Liturghia Sfântului Ioan Hrisostom

[Liturghia Sfântului Ioan Hrisostom] [23 Rugăciunea de prezentare a darurilor] Doamne, Dumnezeul nostru, Care pe Tine însuţi Te-ai pus înainte miel fără prihană [Rm 3, 25] pentru viaţa lumii [In 6, 51], priveşte peste noi, peste pâinea aceasta şi peste paharul acesta şi fâ-le preacuratul Tău Trup şi scumpul Tău Sânge spre împărtăşirea sufletelor şi a trupurilor. Că s-a sfinţit şi slăvit atotcinstitul şi de mare cuviinţă [Numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin]. 9 2 2 C a n o n u l O r t o d o x i e i I . C a n o n u l a p o s t o l i c [24] Rugăciunea intrării. Binefacătorule şi Ziditorule a toată faptura/creaţia, primeşte adunarea/biserica aceasta care vine la Tine, împlineşte folosul fiecăruia [Ps 19, 6], du-i la desăvârşire pe toţi şi fa-ne vrednici de împărăţia Ta. Cu harul, cu îndurările şi cu iubirea de oameni ale Unuia-Născut Fiul Tău, împreună cu Care eşti binecuvântat [cu preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin]. [25] Rugăciunea Trisaghionului. Sfinte al sfinţilor, Dumnezeul nostru, Cel Singur Sfânt şi Care întru cele sfinte/întru sfinţi Te odihneşti [/5 57, 15], sfânt eşti Tu, Cel ce ai întru Tine o slavă nedepăşită; sfânt eşti Dumnezeule, Care prin cuvânt ai alcătuit toate; sfânt eşti Dumnezeule, pe Care fiinţele vii cu patru forme îl slăvesc cu glas neîncetat; sfânt eşti Dumnezeule, Cel închinat şi slăvit de o mulţime de sfinţi îngeri şi arhangheli care tremură nevăzut; sfânt eşti Dumnezeule Care cu ochi neadormiţi priveşti şi urechea îţi pleci spre heruvimii cei cu mulţi ochi [care-Ţi cântă] cu glas fără tăcere; sfânt eşti Dumnezeule, Cel ce ca într-un car eşti purtat de serafimii cei cu şase aripi care bat din aripile lor şi primeşti cântarea lor de biruinţă „Sfânt! Sfânt! Sfânt! Domnul Savaot!” [Is 6, 3]. Căci sfânt eşti Dumnezeul nostru, Căruia în cer îţi aduc închinare stăpânii, puteri şi domnii, iar pe pământ Te laudă şi Te cinstesc oamenii. însuţi, Iubitorule de oameni, primeşte şi din gura noastră, a păcătoşilor, cântarea de trei ori „Sfânt” adusă de noi şi de tot poporul Tău şi trimite-ne bogate milele şi îndurările Tale, prin soliile sfintei Născătoare de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor care din veacuri au bineplăcut Ţie [cf. Lc 1, 70]. Ecfo[nis]: Că sfânt eşti Dumnezeul nostru şi întru cele sfinte/întru sfinţi Te odihneşti [Is 57, 15] şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. [26] Rugăciunea scaunului jertfelnicului. Stăpâne Doamne, Dumnezeul puterilor [Ps 83, 9], mântuieşte poporul Tău [Ps 27, 9] şi fa-1 să fie în pace cu puterea Sfântului Tău Duh prin întipărirea peste el a semnului cinstitei cruci a Unuia-Născut Fiul Tău, împreună cu Care eşti binecuvântat în vecii vecilor. Amin. [27] Rugăciunea ecteniei stăruitoare. Doamne, Dumnezeul nostru, primeşte această implorare stăruitoare de la robii Tăi şi miluieşte-ne după mulţimea milei Tale [2 Ezr 23, 22], şi trimite îndurările Tale peste noi şi peste tot poporul Tău care aşteaptă de la Tine V.5. Cel mai vechi Euchologhion bizan tin : Barberini gr. 336 9 2 3 bogată milă [Ef 2, 4]. Ecfo[nis]: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. [28] Rugăciunea catehumenilor înainte de Sfânta Anafora a lui Hrisostom Doamne, Dumnezeul nostru, Care în cele înalte locuieşti şi spre cele umile priveşti [Pi 112, 5-6], Care ai trimis mântuire neamului omenesc pe Unul- Născut Fiul Tău, pe Dumnezeul şi Domnul nostru Iisus Hristos, priveşte peste robii Tăi catehumeni care şi-au plecat gâtul lor şi-i învredniceşte la vremea rânduită de baia naşterii din nou [77/ 3, 5], de iertarea păcatelor şi de veşmântul nestricăciunii; uneşte-i cu sfânta Ta catholică şi apostolică Biserică şi numără-i împreună cu turma Ta cea aleasă. Ecfo[nis]: Ca şi aceştia împreună cu noi să slăvească atotcinstitul şi de mare cuviinţă [Numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin], [29] Rugăciunea Ipentru credincioşi după ce s-a desfăşurat ilitonul. Mulţumim Ţie, Doamne, Dumnezeul puterilor [Ap 11, 17], Care ne-ai învrednicit să stăm şi acum înaintea sfântului Tău jertfelnic şi să cădem la îndurările Talc pentru păcatele noastre şi pentru cele neştiute ale poporului [Evr 9, 7]. Primeşte, Dumnezeule, cererea noastră şi fă-ne vrednici să-Ţi aducem cereri, rugăciuni şi jertfe fără de sânge pentru tot poporul Tău; şi fă-ne destoinici pe noi, pe care ne-ai pus spre slujirea [diaconia] aceasta [/ Tini 1, 12], ca în puterea Duhului Tău Sfânt şi în mărturia curată a conştiinţei noastre [2 Co 1, 12] neosândiţi şi neîmpiedicaţi să Te chemăm în toată vremea şi în tot locul [Sol 19, 22], ca auzindu-ne milostiv să ne fii întru mulţimea bunătăţii Tale. Ecfo[nis]: Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinareaf, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin]. [30] Rugăciunea a Il-a a credincioşilor. Iarăşi şi de multe ori cădem la Tine şi ne rugăm Ţie, Bunule şi Iubitorule de oameni, ca privind spre rugăciunea noastră [3 Rg 8, 28] să ne curăţeşti sufletele şi trupurile de toată întinarea trupului şi a duhului; şi ne dă nouă să stăm nevinovaţi şi neosândiţi înaintea sfântului Tău jertfelnic. Şi dăruieşte, Doamne, şi celor ce se roagă împreună cu noi înaintare [progres] în viaţă, în credinţă şi în înţelegerea duhovnicească. Dă-le lor ca adorându-Te întotdeauna cu frică şi iubire să se împărtăşească nevinovaţi şi neosândiţi cu sfin9 2 4 C a n o n u l O r t o d o x i e i I. Can o n u l apostolic tele Tale Taine şi să se învrednicească de cereasca Ta împărăţie. Ecfo[nis]: Ca sub stăpânirea Ta totdeauna fiind păziţi, Ţie slavă să înălţăm[, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin], [31] Rugăciunea proaducerii [proskomides] a Sfântului Ioan Hrisostom după ce sfintele daruri s-au depus pe Sfânta Masă şi poporul a terminat cântarea de taină [Heruvicul]. Doamne, Dumnezeule Atoateţiitorule, Cel singur sfânt, Care primeşti jertfă de laudă [Evr 13, 15] de la cei ce Te cheamă cu toată inima [Pi 9, 2], primeşte şi rugăciunea noastră, a păcătoşilor, şi adu-o la sfântul Tău jertfelnic. Fă-ne destoinici să-Ţi aducem daruri şi jertfe duhovniceşti [Evr 5, 1, 1 Ptr 2, 5] pentru păcatele noastre şi cele neştiute ale poporului Tău [Evr 9, 7], şi învredniceşte-ne să aflăm har [Evr 4, 16] înaintea Ta, ca să fie bineprimită jertfa noastră [Rm 15, 16], iar Duhul cel bun al harului Tău [Evr 10,29] să se sălăşluiască peste noi şi peste aceste daruri care stau înainte şi peste tot poporul Tău. Ecfo[nis]: Prin îndurările Unuia-Născut Fiul Tău, cu Care eşti binecuvântat [împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor]. Poporul: Amin. Preotul: Pace tuturor! Diaconul: Să ne iubim [sărutăm] unii pe alţii! Iar după ce s-a dat iubirea [sămtarea], diaconul spune: Uşile! Uşile! Să luăm aminte! Poporul: „Cred [în Unul Dumnezeu...].” [32] Diaconul spune: Să stăm bine [...]! Poporul: Milă! Pace! Preotul spune: Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi iubirea lui Dumnezeu Tatăl şi părtăşia/comuniunea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi [2 Co 13, 13]! Poporul: Şi cu duhul Tău! Preotul: Sus să avem inimile! Poporul: Le avem la Domnul! Preotul: Să mulţumim Domnului! Poporul: Vrednic şi cuvenit lucru este! Şi preotul începe Sfânta Anafora/Ofrandă: Vrednic şi drept lucru este a-Ţi cânta, pe Tine a Te binecuvânta, pe Tine a Te lăuda, Ţie a-Ţi mulţumi, Ţie a ne închina, în tot locul stăpânirii Tale [Pi 102, 22]; că Tu eşti Dumnezeu negrăit şi neînţeles cu gândul, nevăzut, necuprins, pururea fiind şi la fel fiind: Tu şi Unul-Născut Fiul Tău şi Duhul Tău V.5. Cel mai vechi Euchologhion b izantin: Barberini gr. 336 9 2 5 Cel Sfânt. Tu ne-ai adus pe noi din nefiinţă la fiinţă [So/ 1, 14] şi, căzând noi, iarăşi ne-ai ridicat şi nu Te-ai depărtat de noi, toate facându-le, până ce ne-ai suit la cer şi ne-ai dăruit împărăţia Ta ce va să fie. Pentru toate acestea mulţumim Ţie şi Unuia-Născut Fiului Tău şi Duhului Tău Celui Sfânt pentru toate, pe care le ştim şi pe care nu le ştim; pentru binefacerile Tale cele arătate şi cele nearătate ce ni s-au făcut. Mulţumim Ţie şi pentru Liturghia aceasta, pe care ai socotit lucru vrednic să o primeşti din mâinile noastre, deşi stau înaintea Ta mii de arhangheli şi zeci de mii de îngeri [Dn 7, 10; Evr 12, 22], heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu câte şase aripi, care se înalţă zburând. Ecfo[nis]: cântare de biruinţă cântând [Sfânt! Sfânt! Sfânt!...]. [33] Şi preotul zice tainic [mystikos]: Cu aceste puteri şi noi, Iubitorule de oameni, Stăpâne, strigăm şi grăim: Sfânt eşti şi Preasfânt, Tu şi Unul-Născut Fiul Tău şi Duhul Tău Cel Sfânt! Sfânt eşti şi Preasfânt şi slava Ta este plină de măreţie [Ps 144, 12]. Căci Tu atât de mult ai iubit lumea Ta, încât pe Unul-Născut Fiul Tău L-ai dat, ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică [In 3, 16]. Şi Acesta venind şi toată rânduiala/economia cea pentru noi plinind/umplând, în noaptea în care S-a predat însuşi pe Sine pentru viaţa lumii, luând pâine cu sfintele şi preacuratele şi Iară prihană mâinile Sale, mulţumind şi binecuvântând a frânt şi a dat sfinţilor Săi învăţăcei şi apostoli, zicând: Ecfo/nis]: Luaţi! Mâncaţi! Acesta este Trupul Meu, care se frânge pentru voi. în chip asemănător [a luat] şi paharul după ce au cinat zicând: Ecfofnis]: Beţi din acesta toţi! Acesta este Sângele Meu al Noului Legământ, care pentru voi şi pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor. Poporul: Amin. [34] Preotul tainic: Aducându-ne aminte, aşadar, de această poruncă mântuitoare şi de toate cele ce s-au făcut pentru noi: de cruce, de groapă, de învierea de a treia zi, de înălţarea la ceruri, de şederea de-a dreapta şi de a doua venire din nou în slavă, Ecfo[nis]: îţi aducem ale Tale dintru ale Tale, de toate şi pentru toate! Poporul: Pe Tine Te lăudăm [...]. [35] Preotul zice tainic: îţi aducem şi această slujbă de adorare cuvântătoare [Rm 12, 1] şi fără de sânge, şi Te chemăm, Te rugăm şi cu umilinţă Te implorăm: Trimite Duhul Tău Sfânt peste noi şi peste aceste daruri care stau înainte, Şi pecetluieşte [cu semnul crucii] zicând tainic: 9 2 6 C a n o n u l O r t o d o x i e i I. Canonul apostolic şi fa pâinea aceasta scump Trupul Hristosului Tău prefacând-o cu Duhul Tău Cel Sfânt, Amin! iar ceea ce este în paharul acesta scump Sângele Hristosului Tău, prefacându- 1 cu Duhul Tău Cel Sfânt. Amin! Preotul tainic: Pentru ca să fie celor ce se vor împărtăşi spre trezirea sufletului, spre iertarea păcatelor, spre părtăşia/comuniunea Sfântului Tău Duh [2 Co 13,13], spre plinirea/umplerea împărăţiei, spre îndrăznirea către Tine, iar nu spre judecată [1 Co 11, 34] sau spre osândă. [36] îţi mai aducem această adorare cuvântătoare [Rm 12, 1] pentru cei adormiţi întru credinţă: strămoşi, părinţi, patriarhi, profeţi, apostoli, propovăduitori, evanghelişti, martiri, mărturisitori, înfrânaţi şi pentru tot sufletul cel drept care s-a săvârşit întru credinţă [Evr 12, 23]; Ecfo[nis]: Mai ales pentru Preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi Pururea-Fecioara Maria; pentru Sfântul Ioan Profetul, înainte-mergătorul şi Botezătorul, pentru sfinţii şi întru tot lăudaţii apostoli, pentru sfântul (N), a cărui aducere-aminte o săvârşim, şi pentru toţi sfinţii Tăi, cu ale căror rugăciuni cercetează-ne pe noi, Dumnezeule. Adu-Ţi aminte şi de toţi cei adormiţi întru nădejdea învierii şi a vieţii celei de veci şi-i odihneşte, Dumnezeul nostru, acolo unde străluceşte lumina feţei Tale [Pi 4, 7]. [37] Te mai rugăm: Adu-Ţi aminte, Doamne, şi de toţi episcopii ortodocşi, care drept învaţă cuvântul adevărului Tău [2 Tim 2, 15], de tot prezbiteriul, de diaconatul în Hristos şi de tot cinul preoţesc. îţi mai aducem această slujbă de adorare cuvântătoare pentru toată lumea locuită [oikoumenes], pentru sfânta Ta catholică şi apostolică Biserică; pentru cei ce vieţuiesc în curăţie şi în viaţă cuviincioasă; pentru cei din munţi, din peşteri şi din crăpăturile pământului [Evr 11, 28]; pentru preacredincioşii împăraţi, pentru iubitoarea de Hristos împărăteasă, pentru tot palatul şi oastea lor. Dă-le lor, Doamne, împărăţie paşnică, ca şi noi, întru liniştea lor, viaţă paşnică şi netulburată să trăim, în toată cucernicia şi cuviinţa [2 Tim 2, 2]. Adu-ţi aminte, Doamne, de oraşul acesta, în care locuim, şi de toate oraşele şi satele şi de cei ce cu credinţă locuiesc într-însele. Ecfo[nis]: între primii adu-Ţi aminte, Doamne, şi de episcopul nostru (N). Adu-Ţi aminte, Doamne, de cei ce călătoresc pe ape şi pe uscat, de cei bolnavi, de cei ce se chinuiesc, de cei duşi în robie [captivitate] şi de scăparea lor. Adu-Ţi aminte, Doamne, de cei ce aduc daruri şi fac bine în sfintele Tale biserici, şi îşi aduc aminte de cei săraci; şi trimite peste noi toţi milele Tale. V.5. Cel mai ve chi Euchologhion bizan tin : Barberini gr. 336 9 2 7 Ecfo[nis]: Şi ne dă nouă cu o gură şi cu o inimă să slăvim [şi să cântăm preacinstitul şi de mare cuviinţă Numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Duhului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin]. [38] [Preotul:] Şi să fie milele marelui Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos [cu voi cu toţi]! Diaconul: Pe toţi sfinţii [...]. Preotul tainic: Ţie îţi încredinţăm toată viaţa şi nădejdea noastră, Stăpâne Iubitorule de oameni, şi Te chemăm, Te rugăm şi cu umilinţă Te implorăm: învredniceşte-ne să ne împărtăşim cu conştiinţă curată cu cereştile şi înfricoşătoarele Taine ale acestei sfinte şi duhovniceşti Mese spre lăsarea păcatelor, spre iertarea greşelilor, spre părtăşia [comuniunea] Sfântului Duh, spre moştenirea împărăţiei cerurilor, spre îndrăznirea către Tine, iar nu spre judecată, nici spre osândă. Diaconul: Apărăf, mântuieşte, miluieşte...]. Ziua toată [...]. Preotul: Şi ne învredniceşte, Stăpâne, cu îndrăznire, fără osândă să cutezăm să Te chemăm „Tată" pe Tine, Dumnezeul cel ceresc, şi să zicem: Poporul: „Tatăl nostru [...].” Preotul ecj'on[isul]: Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Poporul: Amin. [39] Preotul: Pace tuturor! Diaconul: Capetele noastre [Domnului să le plecăm]! Preotul lainic: Mulţumim Ţie, împărate nevăzut [/ Tim 1, 17], Care cu puterea Ta cea nemăsurată ai zidit toate şi cu mulţimea milei Tale ai adus toate din nefiinţă la fiinţă [Sol 1, 14]; însuţi, Stăpâne, priveşte din cer peste cei ce şi-au plecat capetele Ţie, căci nu le-au plecat trupului şi sângelui, ci Ţie înfricoşătorului Dumnezeu. Tu deci, Stăpâne, cele ce ne stau înainte tuturor spre bine netezeşte- le după nevoia fiecăruia: cu cei ce călătoresc pe mare şi pe uscat împreună călătoreşte, pe cei bolnavi îi vindecă, Cel ce eşti Doctorul sufletelor şi trupurilor noastre. Ecfo[nis]: Cu harul şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni [ale Unuia-Născut Fiul Tău, cu Care eşti binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin]. [40] Preotul: la aminte, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, din sfânt lăcaşul Tău şi vino să ne sfinţeşti pe noi Tu, Cel ce sus şezi împreună cu Tatăl, iar aici eşti în chip nevăzut de faţă împreună cu noi; şi socoteşte vrednic ca prin mâna Ta cea puternică să ni se dea nouă şi prin noi la tot poporul Tău Diaconul: Să luăm aminte! 9 2 8 C a n o n u l O r t o d o x i e i I . C a n o n u l a p o s t o l i c Preotul: Sfintele celor sfinţi! Poporul: Unul Sfânt, Unul Domn Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Iar după ce poporul a spus „Unul Sfânt”, preotul ia din Sfântul Trup o părticică şi o pune în Sfântul Potir şi spune: Spre umplere de Duhul Sfânt! [41] Şi după ce s-au împărtăşit toţi, în timp ce diaconul spune rugăciunea, preotul se roagă tainic: Mulţumim Ţie, Stăpâne Iubitorule de oameni, Binefăcătorul sufletelor noastre, Care şi în ziua de faţă ne-ai învrednicit de cereştile şi nemuritoarele Taine. îndreptează calea noastră [Pr 3, 6], mântuieşte-ne pe toţi întru frica Ta, străjuieşte viaţa noastră, neşovăielnici fa paşii noştri, pentru rugăciunile şi implorările sfintei, slăvitei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoare şi Pururea-Fecioarei Maria şi ale tuturor sfinţilor Tăi care din veacuri au bineplăcut Ţie. Ecfo[nis]: Că Tu eşti sfinţirea noastră şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Duhului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Diaconul: în pace să ieşim! Poporul: întru Numele Domnului! [Vecernia Darurilor mai înainte sfinţite] [42] La slujba luminii de seară [vecernia] pentru Darurile mai înainte sfinţite, după citiri, după „Să se îndrepleze” (Ps 140, 2) şi „Doamne, miluieşte”, se face rugăciunea catehumenilor. Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Ziditorule şi Făcătorule a toate [Sir 24, 8], Cel ce voieşti ca toţi să se mântuiască şi să vină la cunoaşterea adevărului [1 Tim 2, 4], priveşte peste robii Tăi catehumenii, şi-i izbăveşte de înşelăciunea cea veche şi de vicleşugul potrivnicului. Cheamă-i la viaţa cea veşnică; luminează sufletele şi trupurile lor; numără-i cu turma Ta cea cuvântătoare, peste care a fost chemat Numele Tău cel sfânt [Ir 14, 19; Dn 9, 18]. Ecfo[nis]: Ca şi aceştia împreună cu noi să slăvească [preacinstitul şi de mare cuviinţă Numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin]. [43] Rugăciune pentru cei ce se pregătesc pentru sfânta Luminare. Arată, Stăpâne, faţa Ta [Ps 118, 135] peste cei ce se pregătesc pentru sfânta Luminare şi doresc să se şteargă de întinarea păcatului; luminează-le mintea; întăreşte-i în credinţă, reazemă-i pe nădejde, desăvârşeşte-i în iubire [1 In 4,18], arată-i membre cinstite ale Hristosului Tău, Care S-a dat pe Sine răscumpărare [1 Tim 2, 6] pentru sufletele noastre. Ecfo[nis]: Că Tu eşti V.5. Cel mai ve ch i Euchologhion bizan tin : Barberinigr. 336 9 2 9 luminarea noastră şi Ţie slavă înălţăm[, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin], [44] Rugăciunea I a credincioşilor. Dumnezeule Cel mare şi lăudat [ f t 47, 2], Care prin moartea cea de viaţă făcătoare a Hristosului Tău ne-ai mutat din stricăciune în nestricăciune, eliberează toate simţirile noastre din starea de moarte [nekroseos] a patimilor, punându-le drept conducător [hegemona] bun raţiunea [logismon] dinăuntru; ochiul să fie nepărtaş la orice privire rea, auzul necălcat de cuvinte deşarte [Mt 12, 36], iar limba curată de vorbe necuviincioase. Curăţeşte-ne pe noi şi buzele care Te laudă pe Tine, Doamne; fă ca mâinile noastre să se ţină deoparte de faptele rele şi să lucreze numai cele bineplăcute Ţie, întărind cu harul Tău toate membrele şi gândirea noastră. Ecfo[nis]: Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinareaţ, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin]. [45] Rugăciunea a ll-a a credincioşilor. Stăpâne Sfinte, Preabunule, rugămu-Te pe Tine, Cel bogat în milă [Ef2, 4]: milostiv fii nouă, păcătoşilor, şi fă-ne vrednici de primirea Unuia-Născut Fiului Tău şi Dumnezeului nostru, împăratul slavei [Ps 23, 7]. Căci, iată, Preacuratul Lui Trup şi de viaţă făcătorul Sânge intră în acest ceas şi se vor pune înainte pe această masă de taină străjuite în chip nevăzut de o mulţime de oaste îngerească. Dăruieşte-ne neosândită împărtăşirea cu ele, ca luminându- nc prin ele ochiul gândirii noastre să ne facem fii ai luminii şi ai zilei [/ Tes 5, 5]. E c fo [ n is ] : După darul Hristosului Tău, cu Care eşti binecuvântat[, împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin]. [46] După ce s-a terminat „Acum puterile cereşti”, preotul se roagă. Dumnezeul tainelor celor negrăite şi nevăzute, la Care sunt comorile ascunse ale înţelepciunii şi ale cunoaşterii [Col 2, 3], Care ne-ai descoperit slujirea [diaconia] acestei Liturghii şi pentru multă iubirea Ta de oameni ne-ai pus pe noi, păcătoşii, să-Ţi aducem daruri şi jertfe pentru păcatele noastre şi pentru cele din neştiinţă ale poporului [Evr 5, 1; 9, 7], însuţi, împărate nevăzut [1 Tim 1, 17], Care faci lucruri mari şi nepătrunse, slăvite şi minunate şi fără de număr, priveşte peste noi, nevrednicii robii Tăi, care stăm înaintea acestui sfânt jertfelnic ca înaintea tronului Tău de heruvimi, pe care odihneşte Unul-Născut Fiul Tău şi Dumnezeul nostru prin înfricoşătoarele Taine ce sunt puse înainte; şi eliberându-ne pe noi şi credinciosul Tău 9 3 0 C a n o n u l O r t o d o x i e i I . C a n o n u l a p o s to l i c popor de toată necurăţia, sfinţeşte cu o sfinţire neştearsă sufletele şi trupurile noastre, ale tuturor; ca In conştiinţă curată, cu faţă nefăcută de ruşine şi cu inimă luminată împărtăşindu-ne cu aceste Dumnezeieşti şi Sfinte Taine şi făcuţi vii prin ele, să ne unim cu însuşi Hristosul Tău, adevăratul Dumnezeul nostru, Care a zis: „Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele meu rămâne întru Mine Eu întru el” [In 6, 56]. Ca sălăşluindu-Se şi umblând întru noi [2 Co 6, 16] Cuvântul Tău, Doamne, să ne facem biserică/templu a Preasfântului şi închinatului Tău Duh, izbăvindu-ne de toată uneltirea diavolească ce se lucrează cu fapta sau cu cuvântul sau cu gândul, şi să dobândim bunătăţile cele făgăduite tuturor sfinţilor, care din veac au bineplăcut Ţie. Ecfo[nis]: Şi ne învredniceşte, Stăpânef, cu îndrăznire fără osândă să cutezăm să Te chemăm „Tată” pe Tine, Dumnezeul cel ceresc, şi să zicem:] Poporul: „Tatăl nostru [...].” Preotul: Că a Ta este împărăţia [şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor]. Poporul: Amin. [47] Preotul: Pace tuturor! Poporul: Şi duhului Tău! Diaconul: Capetele noastre Domnului să le plecăm! Preotul se roagă: Dumnezeule, Cel singur bun şi îndurător, Care în cele înalte locuieşti şi peste cele umile priveşti [Ps 112, 5-6], caută cu ochi milostivi peste tot poporul Tău şi-l păzeşte pe el. Şi ne învredniceşte pe toţi să ne împărtăşim neosândiţi cu aceste Taine ale Tale făcătoare de viaţă; că Ţie Ţi-am plecat capetele noastre, aşteptând bogata milă care vine de la Tine. Ecfo[nis]: Cu harul şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni ale Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care eşti binecuvântat împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum [şi pururea şi în vecii vecilor]. Poporul: Amin. [48] Diaconul: Să luăm aminte! Preotul: Sfintele mai înainte sfinţite celor sfinţi! Poporul: Unul sfânt, Unul Domn Iisus Hristos [întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin], Rugăciunea după împărtăşire. Mulţumim Ţie, Mântuitorule, Dumnezeul a toate, pentru toate cele bune pe care ni le-ai dat şi pentru împărtăşirea cu Sfântul Trup şi Sânge al Hristosului Tău şi ne rugăm Ţie, Stăpâne, Iubitorule de oameni: păzeşte-ne sub acoperământul aripilor Tale [Pi 16, 8]; şi ne dă până la suflarea noastră cea mai de pe urmă să ne împărtăşim în chip vrednic cu Sfintele Tale Taine spre V.5. Cel m ai v e ch i Euchologhion b izan tin : Barberini gr. 336 931 luminarea sufletului şi a trupului şi spre moştenirea împărăţiei cerurilor. Ecfo[nis]: Că Tu eşti sfinţirea noastră şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Diaconul: în pace să ieşim! Poporul: întru numele Domnului!