În Biserica veche, [[proscomidiar]]ul și diaconiconul formau un loc unic (numit ''schevofilachion''), și care se putea situa în afara altarului, lipit de altar sau în proximitate.
Se numește diaconicon, pentru că în vechime era în grija [[Diacon|diaconului]].
La catolici poartă denumirea de sacristie.
==Surse==
* [[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
[[Categorie:Arhitectura bisericească]]
[[Categorie:Obiecte liturgice]]