14.992 de modificări
Modificări
m
reordonare secțiuni
Scrie studii și articole și pentru ''Yearbook of European Studies'' (Amsterdam, 1993), ''Komparatistische Schrifte'' (Bayreuth, 1986), ''Shakespeare Survey'' (Cambridge, UK, 1967), ''Studies on Voltaire and the 18th century'' (Geneva 1967, 1972), ''Grazer Theologische Studien'' (Graz, Austria, 1996), ''Romanistische Schrifte für Literatur Geschichte'' (Heidelberg 1984), ''Storia della Storiografia'' (Milano 1983, 1984, 1986), ''Annales Historiques de la Littérature Française'' (Paris 1975), ''Dix-Huitième Siècle'' (Paris 1986), ''Revue de Littérature Comparée'' (Paris 1971, 1986), ''Études Balkaniques'' (Sofia 1991), ''Southeastern Europe'' (Tempe, Arizona, 1976, 1978), ''Kwartalnik Historiczny'' (Varșovia 1982), ''East European Quarterly'' etc.
===Apărute postum== *Alexandru DUȚU, ''Lumea dinăuntru și lumea din afară'' (articole, interviuri, note de lectură), editura Universității din București, 2009 (ediție îngrijită, introducere, note și indice de [[Laurențiu Vlad]]) ==Bibliografie== ===Volume ''in memoriam''===*Laurențiu Vlad (coord.), ''Pouvoirs et mentalités, textes réunis par Laurențiu Vlad à la mémoire du Professeur Alexandru Duțu'', Éditions Babel [Studia Politica], Bucarest, 1999.*[[Mirela-Luminița Murgescu]] (coord.), ''Identități colective și identitate națională. Percepții asupra identității în lumea medievală și modernă'', Editura Universității din București, București, 2000.
*Alexandru Duțu, ''Lumea dinăuntru și lumea din afară'' (articole, interviuri, note de lectură), editura Universității din București, 2009 (ediție îngrijită, introducere, note și indice de [[Laurențiu Vlad]])
==Idei==
Pentru Alexandru Duțu, tranziția postcomunistă a României oferă tocmai șansa regăsirii sensurilor comunității politice printr-un efort de recuperare a Tradiției demult abandonate, atât în dimensiunea sa politică, cât și în cea religioasă. Restabilirea raportului dintre spațiul public și cel privat, reconstituirea solidarităților organice în completarea celor organizate, regăsirea sensurilor și rosturilor comunității politice sunt tot atâtea mize ale tranziției. Această regăsire de sine a comunității românești ar fi permis, după Alexandru Duțu, ca integrarea României în proiectul de construcție europeană să fie nu doar utilă economic, ci și fertilă pe plan politic și cultural pentru întregul proiect european.
==SurseBibliografie==
*Keith Hitchins, Alexandru Duțu, 1928-1999, ''Slavic Review'' [Obituaries], vol. 58, no. 4, Winter 1999, p. 975.
*„Alexandru ''Alexandru Duțu și dimensiunea umană a istoriei”istoriei'', în ''LA&I, Litere, Arte, Idei'', supliment de cultură al ziarului ''Cotidianul'', s.n., nr. 8 (282), 8 ianuarie 2002, număr dedicat memoriei prof. Alexandru Duțu la care colaborează, între alții, [[Paul H. Stahl]], [[Ioan Stanomir]], [[Laurențiu Vlad]], [[Alexandru Zub]]; cu un text inedit al lui Alexandru Duțu.* Ioan Stanomir, „Un ''Un portret al conservatorului ca franctiror”franctiror'', in în ''Conștiința conservatoare. Preliminarii la un profil intelectual'', Editura Nemira [Biblioteca de politică], București, 2004, pp. 149-194, autorul descriindu-l pe prof. Alexandru Duțu ca pe ultimul dintre gânditorii români de orientare conservatoare. ===Volume ''in memoriam''===*Laurențiu Vlad (coord.), ''Pouvoirs et mentalités, textes réunis par Laurențiu Vlad à la mémoire du Professeur Alexandru Duțu'', Éditions Babel [Studia Politica], Bucarest, 1999.*[[Mirela-Luminița Murgescu]] (coord.), ''Identități colective și identitate națională. Percepții asupra identității în lumea medievală și modernă'', Editura Universității din București, București, 2000.
==Legături externe==