La Mănăstirea Valaam a vieţuit şi Sfântul [[Antipa de la Calapodeşti]], care este [[Praznic|prăznuit]] de Biserică la [[10 ianuarie]]. Născut în 1816, în satul Calapodeşti, din judeţul Bacău, el a intrat ca frate în obştea Mănăstirii Căldăruşani, la vârsta de 20 de ani, iar după doi ani a ajuns în [[Muntele Athos]], fiind tuns în monahism la [[Schitul Lacu]]. Aici a trăit 15 ani, apoi s-a mutat Mănăstirea Esfigmenu, una dintre cele mai vechi ale Sfântului Munte, iar după patru ani a intrat în obştea Schitului românesc Prodromu. După aproape 20 de ani de la sosirea sa în Athos, era cunoscut ca un părinte îmbunătăţit, mare sihastru şi iubitor al Rugăciunii lui Iisus. În 1860 s-a reîntors în Moldova, iar de aici a plecat spre Rusia. S-a oprit întâi la Lavra Pecerska, api apoi a mers în nord şi s-a stabilit la Mănăstirea Valaam, în 1865. Numele şi faptele minunate ale ieroschimonahului Antipa s-au răspândit cu repeziciune în nordul Rusiei, astfel încât în cei 17 ani cât a vieţuit aici a fost căutat de numeroşi credincioşi care veneau să-i ceară ajutor şi sfat.În 1882 a trecut la Domnul, la vârsta de 66 de ani, fiind înmormântat în gropniţa de obşte a Mănăstirii Valaam. Este singurul călugăr român trecut în rândul sfinţilor de Muntele Athos şi de Bisericile Ortodoxe Rusă şi Română.