{{ÎmbunătăţireSpiritualitate}}În creștinismul Ortodox, '''Mintea - Nous''' (gr. νούς ; adj. ''noetic'') este „ochiul sufletului”<ref>Mitropolit Hierotheos Vlachos, ''Psihoterapia ortodoxă: știința sfinților părinți'', traducere de Irina Luminița Niculescu, Editura Învierea, Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, pp. 146-148 - https://doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/atunci-cand-mintea-care-este-ochiul-sufletului-este-deformata-se-deformeaza</ref>. Așa cum [[sufletul]] omului este creat de [[Dumnezeu]], sufletul omului este inteligent și noetic. Sfântul [[Talasie Libianul|Talasie]] scrie că Dumnezeu a făcut ființele „cu darul de a primi Duhul și a-L cunoaște pe El; El a adus la existență simțurile și percepția senzorială pentru a sluji acestor ființe”<ref>''[[Filocalia]]'', v. 2, Sfântul Talasie, [http://www.innerlightproductions.com/thoughts/sept1601.htm "On Love, Self-Control, and Life in Accordance with the Intellect,"] Part IV, 13.</ref>. Creștinii ortodocși răsăriteni mărturisesc că Dumnezeu a făcut acest lucru prin crearea omenirii cu inteligență și abilități noetice. [[Îngeri|Îngerii]] au inteligență și minte, pe când oamenii au rațiune, minte și percepție senzorială. Acest lucru întărește ideea că omul este un microcosmos și o expresie a întregii creații, sau macrocosmos; prin mintea și inteligența curate și vindecate, omul îl cunoaște și experimentează pe Dumnezeu.

{{Spiritualitate}}În creştinismul Ortodox, '''Mintea - Nous''' (adj. ''noetic'') este ochiul sufletului. Aşa cum sufletul omului este creat de Dumnezeu, sufletul omului este inteligent şi noetic. Sfântul [[Talasie Libianul|Talasie]] scrie că Dumnezeu a făcut fiinţele "cu darul de a primi Duhul şi a-L cunoaşte pe El; El a adus la existenţă simţurile şi percepţia senzorială pentru a sluji acestor fiinţe."<ref>''[[Filocalia]]'', v. 2, Sfântul Talasie, [http://www.innerlightproductions.com/thoughts/sept1601.htm "On Love, Self-Control, and Life in Accordance with the Intellect,"] Part IV, 13.</ref> Creştinii ortodocşi răsăriteni mărturisesc că Dumnezeu a făcut acest lucru prin crearea omenirii cu inteligenţă şi abilităţi noetice. Îngerii au inteligenţă şi minte, pe când oamenii au raţiune, minte şi percepţie senzorială. Acest lucru întăreşte ideea că omul este un microcosmos şi o expresie a întregii creaţii sau macrocosmos; prin mintea şi inteligenţa curate şi vindecate, omul îl cunoaşte şi experimentează pe Dumnezeu.Conform acestei credinţecredințe, sufletul este creat ca imagine a lui Dumnezeu. Deoarece Dumnezeu este [[Treime]], omenirea este minte, [[cuvânt şi ]] și [[duh]]. La fel, sufletul (sau inima) este trinitar: are minte, cuvânt şi și duh. Pentru a înţelege înțelege mai bine acest lucru este necesar să înţelegem înțelegem înainte de toate învăţătura învățătura Sfântului [[Grigorie Palama]] care spune că omul este o reprezentare a misterului trinităţiitainei trinității. Acest lucru nu înseamnă că Dumnezeu trebuie înţeles înțeles în sensul că Treimea ar fi antropomorfă, ci omul trebuie înţeles înțeles ca fiind din trei părţipărți. Sau, Dumnezeul Treimic nu trebuie interpretat din punctul de vedere al individului uman, ci omul trebuie înţeles înțeles pe baza Dumnezeului Treimic. Iar această interpretare nu este relevantă doar strict psihologic şi și uman. Ceea ce înseamnă că doar atunci când o persoană este îmbunătăţităîmbunătățită, aşa așa cum au trăit toţi sfinţiitoți sfinții, ea poate ajunge la această înţelegere înțelegere deplină (a se vedea teoria). A doua presupunere este că omenirea are şi și este formată din minte, cuvânt şi și duh, ca şi și modul de existenţă existență treimic. Mintea, cuvântul şi și duhul omului nu sunt doar [[ipostas|ipostaze]] sau realităţi realități ori existenţe existențe individuale, ci activităţi activități sau energii ale sufletului. Pe când în cazul lui Dumnezeu sau al Persoanelor [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]] fiecare este într-adevăr ipostas. Deci, aceste trei componente ale fiecărui individ uman sunt 'inseparabile una de cealaltă' dar ele nu au un caracter personal" când vorbim de fiinţele ființele care formează umanitatea.

Mintea-nous ca ochi al sufletului, pe care unii [[Sfinţii PărinţiSfinții Părinți|PărinţiPărinți]] o mai numesc inimă, este centrul omului şi și există acolo unde cunoaşterea cunoașterea (spirituală) adevărată este validată. Acest lucru este văzut ca o cunoaştere cunoaștere adevărată care este "lipită de minte deoarece co-există cu aceasta întotdeauna."<ref>Orthodox Psychotherapy by Metropolitan [[Hierotheos (Vlachos) of de Nafpaktos|Hierotheos Vlachos]] published by Birth of the Theotokos Monastery, Greece (January 1, 2005) ISBN 978-9607070272 [http://members.cox.net/orthodoxheritage/MOM%2009%202007.htm]</ref>

==ReferinţeReferințe==

*en: [http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nous&oldid=198133630 ''Nous'' at pe Wikipedia]

*en: [http://www.pelagia.org/htm/b02.en.orthodox_psychotherapy.000.htm Orthodox Psychotherapy Online]*en: [[w:Noetic Consciousness|Noetic Consciousness]] at pe Wikipedia.