Rânduieli ale apostolului Pavel cu privire la canoane/reguli

Iar eu, Pavel, cel mai mic dintre apostoli [/ Co 15, 9], vă rânduiesc vouă episcopilor şi prezbiterilor cu privire la canoane acestea: 2 Cei ce se apropie prima dată de taina bunei-cinstiri/dreptei-credinţe [mysterio eusebeias] să fie aduşi de diaconi la episcop sau la prezbiteri şi să se examineze pricinile pentru care au venit la cuvântul Domnului, iar cei care i-au adus să dea mărturie pentru ei relatând exact cele privitoare la ei. Să se cerceteze şi modul lor de viaţă şi viaţa lor şi dacă sunt sclavi sau oameni liberi. 3 Şi dacă e sclav, să fie întrebat cine e stăpânul său, şi dacă e sclavul unui om credincios, să fie întrebat stăpânul lui dacă dă mărturie pentru el; iar dacă nu dă, să fie respins, până ce sc va arăta vrednic dc stăpânul său; dacă însă dă mărturie pentru el, să fie primit. Dacă e slujitorul unui păgân, să fie învăţat să-l mulţumească pe stăpânul său [77/ 2, 9], ca să nu fie hulit cuvântul [credinţei; 777 2, 5]. 4 Dacă are femeie sau femeia are bărbat, să fie învăţaţi să se mulţumească cu ei înşişi, iar dacă sunt necăsătoriţi, să înveţe să nu desfrâneze, ci să se căsătorească potrivit legii. 3 Dacă stăpânul său e credincios şi ştie că desfrânează, dar nu-i dă femeie, sau femeii nu-i dă bărbat, să fie îndepărtat. 6 Dacă are cineva demon, să fie învăţat dreapta-crcdinţă/buna-cinstire, dar să nu fie primit la cuminecare înainte să se fi curăţit; dacă însă îl ameninţă moartea, să fie primit. 7 Dacă e cineva proxenet, fie să înceteze proxenetismul, fie să fie îndepărtat. Dacă vine o prostituată, fie să înceteze, fie să fie îndepărtată. 8 Dacă vine un fabricant de idoli, fie să înceteze, fie să fie îndepărtat. 9 Dacă vine cineva de pe scenă — bărbat sau femeie, vizitiu, luptător, alergător, organizator de jocuri, atlet, flautist, chitarist sau dansator de cabaret —, fie să înceteze, fie să fie îndepărtat. IV .4 . C o n s t i t u ţ i i l e S f i n ţ i l o r A p o s t o l i p r i n C l e m e n t 761 10 Soldatul care vine să fie învăţat să nu nedreptăţească, să nu calomnieze şi să se mulţumească cu solda care i se dă [Lc 3, 14] şi, dacă ascultă, să fie primit, iar dacă se împotriveşte în cuvânt, să fie îndepărtat. 11 Autorul de lucruri ce nu se pot spune, perversul, leneşul, vrăjitorul, şarlatanul, descântătorul, astrologul, prezicătorul, îmblânzitorul de animale sălbatice, fabricantul de amulete, purificatorul, augurul, tâlcuitorul de zvâcniri, cel care în întâlniri respectă superstiţios defectele de vedere sau ale picioarelor, păsările, pisicile, sunetele sau zgomotele cu caracter simbolic, să fie pus la încercarea timpului, căci răutatea lor e cu anevoie de stârpit; şi dacă încetează, să fie primiţi, iar dacă nu ascultă, să fie îndepărtaţi. 12 Concubina unui necredincios, dacă nu stă decât cu el, să fie primită; dar dacă se dă şi altora, să fie îndepărtată. 13 Un credincios, dacă are o concubină, dacă e sclavă, să înceteze şi să se căsătorească după lege, iar dacă e liberă, să se căsătorească cu ea după lege; iar dacă nu face asta, să fie îndepărtat. 14 Dacă urmează cineva obiceiurilor păgâne sau iudaice, fie să se schimbe, fie să fie îndepărtat. h Dacă e dedat cineva maniei spectacolelor, vânătorilor, curselor de cai sau luptelor, fie să înceteze, fie să fie îndepărtat. 16 Cine urmează să fie catehizat să fie catehizat trei ani. Dacă însă cineva e sârguincios şi arată înclinare faţă de acest lucru, să fie primit, pentru că se judecă nu timpul, ci purtarea. 1 Cel cc învaţă să înveţe chiar dacă e laic, dar e iscusit în cuvânt şi decent în purtare; „căci toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu” [In 6, 45; Is 54, 13]. ' Orice credincios sau credincioasă când se scoală din somn dis-de-dimineaţă, înainte de a-şi săvârşi lucrul, să se spele şi să se roage; dacă se face însă o cateheză a cuvântului [învăţăturii creştine], să prefere lucrului cuvântul dreptei-credinţe. ^Credinciosul sau credincioasa să-i trateze cu bunăvoinţă pe slujitorii lor, cum am rânduit şi în cele de mai sus şi am învăţat în epistolele noastre [cf. Ef6, 9; Col 4, 1]. XXXIII. Rânduieli ale lui Pavel şi Petru: că sclavii nu trebuie să lucreze două zile pe săptămână: sâmbăta şi duminica, şi să-şi petreacă timpul liber în biserică 1 Eu Pavel şi eu Petru rânduim acestea: 2 Sclavii să lucreze cinci zile, dar sâmbăta şi duminica să-şi petreacă timpul liber în biserică pentru învăţătura dreptei-credinţe/bunei-cinstiri; căci sâmbăta, spuneam, are raţiunea creaţiei, iar duminica pe cea a învierii. 3 Sclavii să nu lucreze toată Săptămâna Mare şi cea de după ea, pentru că una e a Pătimirii, iar cealaltă a învierii, şi e nevoie de învăţătură, să ştie cine a murit şi 7 6 2 C a n o n u l O r t o d o x i e i I. C a n o n u l a p o s to l i c învie sau cine a iertat şi a înviat. 4 Să nu lucreze de înălţare, pentru că aceasta e capătul Economiei lui Hristos. 5 Să nu lucreze de Cincizecime din pricina venirii Sfântului Duh dăruit celor ce cred în Hristos. 6 Să nu lucreze de praznicul Naşterii din pricina faptului că în el s-a dat oamenilor harul neaşteptat ca Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu, să se nască din Fecioara Maria pentru mântuirea lumii. 7 Să nu lucreze de praznicul Arătării pentru că în el s-a făcut arătarea dumnezeirii lui Hristos, Tatăl dând mărturie pentru El în botez, iar Mângâietorul în chip de porumbel a arătat celor ce stăteau în preajmă pe Cel de care se dădea mărturie [Mt 3, 16-17]. 8 Să nu lucreze nici de zilele apostolilor; fiindcă au fost aşezaţi dascăli ai voştri pentru Hristos şi s-au învrednicit de Duhul. 9 Să nu lucreze nici de ziua întâiului martir Ştefan şi a celorlalţi sfinţi martiri care L-au preferat pe Hristos vieţii lor.