1.062 de modificări
Modificări
m
Preotul [[Preot]]ul nu face altceva decât să-i redea apei actuale, ale cărei molecule se mișcă dezordonat (mișcarea Browniana), nealterabilitatea - stare în care mișcarea moleculelor este ordonată și ritmică. În acest sens, putem afirma din nou cu toată convingerea că sfințiții liturghisitori ai Bisericii noastre ortodoxe, prin [[Sfintele Taine ]] și [[Ierurgie|Ierurgiile ]] pe care le savârșesc, sfințesc materia prin harul [[Duhul_Sfânt|Duhului Sfânt]].<br />
fără descrierea modificării
'''Agheasma mică''' sau '''Sfeștania''' - Apa sfințită după ritualul [[Biserică|Bisericii ]] Ortodoxe.
Apa este elementul cel mai însemnat pentru toate creaturile.
Sfințirea apei înseamnă aducerea ei la starea inițială, așa cum o crease Dumnezeu la început, când era apa vie, sfântă și nealterabilă. Dar, după căderea omului în pacat, a început alterarea și pierderea calității de apă vie.<br />
==Sfințirea apei==
1. Primul fel de sfințire a apei este chiar la naștere.<br />
Copilul, știm că se naște cu păcatul strămoșesc, deci, este necurat. De aceea, Biserica a rânduit ca moașa copilului să vină la biserică cu un vas cu apă, pe care o va sfinți preotul. Cu această apă se spală pruncul în albie, se stropește și se dă să înghită puțin. Se procedează astfel pentru a nu trăi pruncul fără să se împărtășească de harul lui Dumnezeu, prin această apă sfințită, pâna la botezul [[botez]]ul lui, când se împărtășește pe deplin cu Hristos.<br />
2. O a doua sfințire a apei se face la săvârșirea '''Tainei Sfântului [[Botez]]'''. Deci, când se botează pruncul, se sfințește mai întâi apa din cristelniță și după aceea se botează pruncul în apă sfințită.<br />
3. Cea de-a treia sfințire a apei este '''Agheasma Mică''' sau '''Sfeștania'''. Aceasta se face ori de câte ori este nevoie. De obicei în fiecare lună. Cu această apă se stropește casa, lucrurile din casă, gospodaria, animalele, oamenii bolnavi, ogoarele, mașinile și, în general, toate dependințele omenești, fără deosebire. Apa care ramâne de la sfințire, se pune într-un vas la un loc curat și se ia în fiecare dimineață pe nemâncate după anafură, când suntem curați trupește și sufletește și ne-am împlinit rugăciunile dimineții. Copiilor le este recomandată în fiecare dimineață.<br />
Bolnavii mai pot fi stropiti și cu Agheasma Mică de la Izvorul Tămăduirii, sărbătoare ce este asezată în calendar după Sfintele Paști, în Vinerea din Săptămâna Luminată.<br />
4. A patra sfințire a apei se numește '''Agheasma Mare''' și se sfințește o singură dată pe an, la [[Boboteaza|Bobotează ]] (Botezul DomnuluiEpifania sau Teofania), 6 ianuarie. Se consumă de la 6 ianuarie până la 14 ianuarie, dimineața pe nemâncate. După aceea, în tot cursul anului această [[Agheasma_mare|Agheasmă Mare ]] se păstrează într-o sticlă la loc curat și nu se consumă decât atunci când omul postește și nu manâncă nimic toată ziua, până la 4-5 după-amiază și este spovedit, după care se ia [[anafură]].<br /><br />
Fiecare creștin trebuie să aibă în casa sa, în sticle curate, la un loc curat, cele două feluri de apă sfințită: '''Agheasma Mare''' și '''Agheasma Mica'''. De asemenea, trebuie să mai aibă '''anafură''' (pîine sfințită) și '''ulei sfințit''' de la [[Maslu|Sfântul Maslu]]. Astfel, dimineața, după ce ne sculăm, ne spălăm, ne îmbrăcăm, ne închinăm și spunem rugăciunile dimineții, luăm o bucățică de anafură, înghițim de trei ori Agheasma Mica și ne ungem pe frunte în semnul Sfintei Cruci cu untdelemn sfințit la Sfântul Maslu.<br /><br />
Tot legat de modul de folosire al apei sfințite: