{{Format:IncompletOrtodoxiaînRomânia}}'''Istoria Bisericii''' este o parte importantă a înţelegerii înțelegerii [[credinţacredința|credinţeicredinței]] creştine creștine ortodoxe. Creştinii ortodocşi Creștinii ortodocși se definesc în mod deosebit prin fidelitatea lor faţă față de tradiţia tradiția Bisericii, prin continuitatea lor cu cei care au care au primit şi și propovăduit adevărul lui [[Iisus Hristos]] lumii, cu aceia care au ajutat la formularea şi și exprimarea formulelor şi și cultului de credinţăcredință, şi și cu aceia care au continuat să urmeze neschimbată, dar mereu dinamică [[Sfânta TradiţieTradiție]] a Bisericii Ortodoxe.

Cronologia de mai jos îşi își propune să redea '''''istoria creştinismului creștinismului în spaţiul spațiul actualmente românesc din perioada apostolică şi și până în prezent'''''. Istoria creştinismului creștinismului pe acest teritoriu este cea a unui spaţiu spațiu fragmentat din punct de vedere politic de-a lungul istoriei şi și în care au trăit de-a lungul timpului mai multe populaţii populații etnic, lingvistic şi și cultural diferite. Denumirea articolului de '''Istoria Bisericii Ortodoxe Române''' ilustrează însă situaţia situația politică şi și statutul jurisdicţional jurisdicțional actual al acestui spaţiuspațiu, reunit într-un singur stat naţional şi național și cu o Biserică Ortodoxă autocefală şi și unitară începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, începutul secolului XX. Se vorbeşte aşadar vorbește așadar despre Istoria Bisericii Ortodoxe Române în acelaşi același sens în care sunt consideraţi considerați ca [[Sinaxar al Sfinţilor Sfinților Români|sfinţi sfinți români]] toţi sfinţii toți sfinții care au trăit sau petrecut o vreme în spaţiul spațiul românesc. ==Perioada pre-apostolică (-33)==* 72/71 î.Hr.: Dobrogea intră sub dependență romană, încorporată în provincia Macedonia.* 60 î.Hr.: Dobrogea este ocupată de geții lui Burebista.* 44 î.Hr.: Moartea lui Burebista, Dobrogea iese de sub ocupația dacă.* 28 î.Hr.: Dobrogea intră sub protectoratul roman.* 8 î.Hr.: Poetul Ovidiu este exilat în Tomis.

*290~304-~323 – [[Tit și Gordian, episcopi ai Tomisului|Tit]] devine episcop de Tomis până la începutul anilor 320, când primește mucenicia într-o zi de [[8 iulie15 septembrie]] – Sf. Îi urmează pe tronul tomitan episcopul [[Epictet şi Astion din HalmyrisTit și Gordian, episcopi ai Tomisului|Epictet preotul şi Astion monahulGordian]], originari din Asia Mică, probabil din provincia Frigia, primesc care primește mucenicia în cetatea Halmyrispreajma anului 323, în Dobrogea potrivit tradiției într-o zi de azi, în vremea [[Persecuţii împotriva creştinilor|persecuţiilor]] lui [[Diocleţian13 septembrie]].

*~290303-300 304 sau 319-321 – Mucenicia sfinților [[Evanghelicus al Tomisului|EvanghelicusZotic, Atal, Camasis și Filip]]și a celor dimpreună cu dânșii, ale căror moaște au fost descoperite în bazilica de la Isaccea-Niculițel, originar în timpul persecuțiilor din Tracia, este primul episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (azi Constanţa)vremea lui Dioclețian și Licinius.

*298 305 - [[Mucenic]]ia fraţilor [[Pasicrat şi Valentin]], cărora li s-au tăiat capetele în Durostorum, (azi Silistra, în Bulgaria), în ziua de 28 aprilie, a lui [[Iuliu Veteranul din Durostor|Iuliu Veteranul]] în [[27 mai]], a lui [[Nicandru şi Marcian]] în [[8 iunie]], şi a Se încheie persecuția lui [[Isihie de la Durostor]] în [[15 iunie]], tot în Durostorum.Dioclețian

*~300306 -~304 – În timpul împăratului Galerius a fost executat Sfântul [[Efrem al Tomisului|EfremLup din Novae]], ucenic al Sfprobabil de origine dacă. Hermon Acesta era un discipol al Ierusalimului (300-314) propovăduieşte creştinismul la Gurile Dunării şi în jurul Pontului Euxin; episcop de Tomis o vreme, primeşte mucenicia la Chersones, în Crimeea, în vremea Sfântului [[Persecuţii împotriva creştinilorDimitrie, izvorâtorul de mir|Marii PersecuţiiDimitrie]], executat la Salonic în același an.

*~304306 -~323 – Sfântul [[Tit și Gordian, episcopi ai Tomisului|TitConstantin cel Mare]] devine episcop de Tomis până la începutul anilor 320, când primeşte mucenicia într-o zi de [[15 septembrie]]. Îi urmează pe tronul tomitan episcopul [[Tit și Gordian, episcopi ai Tomisului|Gordian]], care primeşte mucenicia în preajma anului 323, potrivit tradiţiei într-o zi de [[13 septembrie]]cezar.

*303313 -304 sau 319-321 – Mucenicia sfinţilor [[Zotic, Atal, Camasis şi FilipEdictul de la Milano|Edictul de la Mediolanum (Milano)]] şi a celor dimpreună cu dânşiiproclamă dreptul tuturor, inclusiv al creștinilor, ale căror moaşte au fost descoperite în bazilica de la Isaccea-Niculiţel, în timpul persecuţiilor din vremea lui Diocleţian şi Liciniuslibertatea credinței și a cultului.

* 325 – Potrivit lui Eusebiu din Cezareea şi și Teofil al GoţieiGoției, la [[Sinodul I Ecumenic]] de la [[Niceea]] participă şi și un episcop „scit”, posibil activ în Dobrogea şi și un episcop din Dacia.* 332 - Goții sunt înfrânți de Constantin cel Mare, impunându-le să ofere libertate creștinilor, inclusiv daco-romanilor creștini.* 336-341: Ulfila, discipolul episcopului Teofil al Goției este hirotonit episcop pentru „toți creștinii din țara getică” (istoricul Filostorgiu, citat de Păcurariu<ref name="Păcurariu1991"/>). Ulfila se întoarce în părțile Buzăului, propovăduind pe Hristos, creând un alfabet propriu, și începând traducerea Bibliei în limba gotică. Mai târziu, Ulfila trece la arianism și propăvăduiește la sud de Dunăre.* ~340-360: Călugărul eretic Audius (întemeitorul ereziei audianism) este exilat în Dobrogea, unde influențează unii goți spre a înființa unele mănăstiri (despre audieni știm de la Sfântul [[Epifanie de Salamina]]).* 343 - Sinodul din Sardica (Sofia de azi), la care au participat 170 de episcopi, dintre care jumătate erau din Iliric, împotriva semiarianismului. Mulți episcopi din Iliric sunt considerați a fi fost daco-romani de la sud de Dunăre<ref name="Păcurariu1991" />.* 348 - Prigoana lui Aorich (tatăl lui Athanaric) împotriva creștinilor din „țara goților” (așa se numea Dacia nord dunăreană ocupată de goți). Această prigoană este atestată și de Sfântul [[Chiril al Ierusalimului]].* 348-378 - Cele cinci sinoade de la Sirmium (în Voivodina, Serbia), discutând și condamnând o parte din ereziile de sorginte ariană și, în ultimul sinod, condamnând erezia macedonienilor (pnevmatomahilor). La aceste sinoade se consideră că ar fi luat parte și episcopi daco-romani de la sud de Dunăre<ref name="Păcurariu1991" />.*~348-350 - – Preotul capadocian [[Sansala şi și Eutihie din Dacia|Eutihie]] propovăduieşte propovăduiește pe Hristos în Dacia; este amintit în scrisorile Sf. [[Vasile cel Mare]].*~360- [[25 ianuarie]] 380 sau 381 - – Păstoria Sf. [[Bretanion al Tomisului|Bretanion]] la Tomis; apărător al credinţei credinței mărturisite la Niceea, în 369, în timpul vizitei împăratului filoarian Valens (364-378) refuză să slujească împreună cu [[arianism|arienii]]. Prieten cu Sf. Vasile cel Mare; amintit în scrierile lui [[Sozomen]] şi și [[Teodoret din Cir]].*361-363 - Prigoana împotriva creștinilor a împăratului [[Iulian Apostatul]]. Mucenicia Sfântului Mucenic [[Emilian de la Durostor]]. * 370-372 - Începe persecuția anticreștină a regelui got Athanaric (aceasta este descrisă și de istoricul bisericesc [[Sozomen]]).* 372, [[12 aprilie]] – mucenicia Sf. [[Sava de la Buzău|Sava Gotul]]; tot atunci este prins şi și chinuit pentru Hristos preotul [[Sansala şi și Eutihie din Dacia|Sansala]], dar este eliberat şi și va trece la Domnul cu pace spre sfârşitul sfârșitul secolului al IV-lea; [[15 septembrie]] - mucenicia Sf. [[Nichita Daco-romanulRomanul|Nichita]].* 376 - Goții sunt înfrânți de huni, ceea ce-i determină să emigreze la sud de Dunăre, părăsind pământurile nord-Dunărene.*~380-390 – Păstoria episcopului [[Gherontie al Tomisului|Gherontie]] (Terentie) la Tomis. Participă la Sinodul Ecumenic de la Constantinopol din 381. Contribuie la răspândirea creştinismului şi creștinismului și dezvoltarea vieţii vieții monahale în Dacia Pontică.*381 – [[Sinodul II Ecumenic]] de la [[Constantinopol]]. Participă și [[Gherontie al Tomisului|Gherontie]] (Terentie) al Tomisului. *~390 - – Sf. [[Teotim al Tomisului|Teotim]] urcă pe scaunul Eparhiei Tomisului. Amintit de [[Ieronim|Fericitul Ieronim]], de Sozomen şi și de alţiialții. Prăznuit pe [[20 aprilie]].* 391 - [[Teodosie cel Mare (împărat)|Teodosie cel Mare]] declară creștinismul singura religie admisă în imperiul roman.* 401-417 - Episcopul [[Laurențiu de Novae]] a propovăduit daco-romanilor de la sud de Dunăre.*~414 - Episcopul [[Niceta de Remesiana]] un prolific evanghelizator al daco-romanilor se duce la Domnul. Se consideră ca ar fi fost de origine daco-roman, propovăduind la sud de Dunăre (conform Dionisie Pippidi, Samuil Micu, Petru Maior, Mircea Păcurariu), deși unii istorici consideră că ar fi propovăduit și la nord de Dunăre (Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, C. C. Giurescu, Radu Vulpe, Ioan G. Coman).*~415 – Cuviosul [[Gherman din Dobrogea|Gherman]] din Dacia Pontică, adormit la Roma între 405 şi și 415.*431 - [[Sinodul III Ecumenic]] de la Efes. Participă și episcopul [[Timotei I al Tomisului]].*~435 – Sf. [[Ioan Casian]], originar din Dobrogea, decedat la Massilia, (azi Marsilia, FranţaFranța).*449 - Episcopul [[Ioan al Tomisului]], mare cărturar ce a luptat împotriva nestorianismului și monofizismului, moare înainte de a lua parte la Sinodul IV Ecumenic.

*431 - 451 – [[Sinodul III IV Ecumenic]] de la EfesCalcedon. Semnează și [[Alexandru al Tomisului]] deși nu poate să participe direct. Prin canonul 28, Patriarhiei din Constantinopol îi este acordată jurisdicție peste ținuturile nord-dunărene, care erau atunci ocupate de huni. *447 - Hunii distrug cetățile romano-bizantine situate pe Dunăre, între care și puternicul centru creștin de la Sucidava.*453 - Attila moare, hunii sunt înviși de gepizii germanici, ocupând Pannonia. Se cunosc unele tabere militare gepide în Transilvania.*451 – 458 - Împăratul [[Leon I Tracul]] întreabă ierarhii din imperiu, inclusiv pe episcopul [[Sinodul Teotim al II-lea al Tomisului]], despre părerea lor asupra Sinodului IV Ecumenic]] de la Calcedon, despre care episcopii se pronunță pozitiv.*470-545 [[Cuvios]]ul [[Dionisie cel Smerit|Dionisie Exiguul]], [[teolog]] originar din Sciţia Minor [[Sciția Mică]] (Dobrogea de astăzi). A rămas cunoscut ca fiind inventatorul numărării anilor începând de la [[Naşterea Nașterea Domnului]], sistem de numărare utilizat atât în [[calendarul iulian]] cât şi și în [[calendarul gregorian]]*519 - Călugării sciți din Dobrogea cer recunoașterea [[Theopashism|formulei theopasită]] („unul din Sfânta Treime a pătimit în trup”) în scopul apropierii monofiziților moderați de ortodocși.*535 - Împăratul Justinian începe demersurile să înființeze o Arhiepiscopie autocefală în [[Iustiniana Prima|Justiniana Prima]], oraș bănuit a fi Niș din Serbia de azi. Această arhiepiscopie pare să-și fi extins jurisdicția la nord de Dunăre unde trimiteau [[horepiscop|horepiscopi]].*553 – [[Sinodul V Ecumenic]] de la Constantinopolcare validează și formula theopașită propusă de călugării din Dobrogea. Episcopul Valentinian al Tomisului este pomenit de două ori dar nu a participat din motive necunoscute.*567 - Hunii sunt înfrânți de avari și longobarzi. Avarii încep să se așeze în Transilvania, declașând atacuri împotriva imperiul bizantin la sud de Dunăre și distrugând episcopate sud-dunărene.*587 - Cronicile bizantine ale lui Theofilact Simocattes și Theofanes relatează o întâmplare în care un soldat strigă „pe limba părintească”: [[Mauriciu#Prezența românilor|„torna, torna, frate”]]. „Aceste cuvinte sunt considerate de mulți cercetători drept prima mențiune documentară a limbii române”<ref name="Păcurariu1991">Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9</ref>.* 602 - [[Formarea primelor state românești#Migrația slavilor|Marea invazie avaro-slavă]] distruge așezările urbane din Dobrogea, inclusiv Tomis. Arhiepiscopia [[Iustiniana Prima|Justiniana Prima]] se desființează în aceste vremuri. Tot în acest timp, slavii încep să se stabilească pe teritoriul țării noastre definitiv, fiind asimilați și încreștinați de autohtonii daco-romani în următoarele secole<ref name="Păcurariu1991" />.* 679 - Se întemeiază [[Încreștinarea bulgarilor#Statul protobulgar (secolele VII-IX)|primul stat slavo-bulgar]], ocupând Dobrogea.

*787 – [[Sinodul VII Ecumenic]] de la Niceea. [[Ursus|Episcopul Ursus]], posibil episcop al românilor, semnează de asemenea.*814 - Slavii sudici au dezlănțuit persecutarea creștinilor din Bulgaria, afectând probabil și spațiul creștin românesc<ref>Florin Curta, ''Southeastern Europe in the Middle Ages'', Cambridge University Press, p. XV, ISBN 978-0-521-89452-4</ref> *sec. IX - Se așează pecenegii pe tărâmurile românești.*sec. IX-X – informaţii informații despre voievodatele din Transilvania conduse de Gelu, Glad şi și Menumorut.*1002 – Informaţii despre viaţa creştină din localitatea Morisena sec. IX-XI - Posibile episcopii la Dăbica (Gelu), Biharea (Menumorut), și Alba Iulia (Cenadcf. [[Primele episcopii transilvănene]]).*1020 – Menţiuni despre episcopia sec. X - Erezia [[Bogomilism|bogomilismului]] începe la sud de Dibiscos/TibiscumDunăre, în Banatposibil afectând și pământurile românești.*1205 – Menţiune despre o episcopie ortodoxă sec. X - Se introduce [[Încreștinarea bulgarilor#Infleunța liturgică pe pământurilor românești|liturghia în Transilvania, „pe moşiile cneazului Bâlea”limba paleoslavă la români]] (P. P.*1234 – Scrisoarea papei Grigore IX al Romei către principele Bela al Ungariei, cuprinzând informaţii despre organizarea bisericească de la sud de CarpaţiPanaitescu).*1247 – Diploma acordată 971 - Dobrogea [[w: Knights_HospitallerÎncreștinarea bulgarilor#Apogeul și prăbușirea noului stat creștin (secolele X-XI)|cavalerilor ioaniţiajunge din nou sub stăpânire bizantină]] .*980 - Prima organizație de regele Bela al IV-lea al Ungariei, stat românească în sudul Dunării („Vlahia Mare”) în care sunt amintite mai multe formaţiuni prestatale româneşti şi organizarea bisericească cadrul imperiului bizantin condusă de la sud Niculiță (Νικοθλίτζας) pus de Carpaţi<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1925</ref>împăratul Vasile II Bulgaroctonul.

*sec. XI - Se așează cumanii pe tărâmurile românești.*sec. XI - Înființarea unor episcopii catolice în Transilvania (Biharea mutată în 1092 la Oradea și Tășnad mutată la Cluj în 1092 și apoi la Alba Iulia). Se înființează și mănăstiri catolice (Sâniob, Igriș, Cârța, Cluj, ș.a.)*1002 – Informații despre viața creștină din localitatea Morisena (Cenad). Ohtum sau Ahtum a zidit la Morisena o mănăstire ortodoxă.*1018 - Țaratul bulgar este ocupat de bizantini, „Patriarhia” bulgară va fi înlocuită cu Arhiepiscopia de Ohrida, ce va avea sub control și [[episcopia vlahilor]].*1020 – Mențiuni despre episcopia de Dibiscos/Tibiscum, în Banat.*1028-1030 - Regele maghiar Ștefan cel Sfânt înlocuiește călugării ortodocși de la Morisena cu unii călugări romano-catolici. Tot el înființează o episcopie catolică în Biharia (din Bihor), probabil în locul unei episcopii ortodoxe.*1077-1095 - Regele Ladislau I mută episcopia romano-catolică din Biharia în Oradea. Această episcopie va avea urmări negative asupra românilor ce vor deveni iobagi pe fostele lor moșii.*sec. XII - Chilii și bisericuțe rupestre în județele Sălaj, Alba și în Banat. „În Transilvania, în secolul XII, existau puternice nuclee de viața monahală ortodoxă”<ref name==Perioada domniilor pământene "Păcurariu1991" />.*1177 - [[Mănăstirea Hodoș-Bodrog|Mănăstirea Hodoș]] (Hodust) este amintită într-o scrisoare a regelui Bela III.*1185 - Răscoala fraților [[Dinastia Asăneștilor|Petru și Asan]].*1204 - Se înființează [[Mitropolia Vicinei]] în Dobrogea.*1205 – Mențiune despre o episcopie ortodoxă în Transilvania, „pe moșiile cneazului Bâlea”.*1211 - Regele Ungariei Andrei II dăruiește Țara Bârsei cavalerilor teutoni. Mai târziu, se aduc proeți catolici ce pun bazele primelor comunități catolice în Țara Românească și Moldova.*1219 - Se înființează Arhiepiscopia din Jicea în Serbia ce [[Episcopia vlahilor#Românii în Serbia|va avea și români sub juridicție]].*1232 - Scrisoarea papei Grigore IX al Romei trimite „legat apostolic” în Ţările Române Ungaria pe episcopul Iacob Prenestin ca să îndemne pe rege să convertească sau să nimicească pe „schimaticii” (~1300-1711ortodocșii)din regatul său<ref name="Păcurariu1991" />.*1234 – Scrisoarea papei Grigore IX al Romei către principele Bela al Ungariei, cuprinzând informații despre organizarea bisericească de la sud de Carpați, menționând și prezența unor episcopi ortodocși în teritoriile extracarpatice. Bela face un jurământ că va nimici pe „toții ereticii” și „falșii creștini” din țara sa și îi va aduce sub ascultarea papei <ref name="Păcurariu1991" />. .*1235 - Este recuoscută autocefalia [[Patriarhia de Târnovo|Patriarhiei de Târnovo]], sub care se aflau mulți vlahi.*1241 - Invaziile tătare.*1247 – Diploma acordată [[w: Knights_Hospitaller|cavalerilor ioaniți]] de regele Bela al IV-lea al Ungariei, în care sunt amintite mai multe formațiuni prestatale românești și organizarea bisericească de la sud de Carpați<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, București, 1925</ref>.*1288 - Papa Nicolae IV trimite călugări din ordinul predicatorilor în mai mute țări din Răsărit, printre care și în „tara vlahilor”.

==Perioada domniilor pământene în Țările Române (~1300-1711)=====General===* 1343 - Turcii se instalează pentru prima dată în Europa (fortăreața Galipoli).* 1371 - Reînființarea Mitropoliei de la Halici (deși în Ucraina, este importantă pentru că a avut jurisdicție și asupra teritoriilor moldovene, hirotonind ierarhi moldoveni)* 1391 - Patriarhul Constantinopolului Antonie IV declară Mănăstirea Sfântul Mihai din Peri stavropighie. Deși în Ucraina de azi, jurisdicția egumenului-exarh din Peri se întindea și peste Maramureș, Sălaj, și alte ținuturi din nordul Transilvaniei.* Secolul XV - Se înființează [[Mitropolia Dristrei]].* 1414-1418 - Sinodul de la Konstanz, convocat de Sigismund de Luxemburg. Au participat și boieri din Țara Româneasca și din Moldova, dar niciun cleric. A fost „prima participare românească la o conferință internațională”<ref name="Păcurariu1991" />.* 1438-1439 - [[Sinodul de la Ferrara-Florența]]. Din Moldova, participă un mitropolit numit Grigorie al Moldovlahiei, logofătul Neagoe, protopopul Constantin (locțiitorul mitropolitului de Roman) și mitropolitul Moldovei, Damian. După iscălirea actului de unire, mitropolitul „nu a mai cutezat să se întoarcă în Moldova”<ref>[[Dimitrie Cantemir]]. Descrierea Moldovei. 1716</ref>. Mitropolia Țării Românești nu a trimis niciun delegat (nici sârbii, nici bulgarii).* 1459 - Dispare statul sârbesc deci mulți sârbi vor emigra în Banat (Timiș și Caraș-Severin), Arad, și Ungaria. Aceste colonizări începuseră deja din 1427.* Mijlocul secolului XVI - mulți români se stabilesc în Croația în „Vlahia mică” unde aveau propria lor organizație bisericească.* cca. 1500 - Se înființează [[Mitropolia Proilaviei]].* 1557 - Se reînființează Patriarhia sârbă de la Ipek ce va avea jurisdicție și asupra Banatului.* 1641 - Misionarul catolic Rafael Levakovici scrie că existau 11.000 de vlahi în părțile Zagrebului alături de un voievoid și de un episcop (Maxim Petrovici).* 1650 - [[Vasile Lupu]], [[Varlaam al Moldovei]], și boierii din divan din Moldova fac o danie anuală Mănăstirii Lipovina din Croația.* 1663 - Mitropolitul Sava al Moldovei hirotonește pe Gavriil Miakici ca episcop al vlahilor și sârbilor din Croația.* 1690 - Sârbii din Imperiul Habsburgic primesc o seamă de privilegii politice și bisericești („privilegii ilirice”) de la împăratul Leopold I. Patriarhul sârb devine cârmuitorul politic și bisericesc al tuturor ortodocșilor din imperiu. Mai târziu aceste drepturi vor fi reduse, patriarhul devenind numai cârmuitor bisericesc. Banat, Arad, Crișana vor fi sub jurisdicția Ipekului și Carlovițului până în 1716. ===Ţara Țara Românească===*cca 1310-1352 – Domnia lui Basarab I în Ţara Țara Românească.*1330 – Independenţa Ţării Româneşti Independența Țării Românești după bătălia de la Posada.*1352-1364 - Domnia lui [[Nicolae Alexandru ]] al Ţării RomâneştiȚării Românești.*1359 - Recunoaşterea [[Începuturile Mitropoliei Țării Românești|Recunoașterea Mitropoliei Ungrovlahiei de către [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]], avându-l ca [[mitropolit]] pe Sf. [[Ierarh]] [[Iachint de Vicina|Iachint]]<ref name="Iorga">Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Româneşti şi Românești și a vieţii vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>. *1372 - [[Hariton al Ungrovlahiei|Hariton]] este numit mitropolit al Ungrovlahiei. *1386-1418 – Domnia lui [[Mircea cel Bătrân ]] în Ţara Țara Românească.*1392 - [[Monah]]ul [[Filotei]] întemeiază astfel prima şcoală școală de caligrafi şi copişti și copiști din Ţara Țara Românească, la [[Mănăstirea Cozia]], [[ctitor]]ia lui Mircea cel Bătrân.*1406, [[26 decembrie]] – trecerea la Domnul a Sf. [[Nicodim de la Tismana]], reorganizator al vieţii vieții monahale în Ţara Țara Românească.*1464 - Este menționat „mitropolitul Ungrovlahiei, chir Iosif”, primul mitropolit de neam român cunoscut în Țara Românească.*1495-1508 – Domnia lui [[Radu cel Mare ]] al Ţării RomâneştiȚării Românești.*1503 - Venirea Sf. [[Nifon al II-lea al Constantinopolului|Nifon]] în Țara Românească.*cca 1503-1505 – Reorganizarea Bisericii din Ţara Țara Românească. Înfiinţarea Înființarea episcopiilor Râmnicului şi și Buzăului.*1505 - [[Maxim Brancovici]] devine mitropolit al Țării Românești, contribuind mai târziu la înlăturarea unui conflict dintre Radu cel Mare și Bogdan III al Moldovei arătându-le că „sunt creștini și o seminție”.*1508 – Apare Liturghierul lui Macarie, prima carte tipărită pe teritoriul Ţărilor Țărilor Române.*1508, [[11 august]] – trecerea la Domnul a Sfântului [[Nifon II al Constantinopolului|Nifon]], Patriarhul Constantinopolului, care a fost o vreme mitropolit şi și în Ţara Țara Românească.*1512-1521 – Domnia Binecredinciosului [[Neagoe Basarab]] al Ţării RomâneştiȚării Românești.*1516, [[18 ianuarie]] – trecerea la Domnul a Sf. Sfinţitului Sfințitului Ierarh Maxim al Ungrovlahiei.*1517, [[15 august]] - [[Târnosire]]a [[Mănăstirea Curtea de ArgeşArgeș|Mănăstirii Curtea de ArgeşArgeș]]. Conform descrierii lui ''Gavriil Protul'' de la [[Muntele Athos]], la această slujbă au fost prezenţiprezenți, în afară de Neagoe Basarab şi și familia sa, curtenii şi și boierii ţăriițării, precum şi și Teolipt - [[Patriarh]]ul [[Constantinopol]]ului - însoţit însoțit de un mare sobor: toţi toți [[arhimandrit|arhimandriţiiarhimandriții]] şi și [[egumen]]ii mănăstirilor din Muntele Athos şi și tot clerul din Ţara Țara Românească, în frunte cu [[Mitropolit]]ul Macarie. DeasemeneaDe asemenea, a fost de faţă mulţime față mulțime de popor venit din aproape toate colţurile ţăriicolțurile țării. Cu ocazia asta a avut loc și prima canonizare din țara noastră, cea a patriarhului Nifon.*1517 – Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Argeş Argeș la Târgoviște.*1544 - Este ales mitropolitul [[Anania al Țării Românești]] care spre sfârșitul vieții îmbracă marea schimă monahală.*1588 - [[Radu Șerban]], viitor Domn al Țării Românești, rezidește din temelii [[Mănăstirea Comana]], ctitorie de la Târgovişte1461 a lui Vlad Țepeș, care se ruinase complet.*1593-1601 – Domnia lui [[Mihai Viteazul]] în Ţara Țara Românească, apoi (din 1600) şi și în Moldova şi și Transilvania. Din timpul domniei lui datează cel dintâi act oficial de închinare a unei mănăstiri româneşti românești către Muntele Athos: actul din 28 august 1599 prin care Mihai Viteazul închina [[Mănăstirea Simonos Petras (Muntele Athos)|mănăstirii Simonopetra]] „biserica din Bucureşti București înoită şi și înzestrată de dânsul cu chilii în preajma Curţii Curții sale, biserica al cării nume, [[Mănăstirea Mihai Vodă|Mihai Vodă]], îl aminteşte amintește încă”<ref name="Iorga"/>.*1608 - În timpul domniei lui Radu Șerban, este construită [[Mănăstirea Cernica]], ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna.*1613-1620 - [[Chiril Lucaris]], [[Listă a patriarhilor Alexandriei|Patriarh al Alexandriei]] şi și viitor [[Listă a patriarhilor de Constantinopol|Patriarh al Constantinopolului]], vizitează de mai multe ori ţările țările române în vremea când Radu Mihnea era domn (succesiv) al Ţării Româneşti şi Țării Românești și al Moldovei, „''ţinând ținând predici înaintea Domnului, la serbatorile cele mari... în 1620 încă, el lucra în Ţara Țara Românească, atacând pe catolici în credinţa credința lor despre purcederea [[Sfântul Duh|Sfântului Duh]] şi și Purgatoriu''”. Cronicarul Miron Costin scria: „''Radu-Vodă puse preoţimea preoțimea acestei ţeri țeri supt ascultarea Patriarhului de Constantinopol''”<ref name="Iorga"/>.*1640-41 - Apare [[Pravila de la Govora]], tipărită la iniţiativa inițiativa voievodului [[Matei Basarab]].*1648-1653, 1655-1668 - Păstoria mitropolitului Ştefan Ștefan al Ungrovlahiei.*1658 - [[Târnosire|SfinţireaSfințirea]] bisericii [[Constantin cel Mare|Sfinţii Împăraţi Sfinții Împărați Constantin şiși]] [[Elena]] (actuala [[Catedrala patriarhală din BucureştiBucurești|catedrală patriarhală]]), [[ctitor]]ia voievodului [[Constantin ŞerbanȘerban]].*1668 - Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Târgovişte Târgoviște la BucureştiBucurești.

*1678-1688 - Domnia lui [[Şerban Șerban Cantacuzino]] în Ţara Țara Românească.*1688 - Este tipărită la Bucureşti București „''[[Biblia de la Bucureşti București (1688)|Biblia lui Şerban Șerban Cantacuzino]]''”, prima traducere completă a Bibliei în [[limba română]], la iniţiativa inițiativa voievodului Ţării Româneşti Şerban Țării Românești Șerban Cantacuzino (1678-1688).

*1693, [[8 iulie]] - Sfinţirea Sfințirea [[Mănăstirea Horezu|Mănăstirii Horezu]].*1702 - Începerea păstoririi episcopului [[Damaschin Voinescu]] mai întâi în Buzău și apoi în Râmnic (1708-1725).

*cca. 1359-cca. 1365 1367 – Domnia lui [[Listă a Domnilor Moldovei|Bogdan I al Moldovei]].*1386 - [[Începuturile Mitropoliei Moldovei|Mitropolia Moldovei este atestată pentru prima oară.]]*1395 - Patriarhia din Constantinopol aruncă anatema asupra Moldovei (domn, ierarhi, boieri, preoți și credincioși) pentru că nu a primit ierarhul grec trimis de ei. Aceasta este ridicată în 1401 deși moldovenii au continuat să aibă ierarhi locali.*1400-1432 – Domnia lui [[Alexandru cel Bun ]] al Moldovei.*1401 – Recunoaşterea Recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia Ecumenică.*1401-1414 - Șederea ieromonahului Grigorie Țamblac în Moldova, viitor mitropolit de Kiev.*1407 – Prima atestare documentară a [[Mănăstirea Bistrița (Neamț, România)|Mănăstirii Bistrița]], [[ctitor]]ie a lui Alexandru cel Bun.*1415-1416 - Cel dintâi ierarh cunoscut al Moldovei, Mitropolitul [[Iosif Mușat]], un român, se stinge din viață.*1438-1439 – [[Sinodul de la Ferrara-FlorenţaFlorența|Sinodul unionist de la Ferrara-FlorenţaFlorența]]. Moldova a fost reprezentată de Damian (un discipol al [[Iosif al II-lea de Constantinopol|patriarhului Iosif al II-lea al Constantinopolului]] şi ) și boierul Neagoe.*1445 - Prima atestare documentară a [[Arhiepiscopia Romanului și Bacăului|Episcopiei Romanului]], întemeiată de [[Alexandru cel Bun]] probabil în jurul anului 1408<ref name="Păcurariu1991" />.

*1457-1504 – Domnia Binecredinciosului Voievod [[Ştefan Ștefan cel Mare şi și Sfânt]].*1466-1470 – Construcţia Construcția mănăstirii Putna.*1472 - Primul episcop atestat documentar al [[Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților|Episcopiei Rădăuților]] (Episcopul Ioanichie). Nu este clar când a fost înființată episcopia, estimându-se intervalul ~1350-1450 de diferiți istorici.*1488 – Construcţia mănăstirii VoroneţConstrucția [[Mănăstirea Voroneț|Mănăstirii Voroneț]].

*1527-1538 şi și 1541-1546 – Domnia lui [[Petru Rareş Rareș]] al Moldovei.*1532 - [[Târnosire]]a Bisericii [[Mănăstirea Moldovița|Mănăstirii Moldovița]], cu [[hram]]ul „[[Buna Vestire]]”, ctitorie a lui Petru Rareș.

*1546-1551 – Păstoria mitropolitului [[Grigorie Roşca Roșca]] al Moldovei.*1581 - Sfințirea [[Mănăstirea Sucevița|Mănăstirii Sucevița]], ctitorie a Mitropolitului Gheorghe Movilă.*1598 – Înfiinţarea Înființarea Episcopiei HuşilorHușilor.*1608-1629 – Păstoria mitropolitului [[Anastasie Crimca ]] al Moldovei.*1632-1653 – Păstoria Sf. Mitropolit [[Varlaam al Moldovei]] (trecut la Domnul în 1657 la [[Mănăstirea Secu (NeamţNeamț, România)|Mănăstirea Secu]]; prăznuit pe [[30 august]]).*1639, [[6 mai]] - Sfinţirea Sfințirea Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, ctitorie a voievodului Vasile Lupu.*1641 - Aducerea moaştelor moaștelor Cuvioasei [[Parascheva de la IaşiIași|Parascheva]] la IaşiIași.*1642, [[16 septembrie]]-[[27 octombrie]] - [[Sinodul de la IaşiIași|Sinodul panortodox de la IaşiIași]] revizuieşte revizuiește ''[[Mărturisirea Ortodoxă (1642)|Mărturisirea de credinţăcredință]]'' a mitropolitului [[Petru Movilă]].*1643 - Apare ''[[Cazania lui Varlaam|''Cazania'' lui Varlaam ]] la IaşiIași.

*1677 - Reşedinţa Reședința Mitropoliei Moldovei se mută oficial la IaşiIași.*1682-1688 Apar la Iaşi Iași ''Vieţile SfinţilorViețile Sfinților'' editate de mitropolitul Dosoftei (4 volume).

===Transilvania şi , Banat, Maramureș ===*1313-1314 - Consemnarea numelui preotului Naneș din Streisângeorgiu (jud. Hunedoara), cel mai vechi nume de preot cunoscut în Transilvania. Tot în prima jumătate a secolului XIV se cunosc nume de preoți și protopopi români din Bihor.*cca. 1366 - Regele ungar Ludovic cel Mare condiționează dreptul de stăpânire asupra pământului și recunoașterea calității de nobil de apartenența la confesiunea catolică. De asemenea ordonă unor comitate (Cuvin, Caraș) să aresteze pe „preoții slavi sau schismatici” (ortodocși)<ref name="Păcurariu1991" />. Așadar, confesiunea ortodoxă era scoasă în afara legii<ref name="Păcurariu1991" />.

*1376 – Atestare epigrafică a arhiepiscopului [[Ghelasie de la RâmeţRâmeț|Ghelasie]] al Transilvaniei la RâmeţRâmeț, primul ierarh ortodox român cunoscut cu numele în teritoriile intracarpatice.* Sfârșitul secolului XIV - Încep să se așeze ruteni în Maramureș. Aceștia vor avea și vlădici ortodocși ce-și vor exercita jurisdicție asupra românilor din Maramureș prin episcopii de Muncaci. Mai târziu aceștia vor deveni uniați și vor pune presiune asupra românilor ortodocși.* 1427 - Încep colonizări sârbești în Banat din cauza invaziilor otomane (vor dura până în 1737).*1428 - Regele Sigismund de Luxemburg impune restricții adiționale împotriva ortodocșilor din Caransebeș, Mehadia, și Hațeg.*1437 - Răscoala de la Bobâlna a ortodocșilor împotriva dijmelor cerute de romano-catolici. Se inceheie „Uniunea Frățească” între nobili, sași și secui împotriva țăranilor.*1456 – Atestare documentară a mitropolitului [[Ioan de Caffa ]] la Hunedoara, arestat din ordinul lui [[Ioan Capistrano]], un inchizitor romano-catolic.*1479 - Mitropolitul Ioanichie din Transilvania este menționat, probabil aproape de Hunedoara<ref name="Păcurariu"/>.*1480-1481 - Matei Corvinul îl amenință pe papă cu trecerea Ungariei la Ortodoxie și scutește toți ortodocșii de dijma catolică.* 1485 - Primul episcop de Muncaci cunoscut cu numele (Luca) - această episcopie avea jurisdicție asupra comitatului Maramureș.

* cca. 1516 - Sfârsitul păstoririi mitropolitului Marcu de la Feleac, posibil un vlah trimis de domnitorul Radu cel Mare al Țării Românești<ref name="Păcurariu"/>.* Secolul XVI - Primele știri despre unii ierarhi ortodocși în Arad.*1538 - Este amintit mitropolitul Petru („episcop român din Feleac”), ultimul din șirul mitropoliților transilvăneni cu reședința în Feleac (Daniil, Marcu, Danciu sau Ștefan, și Petru).*1541 - Statul ungar devine pașalâc, iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitatea otomană.*1544 - Apare ''Catehismul românesc de la Sibiu'', prima carte tipărită în limba română (pierdută)*1551-1553 – Apare Tetravanghelul ''Tetraevanghelul'' slavo-român de la Sibiu, prima carte tipărită în limba română care s-a păstrat până în prezent.* 1552 - Primele știri despre ierarhi ortodocși în Banat.

*1570 – Apar la Braşov Brașov ''Liturghierul şi '' și ''Psaltirea '' tipărite în limba română de diaconul Coresi.*1570 - Jurisdicția episcopilor ruteni din Muncaci asupra Maramureșului încetează până la sfârșitul secolului XVI.

*1587 – Apare ''Palia de la OrăştieOrăștie''.

*1643-1656 - Păstoria mitropolitului Sf. mitropolit [[Simion (Ştefan) Ștefan]] al Transilvaniei|.*1648 - Apare ''[[Noul Testament de la Alba Iulia]]'', sub îngrijirea Sf. mitropolit [[Simion ŞtefanȘtefan]] al Transilvaniei.*1643-1653 - Păstoria mitropolitului [[Iosif cel Nou|Iosif al TimişoareiTimișoarei]]; trece la Domnul în 1656 (prăznuit pe [[15 septembrie]]).*1648 - Apare ''Noul Testament'' de la Alba-Iulia.

*1691, [[4 decembrie]] - Prima diplomă leopoldină subordonează Transilvania împăratului Habsburgilor, confirmându-se privilegiile celor trei națiuni politice (unguri, sași, secui) și drepturile celor patru religii recepte (catolică, luterană, calvină, și unitariană).*1698, [[7 octombrie]] - ''Manifestul de unire'' al celor 38 de protopopi transilvăneni, prin care aceştia aceștia acceptă trecerea sub ascultarea Papei de la Roma. Existența sinodului în care se afirmă că ar fi fost semnat acest „manifest” este contestată (cf. [[Nașterea uniației în Transilvania]]). *1701, [[19 martie]] - A doua Diplomă leopoldină desfiinţează desființează Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei; înfiinţează înființează în schimb o episcopie unită (greco-catolică).*1701, [[7 aprilie]] - Mitropolitul [[Atanasie Anghel]] semnează la Viena ''Actul de unire'' al Bisericii sale cu Roma, după ce îi sunt inventate numeroase acuze false.

===Ţara RomâneascăGeneral ===* 1713 1716 - Cuviosul [[Vasile Banatul este eliberat de la Poiana Mărului]] se refugiază în Ţara Românească, unde se stabileşte la [[Mănăstirea Dălhăuţi]]sub turci. Timișoara și Caranseeș intră sub jurisdicția Mitropoliei din Carloviț. Adună în jurul său o obşte Cam 80% din credincioșii de peste 40 aici erau de călugări sihaştri, pe care îi deprinde cu ascultarea, smerenia, tăcerea şi cu rugăciunea minţii, făcând din obştea sa o adevărată şcoală de trăire neam român.* cca. 1758 - Se înființează [[isihasm|isihastăEpiscopia Hotinului]]. După ce mai înfiinţează câteva schituri, Cuviosul Vasile * 1766 - Patrhiarhia de Ipek se mută la desființează. * 1773 - Este desființat ordinul iezuit (până în 1814).* 1813 - [[Mănăstirea Poiana MăruluiMitropolia Dristrei]], unde devine și [[stareţMitropolia Proilaviei]] (de aici proveninduse unesc.* 1816 -i şi supranumele de „Vasile de la Poiana Mărului”).<ref name="Păcurariu">Mircea Păcurariu, Dimitrie Daniil Philippide publică ''Istoria Bisericii Ortodoxe Româneși Geografia României'', Editura Institutului Biblic și unde folosește pentru prima dată numele de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994„România” într-o lucrare academică. ISBN 973-9130-04-6</ref> ===Țara Românească===*1714, 1708 - [[15 augustDamaschin Voinescu]] – Moartea mucenicească a Binecredinciosului Voievod este înscăunat episcop de [[Constantin BrâncoveanuArhiepiscopia Râmnicului|Râmnic]] şi .*1718 - Oltenia e ocupată de austrieci (până în 1739).*1719 - Episcopia Râmnicului este scoasă de sub jurisdicția Mitropoliei Țării Românești și pusă sub cea a fiilor săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi a sfetnicului acestuia, Ianache Văcărescu mitropoliei sârbe din Belgrad. Mănăstirile erau supuse administrativ guvernului austriac care întărea alegerea egumenilor.*1728 - Brașov și Țara Bârsei trec sub jurisdicția Episcopiei de Râmnic (zi de prăznuire: 16 augustînainte erau sub mitropolia Țării Românești).*1729 - Autoritățile austriece dau un nou decret imperial ce le cere episcopilor să dea a treia parte din veniturile lor către tezaurul imperial.*1738-1753 – Păstoria mitropolitului [[Neofit (Cretanul) ]] al Ungrovlahiei|.*1739 - Oltenia se realipește de Țara Românească.*1746 - Se desființează „rumânia” (tradiția țăranilor dependenți de stăpânii feudali). [[Neofit Cretanul]] al Ungrovlahieijoacă un rol important în acest demers.*1760-1787 – Păstoria mitropolitului [[Grigorie II al Ungrovlahiei|Griorie Grigorie al II-lea]] al Ungrovlahiei.

*1776-1780 – Apar ''[[MineiMineiele de la Râmnic]]ele'' de la Râmnic (12 volume).*1793 – Înfiinţarea Înființarea Episcopiei ArgeşuluiArgeșului, cu jurisdicție peste Argeș și Olt.*1819 - Înscăunarea mitropolitului [[Dionisie Lupu]] (1819-1821)*1821 – Revoluţia [[Preoții ortodocși români și revoluția din 1821|Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.]]

*1741 - [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei#Reformele fanariote|„Așezământul” lui Constantin Mavrocordat]].*1749 - Desființarea veciniei.*1750-1760 – Păstoria mitropolitului [[Iacob Putneanul]] al Moldovei.*1760-1786 – Păstoria mitropolitului [[Gavriil Callimachi]] al Moldovei.* 1775 - – Anexarea Bucovinei la imperiul austriac.*1775 – Cuviosul [[Paisie de la NeamţNeamț]] se reîntoarce în Moldova împreună cu toţi toți ucenicii săi de la [[Muntele Athos]] şi și se stabileşte stabilește la [[Mănăstirea Dragomirna]], începându-şi și lucrarea de îndrumător al vieţii vieții monahale din Moldova şi și înnoitor al [[monahism]]ului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice şi și publicarea [[Filocalia|Filocaliei]].*1750-1760 – Păstoria mitropolitului [[Iacob (Putneanul) al Moldovei|Iacob Putneanul]] al Moldovei.*1760-1786 – Păstoria mitropolitului [[Gavriil (Callimachi) al Moldovei|Gavriil Callimachi]] al Moldovei.*1775 – Anexarea Bucovinei la Imperiul austriac.

*1794, [[15 noiembrie]] – Trecerea la Domnul a sfântului cuvios [[Paisie de la NeamţNeamț]].

*1803 – Înfiinţarea Înființarea Seminarului teologic de la Socola.*1812 – Anexarea Basarabiei de către Imperiul imperiul rus.*1813 – Înfiinţarea Înființarea Arhiepiscopiei Chişinăului şi Chișinăului și Hotinului, subordonată Sinodului [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]], păstorită de mitropolitul [[Gavriil Bănilescu Bodoni]] (†1821).

===Transilvania şi , Banat, Maramureș ===*1711, [[21 decembrie]] - Nobilii români din Maramureș protestează solemn împotriva încercării episcopului Serafim „de a introduce inovații împotriva legii și a credinței lor vechi”<ref name="păcurariu2">[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.</ref>, declarând că nu îl mai recunosc ca episcop deoarece voia să introducă concepții uniate.

*1732 - Comitatele „din părțile ungurești”<ref name="păcurariu2" />(Maramureș, Ugocea, Sălaj, Sătmar, și Bihor) au fost alipite la Ungaria.*1744 – Acţiunea Acțiunea monahului [[Visarion Mărturisitorul|Visarion Sarai]] în Transilvania: propovăduieşte propovăduiește apărarea şi și păstrarea ortodoxiei împotriva presiunilor de catolicizare a românilor ortodocşiortodocși.*1744, [[6 iulie]] – „Sinodul” convocat de episcopul unit Inochentie Micu pentru a discuta situaţia situația dificilă a unirii românilor ortodocşi ortodocși cu Roma îl pune în conflict cu autorităţile autoritățile imperiale.* 1751 - [[Sinesie Jivanovici]] este înscăunat ca episcop de Arad.

*1761 – Numirea episcopului sârb Dionisie Novacovici ca locţiitor locțiitor al Episcopiei Ortodoxe Române a Transilvaniei.

*1777 – Înfiinţarea Înființarea episcopiei unite (greco-catolice) de Oradea.*1784 – Răscoala condusă de [[Preoții ortodocși români și răscoala lui Horea, Cloşca şi CrişanCloșca și Crișan|Horea, Cloșca și Crișan]].*1786 – Deschiderea unor cursuri de pedagogie şi și teologie la Sibiu.*1792 – Înfiinţarea Înființarea Consistoriului ortodox român la Oradea.*1795 - – Apare''Biblia'' de la Blaj''.*1811 – Începe arhipăstorirea lui [[Vasile Moga]] (1811-1845).*1819 – Întemnițarea lui [[Moise Nicoară]].

=== Bucovina ===*1775 – Anexarea Bucovinei la imperiul austriac.*1781 – Reședința episcopală a Bucovinei a fost mutată de la Rădăuți la Cernăuți.*1786 - Episcopia Bucovinei devine subordonată Mitropoliei Carloviț în probleme administrative (era deja subordonată în problemele spirituale dogmatice).* 1815 - Școlile primare românești sunt declarate școli catolice și puse sub conducerea și controlul episcopului și consistoriului romano-catolic din Lemberg (Lvov). De asemenea, în școli, limba română era înlocuită cu germana și polona. Sub oblăduirea Episcopiei ortodoxe a rămas doar o școală, la Cernăuți, numită și școala națională. ==Perioada revoluţionară şi revoluționară și a domniilor regulamentare (1821-1859)=====Ţara General ===* 1829 - Este desființată [[Mitropolia Proilaviei]].*1848 – [[Preoții ortodocși români și revoluția din 1848|Revoluțiile din Moldova, Țara Românească și Transilvania]]. Participă și clerici ortodocși.*1859, [[24 ianuarie]] – [[Preoții ortodocși români și unirea din 1859|Unirea Moldovei cu Țara Românească]] prin alegerea unui singur domn în ambele principate. ===Țara Românească===

*1836 – Înfiinţarea Înființarea Seminariilor teologice de la BucureştiBucurești, Buzău şi Argeşși Argeș.*1837 – Înfiinţarea Înființarea Seminarului teologic de la Râmnic.

*1848 – Revoluţiile din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Participă şi clerici ortodocşi.*1850-1868 – Păstoria episcopului [[Calinic de la Cernica|Calinic cel Sfânt]] la Râmnic (prăznuit pe [[11 aprilie]]).*1854-1856 – Apare ''[[Biblia]]'' de la Buzău (5 volume). *'''1828~-1834 și 1851 -1852: Principatele române, Ţara Țara Românească şi și Moldova , se află sub ocupaţie ocupație militară rusă, sub protecţia protecția Marilor Puteri şi și sub suzeranitate otomană.'''*1831 – Este emis ''[[Regulamentul organicOrganic]]'' pentru Ţara Țara Românească, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieţii vieții bisericeşti.*'''1859, [[24 ianuarie]] – Unirea Moldovei cu Ţara Românească prin alegerea unui singur domn în ambele principate'''bisericești.

*1832 – Este emis ''[[Regulamentul organicOrganic]]'' pentru Moldova, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieţii vieții bisericeştibisericești.*1846, [[18 decembrie]] – Moartea mitropolitului [[Veniamin Costachi ]] la Mănăstirea Slatina. ===Transilvania și Banat===

===*1829 – Începutul păstoririi episcopilor ortodocși români la Arad.*1846-1873 – Activitatea lui [[Andrei Șaguna]] în Transilvania şi Banat===ca vicar, episcop (din 1848) și apoi mitropolit (din 1864). Prăznuit ca sfânt ([[30 noiembrie]]).*1853, [[3 ianuarie]] – Apare primul număr al revistei ''Telegraful român'' din Sibiu, apariție neîntreruptă până astăzi.*1853 – Înființarea Mitropoliei unite (greco-catolice) de la Blaj și a Episcopiilor unite de la Gherla și Lugoj. *1856-1858 – Apare ''Biblia'' ilustrată a lui Andrei Șaguna la Sibiu.

*1829 – Începutul păstoririi episcopilor ortodocşi români la Arad.=== Basarabia ===*18461856 -1873 – Activitatea lui [[Andrei Şaguna]] în Transilvania În urma „războiului Crimeii”, județele Cahul, Bolgrad, și Ismail sunt retrocedate Moldovei. Anul următor este înființat un „Consistoriu duhovnicesc” cu reședința la Ismail, ca vicarmai târziu, episcop (din 1848) şi apoi mitropolit (din în 1864). Prăznuit ca sfânt ([[30 noiembrie]]).*1853, să se înființeze [[3 ianuarieArhiepiscopia Dunării de Jos|Episcopia Dunării de Jos]] – Apare primul număr al revistei ''Telegraful român'' din Sibiu, apariţie neîntreruptă până astăzi.*1853 – Înfiinţarea Mitropoliei unite (greco-catolice) de la Blaj şi a Episcopiilor unitte de la Gherla şi Lugoj. *1856-1858 – Apare ''Biblia'' ilustrată a lui Andrei Şaguna cu scaunul la SibiuIsmail.

==Perioada întemeierii statului român şi și a monarhiei constituţionale constituționale (1859-1945)==

*1859-1866 - Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite - Moldova şi Ţara și Țara Românească(''a se vedea [[Reformele lui Alexandru Ioan Cuza]]'').*1860 - Înfiinţarea Facultăţii Înființarea Facultății de Teologie în cadrul Universităţii Universității din IaşiIași, desfiinţată desființată în 1864.*1860 - Prin decret domnesc, 2 mănăstiri şi și 31 de schituri din Moldova sunt transformate în biserici parohiale.*1860 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate (pământene) din Moldova: NeamţNeamț, Secu, Agapia, Văratec, Adam, Vorona, Bogdana.*1862-1865, 1868-1873 Neofit Scriban este arhiereu titular şi locţiitor și locțiitor de episcop al Episcopiei ArgeşuluiArgeșului. Înlăturat pentru împotrivirea sa faţă față de măsurile lui Al. I Cuza privind organizarea bisericească, revine ulterior.

*1863 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate din Ţara Țara Românească.*1863, [[13 decembrie]] - Adoptarea [[Secularizarea averilor mănăstirești|''Legii secularizării averilor mânăstireştimânăstirești'']]. Averile mănăstirilor din Principate (atât a celor închinate cât şi și a celor pământene) intră în posesia statului.*1864 - Înfiinţarea Înființarea [[Episcopia Dunării de Jos|Episcopiei Dunării de Jos]], cu reşedinţa reședința la Ismail (din 1878 la GalaţiGalați).*1864 - ''Legea instrucţiunii instrucțiunii publice'' trece [[seminar]]iile teologice ortodoxe în administrarea statului, limitându-le numărul.*1864 - ''Decretul-Lege privind reglementarea schimei monahale'' impune o limită inferioară de vârstă (50 de ani pentru femei, 60 pentru bărbaţibărbați) şi și necesitatea de a avea studii teologice pentru a putea fi primit în monahism. *1864, [[3 decembrie]] - Promulgarea ''Decretului organic pentru înfiinţarea înființarea unei autorităţi autorități sinodale centrale'', prin care se face unificarea Bisericii din Principate. Se proclamă "independenţaindependența" Bisericii Ortodoxe Române, ceea ce duce la o dispută canonică cu Patriarhia Ecumenică. Legea prevede organizarea unui "Sinod general" al Bisericii compus din mitropoliţimitropoliți, episcopii [[chiriarh|eparhioţieparhioți]], arhiereii titulari, plus câte trei deputaţi deputați clerici sau laici din fiecare eparhie, aleşi aleși de clerul eparhiilor. Sinodul se întruneşte întrunește în 1865, 1867, 1869, dar instituţia instituția rămâne paralizată de contestarea internă a canonicităţii canonicității acestui organism. *1864-1879 Păstoria episcopului [[Melchisedec Ştefănescu Ștefănescu]] în [[Arhiepiscopia Dunării de Jos|Episcopia Dunării de Jos]].*1865, [[11 ianuarie]] - Mitropolitului Ungrovlahiei [[Nifon Rusailă ]] i se acordă titlul de ''mitropolit [[primat]]''.*1865, [[11 mai]] - Se promulgă ''Legea pentru numirea de mitropoliţi şi mitropoliți și episcopi eparhioţi eparhioți din România'', prin care ierarhii Bisericii Ortodoxe Române urmau să fie numiţi numiți direct de domn, la recomandarea Consiliului de MiniştriMiniștri, contestată de o parte a clerului ca încălcând [[drept canonic|canoanele]] bisericeştibisericești. Începutul "luptei pentru canonicitate".*1866-1914 - Domnia (Principelui, apoiRegelui (din 1881) Regelui , Carol al III în România.*1869 -lea PS [[Dionisie Romano]] tipărește pentru prima dată [[Evanghelia|Evanghelia]] și [[Apostol (liturgică)|Apostolul]] în Româniaromânește folosind alfabetul latin.*1872 - Adoptarea ''Legii organice pentru alegerea mitropoliţilor şi mitropoliților și a episcopilor eparhioţieparhioți.'' Sinodul urma să fie alcătuit din 2 mitropolii cu câte trei episcopii sufragane, plus câte opt arhierei titulari. Alegerea episcopilor eparhioţi eparhioți se făcea de un colegiu format din membrii Sfântului Sinod, plus toţi deputaţii şi toți deputații și senatorii ortodocşiortodocși. Arhiereii titulari erau numiţi numiți de Sf. Sinod cu acordul Guvernului. Legea prevede şi recunoaşterea și recunoașterea implicită a validităţii validității episcopilor numiţi numiți prin decret de Cuza, în încercarea de a pune capăt ''luptei pentru canonicitate''. *1872 - Este promulgată [[Legea organică din 1872]]. Astfel, [[Biserica Ortodoxă Română]] devine se declară [[autocefalie|autocefală]], prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică faţă față de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Constantinopolului]]. Mitropolitul Ungrovlahiei, totodată [[arhiepiscop]] de BucureştiBucurești, devine mitropolit-primat al României. Este constituit oficial [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]].*1872 - Înfiinţarea Înființarea la Bucureşti București a Seminarului Nifon ca instituţie instituție privată, finanţată finanțată de Mitropolitul Nifon.*1874, [[1 octombrie]] - începe apariţia apariția revistei ''Biserica Ortodoxă Română'', revista oficială a Sfântului Sinod.*1875-1886 - Păstoria mitropolitului-primat [[Calinic Miclescu]].*1877, [[9 mai]] Proclamarea independenţei [[Preoții ortodocși români și războiul de independență|independenței ca stat a României]].*1878-1885 Schimb de scrisori între Patriarhia Ecumenică, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi și Guvernul român, pe tema proclamării unilaterale a autocefaliei de către Biserica românăRomână.*1879-1892 Păstoria episcopului Melchisedec Ştefănescu Ștefănescu în Episcopia Romanului.*1881 - Înfiinţarea Facultăţii Înființarea Facultății de Teologie din BucureştiBucurești.*1885, [[25 aprilie]] - [[Listă a patriarhilor Constantinopolului|Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea]] al Constantinopolului recunoaşte [[Recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române|recunoaște în mod solemn autocefalia Bisericii Ortodoxe Române]].*1886-1893, 1896-1909 - - Păstoria mitropolitului-primat [[Iosif Gheorghian]].*1893 - Este promulgată ''[[Legea clerului mirean şi și a seminariilor''. Clerul este împărţit în urban şi rural; se prevede salarizarea clerului de la buget (parohiile rurale) sau de către primării (cele urbane) şi se dă în folosinţa clerului câte un lot de pământ; sunt impuse criterii de educaţie pentru accesul în clerul urban; este limitat numărul parohiilor; Statul intervine direct în numirea clerului, prin Ministerul Instrucţiunii Publice şi Cultelor. Seminariile rămân în administrarea statului, care le limitează numărul la 2 seminarii superioare şi 3 inferioare]].*1893-1896 - Păstoria mitropolitului-primat [[Ghenadie Petrescu]].* 1907 - [[Preoții ortodocși români și răscoala din 1907|Răscoala din 1907]].*1909-1911 - Păstoria mitropolitului-primat Athanasie [[Atanasie Mironescu]].*1912-1918 - Păstoria mitropolitului-primat [[Conon Arămescu-Donici]].*1914 - Apariţia Apariția unei noi ediţii ediții a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] ("Biblia din 1914")*1916 - [[Preoții ortodocși români și primul război mondial|România intra în primul război mondial]].*1918 - [[Preoții ortodocși români și Marea Unire|Unirea Transilvaniei cu Țara-mamă]].*1919, [[23 aprilie]] - [[Mitropolia Ardealului]] se uneşte unește cu Biserica Ortodoxă Română: „''La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului - care era și locțiitor de mitropolit - și dr. [[Miron Cristea]] episcopul Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș a format parte integrantă a Bisericii mame din România întregită''”<ref name="Păcurariu"/>.*1925, [[4 februarie]] - [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] hotărăște înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române. [[Mitropolit]]ul [[primat]] [[Miron Cristea]] a fost ales [[patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]].*1925, [[25 februarie]] - Regele Ferdinand al României promulgă Legea pentru înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române.*1925, [[1 noiembrie]] - Întronarea Prea Fericitului Patriarh [[Miron Cristea]], care devine astfel primul patriarh al creștinismului ortodox românesc. A păstorit până la moartea sa ([[6 martie]] 1939).*1939-1948 - Păstoria Prea Fericitului Patriarh [[Nicodim Munteanu]].

===Transilvania şi și Banat===

*1864, [[24 decembrie]] - Reînfiinţarea Reînființarea [[Mitropolia Ardealului|Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei]], cu reşedinţa reședința la Sibiu.*1867 - Este creat statul dualist austro-ungar.*1875 - Înfiinţarea Înființarea [[Episcopia CaransebeşuluiCaransebeșului|Episcopiei CaransebeşuluiCaransebeșului]]

===Basarabia===* 1892 - [[Preoții ortodocși români și mișcarea memorandistă|Memorandumul Transilvaniei este prezentat împăratului austro-ungar]].* 1918 - [[Preoții ortodocși români și Marea Unire|Unirea Transilvaniei cu Țara-mamă]]. 

=== Basarabia ===*18801871 -1895 Păstoria mitropolitului Silvestru Moraru Andrievici al BucovineiÎn vedera rusificării forțate, [[limba română]] este oficial suprimată (neoficial a fost suprimată încă din 1812). Mănăstirile refuză introducerea limbii slavone la slujbe așa că se dau dispoziții să se strângă din mănăstiri toate cărțile românești, care apoi sunt arse. Se cunoaște cazul elevului Petre Bragă din Ulmu-Lăpușna care a fost deportat în Siberia, împreună cu tatăl său, cântăreț bisericesc, pentru că au difuzat cărți românești.* 1873 - Congresul din 1873 obligă preoții să învețe pe copii limba rusă, fie acasă, fie în școlile mănăstirești, fie prin cursuri speciale pe lângă protopopiate.* 1878 - Județele Cahul, Bolgrad, și Ismail sunt anexate abuziv de Rusia, luând peste 100 de biserici. Preoții au fost forțați să învețe rusă în decurs de doi ani pentru a fi menținuți în parohiile lor.

*19481947, [[28 mai]]-1977 Păstoria patriarhului [[Iustinian (Marina) 11 iunie]] – Vizita Patriarhului Alexei I al României|IustinianMoscovei și a toată Rusia în România.*1947 – Este înființată Arhiepiscopia Olteniei.*1947, [[3 iulie]] – Episcopia Timișoarei este ridicată la rangul de Arhiepiscopie; se înființează [[Mitropolia Banatului]]. *1948 – Eliminarea învăţământului învățământului religios din şcolișcoli, a preoţilor preoților din Armată, desfiinţarea Facultăţii desființarea Facultății de Teologie din Suceava, a mai multor periodice bisericeşti bisericești etc. Din învăţământul învățământul teologic supravieţuiesc şase supraviețuiesc șase seminarii (BucureştiBucurești, Buzău, Mănăstirea NeamţNeamț, Cluj-Napoca, Craiova şi Caransebeşși Caransebeș) şi și două Institute teologice de rang universitar (la Bucureşti şi București și Sibiu).*1948-1977 Păstoria patriarhului [[Iustinian Marina|Iustinian]].*1948, [[24 mai]], [[6 iunie]] – Alegerea și înscăunarea lui [[Iustinian Marina]] ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.*1948, 5 iulie-3 august – Vizita delegației Bisericii Ortodoxe Române în U.R.S.S. cu ocazia celebrării a 500 de ani de autocefalie a [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]].*1948, [[4 august]] – Este adoptată promulgată Legea privind regimul general al cultelor. Sunt recunoscute 14 culte.Legea confirmă dreptul Departamentului cultelor de supraveghere și control al activității cultelor.*1948, [[19 octombrie|19]]-[[20 octombrie]] – Este adoptat Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Ministerul Cultelor: Biserica Ortodoxă Română este organizată în cinci mitropolii: Mitropolia Ungrovlahiei, Mitropolia Moldovei şi și Sucevei, Mitropolia Ardealului, Mitropolia Olteniei (reînfiinţată reînființată în 1948) şi și Mitropolia Banatului (înfiinţată înființată în 19481947). Intră în vigoare în februarie 1949. *1948, [[1 decembrie]] Decretul 358/1948 prevede desfiinţarea desființarea Bisericii Greco-Catolice. Clericii şi credincioşii și credincioșii sunt siliţi siliți să treacă la Ortodoxie. Majoritatea celor care refuză sunt arestaţi arestați sau trimişi trimiși la domiciliu forţatforțat. Bisericile şi și casele parohiale sunt atribuite Bisericii Ortodoxe, iar Statul român confiscă celelalte proprietăţiproprietăți. Biserica Greco-Catolică va continua să funcţioneze funcționeze în clandestinitate până la sfârşitul sfârșitul regimului comunist.*1948-1949 – Desfiintarea eparhiilor ortodoxe a Hușilor, Argeșului, Maramureșului, Caransebeșului, Tomisului (Constanței) și a Episcopiei Armatei.*1949, februarie – Arhiepiscopia Olteniei este ridicată la rang de Mitropolie.*1950, [[28 februarie]] – Hotărârea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de canonizare a unor [[sinaxar al Sfinților Români|sfinți români]]: Sf. Ier. [[Calinic de la Cernica]] (prăznuit pe [[11 aprilie]]); Sf. Ier. Mărturisitori [[Ilie Iorest]] și [[Sava Brancovici]], mitropoliții Transilvaniei ([[24 aprilie]]; a Sfinților Cuvioși Mărturisitori [[Visarion Mărturisitorul|Visarion]], [[Sofronie de la Cioara|Sofronie]] și Sfântul Mucenic [[Oprea (Miclăuș) din Săliște|Oprea]] ([[21 octombrie]]); Sf. Ier. [[Iosif cel Nou]] de la Partoș ([[15 septembrie]]).*1953, [[9 mai]]-[[21 mai]] – Vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române în Bulgaria, la înscăunarea patriarhului Chiril al [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Bisericii Ortodoxe a Bulgariei]].*1954, [[13 septembrie]]-[[18 septembrie]] – Vizita în România a patriarhului Alexandru al III-lea al Antiohiei.*1954, [[11 octombrie]]-[[27 octombrie]] – Vizita în România a patriarhului Chiril al Bulgariei.*1955, 7, 21 octombrie – Canonizarea solemnă a unor sfinți români.*1957, [[10 ianuarie]], [[13 ianuarie]] – Alegerea și înscăunarea mitropolitului [[Iustin Moisescu]] al Moldovei și Sucevei.*1957, [[2 iunie]]-[[11 iunie]] – Vizita patriarhului Iustinian, împreună cu o delegație a Bisericii Ortodoxe Române în Iugoslavia.*1958, [[30 mai]]-[[10 iunie]] – Vizita patriarhului Hristofor al Alexandriei în România.*1959 – Ca urmare a Decretului 410/1959 privind mănăstirile, mare parte a monahilor şi și monahiilor sunt expulzaţi expulzați din mănăstiri, iar cele mai multe mănăstiri sunt închise sau li se schimbă destinaţiadestinația. *1961 – Aderarea Bisericii Ortodoxe Române la Consiliul Mondial al Bisericilor. Biserica Ortodoxă Română participă la A treia Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la New Delhi.*1961 – Prima Conferință panortodoxă de la Rhodos la care participă delegații Bisericii Ortodoxe Române.*1962, [[31 mai]]-[[4 iunie]] – Vizita Patriarhului Alexei al Moscovei în România.*1962, [[23 octombrie]]-[[5 noiembrie]] – Vizita Patriarhului Gherman al Serbiei în România.*1962, noiembrie – Vizita unei delegații a Consiliului Mondial al Bisericilor în România.*1963, 22-29 iunie – Participarea unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu patriarhul Iustinian, la festivitățile mileniului [[Muntele Athos|Muntelui Athos]].*1963, 17 iunie-3 iulie – Vizita Patriarhului-Catolicos Vasken I al armenilor în România.*1964 – Amnistia generală a deținuților politici. Sunt eliberați din închisoare mai mulți preoți și monahi arestați și condamnați de regimul comunist din motive politice.*1965, 2-8 iunie – Vizita arhiepiscopului de Canterbury, Michael Ramsey în România.*1967, 16-28 octombrie – Vizita Patriarhului Ecumenic [[Atenagora I (Spirou) al Constantinopolului|Atenagora I]] în România.*1967, 19-24 noiembrie – Vizita în România a Cardinalului Franz Konig, arhiepiscop romano-catolic al Vienei și primat al Austriei.*1968, 2-6 mai – Vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române conduse de Patriarhul Iustinian la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol.*1968, 2-23 iulie – O delegație a Bisericii Ortodoxe Române participă la Adunarea Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Uppsala.*1968, 6-15 noiembrie – Vizita unei delegații a [[Biserica Etiopiei|Bisericii Etiopiei]] în România.*1968 – Apare o nouă ediție sinodală a ''Bibliei''.

 *1986-2007 Păstoria patriarhului [[Teoctist (ArăpaşuArăpașu) al României|Teoctist]]

==Vezi şi==*1989, 16-22 decembrie – Căderea regimului comunist din România.*1989, 31 decembrie – Consiliul Frontului Salvării Naționale recunoaște existența Bisericii Române Unite-Greco-Catolică. Biserica Greco-Catolică redevine cult legal recunoscut.*1990, 18 ianuarie – 3 aprilie – Retragerea din funcție a Patriarhului Teoctist, sub presiunea contestării interne și a manifestațiilor publice de pe Dealul Mitropoliei. Revine în scaun la cererea Sf. Sinod și a mai multor comunități monahale.*1990 – Reînființarea mai multor eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române, la Tomis, Târgoviște, Suceava, Curtea de Argeș, Maramureș și alegerea de ierarhi în scaunele episcopale și mitropolitane vacante sau reactivate.*1990 – Înființarea unor noi Facultăți de Teologie și Seminarii teologice. Reintroducerea învățământului religios în învățământul primar și gimnazial, cu caracter provizoriu (disciplina „Educație religioasă”)*1990 – 25-26 septembrie - Sf. Sinod și Adunarea Națională Bisericească decid modificarea Statutului de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe Române, prin retragerea unilaterală a dreptului Ministerului Cultelor (Secretariatului de Stat pentru Culte) și al altor instituții de stat de a interveni în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe Române.*1991, 7-20 februarie – Participarea unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române la a șaptea Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la Canberra, Australia.*1991 – Reintegrarea învățământului teologic superior în sistemul universitar public.*1992 – Reactivarea Mitropoliei Basarabiei, sub jurisdicția Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.*1992, 7-12 mai – Vizita în România a IPS Teodosie, mitropolit ortodox al Japoniei.*1992, 20-21 iunie – Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române decide canonizarea a nouăsprezece sfinți români: Sf. Cuvios [[Gherman din Dobrogea]] (cu prăznuirea pe [[29 februarie]]); Sf. Ier. [[Iosif Mărturisitorul]] din Maramureș ([[24 aprilie]]); Sf. Ier. [[Ghelasie de la Râmeț]] ([[30 iunie]]); Sf. Ier. [[Leontie de la Rădăuți]] ([[1 iulie]]); Sf. Voievod [[Ștefan cel Mare]] și Sfânt ([[2 iulie]]); Sf. Cuv. [[Ioan Iacob Hozevitul]] ([[5 august]]); Sf. Cuv. [[Teodora de la Sihla]] ([[7 august]]); Sf.i Martiri Brâncoveni, [[Constantin Brâncoveanu|Constantin Vodă]] cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache ([[16 august]]); Sf. Cuv. [[Ioan de la Prislop]] ([[13 septembrie]]); Sf. Ier. Martir [[Antim Ivireanul]] ([[27 septembrie]]); Sf. Preoți Mărturisitori [[Ioan din Galeș]] și [[Moise Măcinic]] din Sibiel ([[21 octombrie]]); Sf. Cuv. [[Antonie de la Iezeru|Antonie de la Iezerul-Vâlcea]] ([[23 noiembrie]]) și Sf. Cuv. [[Daniil Sihastrul]] ([[18 decembrie]]).* 2007, [[Sfinţi români 12 septembrie]] - Colegiul Electoral Bisericesc îl alege pe [[Mitropolit]]ul Moldovei, [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel Ciobotea]], ca patriarh al României.*2007, [[30 septembrie]] - [[Întronizare]]a Prea Fericitului Patriarh [[Daniel (cronologieCiobotea)al României|Daniel]].* 2009, 18-19 iunie - [[Sinaxar Sfântul Sinod al Sfinţilor RomâniBisericii Ortodoxe Române]] a decis ridicarea la rangul de [[arhiepiscopie]] a episcopiilor istorice: [[Arhiepiscopia Râmnicului|Episcopia Râmnicului]], [[Arhiepiscopia Romanului și Bacăului|Episcopia Romanului]], [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|Episcopia Buzăului și Vrancei]], [[Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului|Episcopia Argeșului și Muscelului]], [[Episcopia Dunării de Jos]] și [[Arhiepiscopia Aradului|Episcopia Aradului]]<ref>[https://www.edj.ro/iunie-2009/501-hotararile-sf-sinod-al-bisericii-ortodoxe-romane-din-18-19-iunie-2009 ''Hotărârile Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 18-19 iunie 2009''], 19 iunie 2009, ''Edj.ro'', accesat la 20 decembrie 2021</ref>

==A se vedea și==*[http://www.sfant.ro/ Sfinţi [Sfinți români (cronologie)]]* [[Sinaxar al Sfinților Români]]* [[Sfinții românidin închisori]]

[[Categorie:Seria Introducere în Creştinismul Creștinismul Ortodox]]