Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.281 de modificări
Modificări
→Scrieri
==Scrieri==
===Publicate===
*Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, ''Dor de pustie, dor de cer'', Editura Trinitas
*Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, "Hrana DuhovniceascaHrană Duhovnicească", Editura Lumina Lumină din LuminaLumină, Bucureşti, 2000, 624 p. ===Fragmente===La un Preasfinţit Episcop <br>au venit din eparhie<br>plângeri contra unui preot<br>cu năravul la beţie. Şi precum aceste plângeri<br>stăruiau necontenit,<br>s-a găsit de cuviinţă <br>să-l oprească de slujit. S-a alcătuit scrisoare<br>spre a lui canonisire,<br>ca prin asta parohia <br>şi cei mari să aibă ştire. Dar când dă să iscălească<br>Preasfinţitul la sfârşit,<br>s-a făcut un vuiet mare, <br>mii de glasuri s-au pornit: „Nu! Nu! Nu! Să nu faci asta!”<br>auzit-a din văzduh,<br>şi scăpând din mână pana<br>tulburatu-s-a la duh. Cugetând puţin bătrânul<br>s-a gândit că-i o părere,<br>căci îi ţiuie urechea<br>uneori de priveghere. Deci, apucă iar condeiul<br>ca să facă iscălire,<br>dar în clipa-aceea iarăşi<br>se aude glăsuire! „Nu! Nu! Nu! Arată-i milă!”<br>se aude lămurit,<br>şi de frică Arhiereul<br>a lăsat de iscălit. Dar venindu-şi iar în fire,<br>vrea să termine de scris,<br>socotind acele glasuri<br>nălucire ca de vis. Dar a treia oară, mâna<br>a-nceput a-i tremura,<br>căci potopul cel de glasuri<br>mai năvalnic răsuna. Aruncând din mână pana<br>a lăsat neiscălit<br>şi chemând pe cel cu vina,<br>cu blândeţe i-a grăit: „Preacucernice Părinte!<br>Iată, am aceste ştiri,<br>Adevăr ne scrie lumea,<br>Ori sunt goale uneltiri?” „Toate sunt adevărate,<br>Preasfinţitul meu stăpân,<br>mă înşel cu băutura<br>şi de rău cu drept mă ţin! De la alte patimi rele<br>Dumnezeu m-a izbăvit,<br>dar năravul băuturii<br>deseori m-a biruit.” „Dar, (îi zice lui Vlădica)<br>slujba cum ţi-o împlineşti?<br>căci de-acuma ai pedeapsă <br>şapte ani să nu slujeşti!” „Preasfinţite, eu din ziua<br>întru care m-ai sfinţit,<br>n-a rămas în parohie<br>nici un om nepomenit. Mai cu seamă eu, smeritul<br>foarte mult mă sârguiesc<br>ca pe cei trecuţi din viaţă <br>pururea să-i pomenesc.” Auzind Vlădica asta<br>a-nţeles cine striga,<br>şi rupând scrisoarea, zice:<br>„Mergi la parohia ta! Eu asemenea persoane<br>nu le pot canonisi,<br>căci atunci pe mii de duhuri<br>aş putea nedreptăţi! Cei din viaţă cer pedeapsă<br>după faptul arătat,<br>iară cei din altă lume<br>solitor te-au câştigat! Am aicea zeci de plângeri<br>scrise doar ca să te cert,<br>dar din ceruri, mii de glasuri<br>strigă astăzi să te iert! Mergi la slujba ta în pace,<br>dar să nu mai faci sminteli.<br>Şi să nu mă uiţi pe mine<br>la a slujbei rânduieli!” (Extrasă din volumul: Sfântul Ioan Iacob Românul-Hozevitul, ''Hrană duhovnicească'', ed. Lumină din Lumină, Bucureşti 2000, p. 140-142)
==Legături externe==