adică românii de la nord de Dunăre. În schimb, neamul român este mai degrabă descris ca populația traco-dacă care a fost romanizată și încreștinată în primele veacuri ale erei creștine. Astfel, neamul românesc cuprinde și grupurile de la sud de Dunăre, adică istro-românii, aromânii, și meglenoromânii, dar și alte grupuri sud-dunărene care erau cunoscuți ca „vlahi” însă în timp au fost asimilați în Balcani.
{{Citat|Românii sunt urmașii romanității orientale, acea ramură a romanității care a dat limba sa, prin câștigarea lor la cultură, triburilor trace. Romanitatea orientală se întindea în nordul Peninsulei Balcanice și în Dacia. Mai târziu, în evul mediu, românii au atins Croația, Marea Adriatică, la apus, Thessalia, Macedonia, la miază-zi, ocupând și munții Balcani, iar la nord, în Moravia și în Panonia se pomenesc străvechi urme de sate și de păstori români. Aceasta a fost întinderea maximă teritorială a poporului român. Dar, după aceea, a urmat o vreme de restrângere a ariei românești sub apăsarea migrațiunilor popoarelor care veneau tot mai puternice și mai numeroase. A fost ca un fel de retragere într-o cetate de adăpost, cetatea Carpaților înconjurată de râuri mari și de păduri uriașe, loc de apărare ridicat de natură, unde a rămas patria noastră. În părțile ocupate odinioară de români au rămas și azi urme: românii din Pind, Macedonia, Albania, Istria și valea Timocului. Dar masa cea puternică a rămas așezată în cetatea de la nordul Dunării.|P. P. Panaitescu<ref>P. P. Panaitescu, ''Introducere la istoria culturii românești'', Editura Științifică, București, 1969.</ref>}}
== Începuturile (0-300) ==
* P. P. Panaitescu, ''Istoria românilor (1942)'', Editura didactică și pedagogică, București, 1990, ISBN: 973-30-0898-2.
* P. P. Panaitescu, ''Manuscrisele slave din biblioteca academiei RPR, Vol. 1'', Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1959
* P. P. Panaitescu, ''Introducere la istoria culturii românești'', Editura Științifică, București, 1969.
* P. P. Panaitescu, ''Contribuții la istoria culturii românești'', Editura Minerva, București, 1971.