14.992 de modificări
Modificări
→Arhitectonica Mănăstirii Horezu: completări
Ansamblul arhitectonic al mănăstirii, întins pe mai mult de 3 hectare, se remarcă prin conceptul unitar. El este structurat pe axa principală est-vest, pe care sunt aliniate gradat patru lăcaşe de cult, construite în etape diferite şi având [[ctitor]]i diferiţi:
* [[Biserica]] principală a mănăstirii („Biserica mare”), aflată în centrul incintei mănăstirii. Are hramul [[Constantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]] [[Elena]], fiind ctitorie a Sfântului voievodul [[martir]] [[Constantin Brâncoveanu]] (1693).
* „Biserica bolniţei”, ctitorită de doamna Marica, soţia voievodului (1696), şi zugrăvită de Preda Nicolae şi Ianache.* [[Schit]]ul „[[Apostoli|Sfinţilor Apostoli]]”, ctitorit de [[starestareţ]]ul mănăstirii, Ioan Arhimandritul, la 1698, şi zugrăvit de Iosif şi Ioan la 1700.* Schitul „[[Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic)|Sfântului Ştefan]]”, numit astfel dupa numele fiului cel mare al voievodului, ctitorit de acesta la 1703. şi zugrăvit de Ianache, Istrate şi Harinte. Mănăstirea Horezu este inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
==Mănăstirea Horezu în prezent==