2.632 de modificări
Modificări
Adăugare completări din P. P. Panaitescu despre contribuția românilor la încreștinarea slavilor
Bineînțeles, poporul a continuat să vorbească românește. La noi, deși Liturghia și celelalte slujbe se făceau în slavonește, predicarea cuvântului lui Dumnezeu și spovedania se făceau, ca și mai înainte, în limba vorbită de popor, adică în românește.
== Influența românilor asupra slavilor ==
=== Înainte de migrația în Balcani ===
O înrâurire culturală suferită de slavii primitivi este cea latină<ref>P. P. Panaitescu, ''Introducere la istoria culturii românești'', Editura Științifică, București, 1969.</ref>, atât cea materială (cigla, latin tegula; mlin, latin mulinum, adică moară; vino, latin vinum), cât și cea spirituală, în religia lor păgână: Rusalia, sărbătoare păgână, de la Rosalia, sărbătoarea romană a primăverii; kolenda, colindul, latinește calendae, sărbătoarea anului nou și numele lui Traian, divinizat de popoarele de la Dunăre, care a dat pe Troian, numele unui zeu slav, atât la Kiev, cât și la sârbi. Cu dreptate spune istoricul german E. Schwartz că această influență latină s-a exercitat asupra slavilor prin mijlocirea strămoșilor românilor din Dacia și Moesia (urrumämen - străromânii). Slavii primitivi, înainte de creștinarea lor, au suferit o influență culturală latină.
=== În Balcani ===
Romanitatea orientală s-a păstrat în nordul Peninsulei Balcanice și era prezentă în momentul năvălirii slavilor, după cum dovedește nomenclatura latină a satelor și castelelor din acele părți în vremea lui Iustinian. Este deci sigur că slavii, trecând Dunărea în secolele VI-VII, au aflat aici un substrat de populație romanică. Faptul este confirmat și de păstrarea numelor de orașe și de râuri traco-latine în limba bulgară, până în ziua de azi: Dristor (Durustorum), Bădini (Bononia, Vidin), Sredici (Serdica, Sofia), Plovdiv (Filipopol), Isker (Oescus), Osma (Asemus), Arciar (Ratiaria), Timoc (Timacus), Costolaci (Castellum), Lom (Almus). Numele de orașe provenind din antichitate, păstrate de către slavi, sunt în același timp o dovadă că s-a păstrat și populația orășenească romană în aceste părți.
Datorită acelorași împrejurări este adâncă influența romanică exercitată asupra limbii bulgare, independent de influența latină mai veche, asupra limbii slave comune. Această limbă se deosebește de celelalte limbi slave prin aceea că nu are terminații deosebite la declinări, ci, întocmai ca în limbile romanice, le formează cu ajutorul prepozițiilor. Singură bulgara între limbile slave, așează articolul la sfârșitul cuvintelor, ca în românește. Aceste forme deosebitoare dovedesc că slavii-bulgari au trăit mult timp în amestec cu populația romanică de la Dunărea de Jos.
=== Concluzie ===
Înainte ca slavii să fi fost încreștinați în mod oficial, daco-romanii au contribuit la încreșinarea lor prin influențe culturale, începute încă dinainte de secolul VII.
==Note==
==Surse==
*Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9
*P. P. Panaitescu, ''Introducere la istoria culturii românești'', Editura Științifică, București, 1969.
== A se vedea și ==