'''Miruitorul''' (gr. ''aleiptron'' sau ''bikion'') este un [[Obiecte liturgice|obiect de cult]] folosit pentru „miruirea” (ungerea cu ulei sfinţitsfințit, în semnul crucii) a credincioşilorcredincioșilor, după încheierea unor slujbe bisericeşti bisericești ([[Sfânta Liturghie|Liturghia]], [[Litia]], [[Privegherea de toată noaptea|Privegherea]] sau [[Acatist]]ele), de obicei la slujbele din [[Praznic|sărbătorile]] cu priveghere şi și [[polieleu]]<ref>În tradiția practică liturgică românească, miruirea s-a generalizat și se face aproape peste tot la sfârșitul fiecăreia slujbe comune (sfânta liturghie, vecernia, utrenia, acatistul), ca binecuvântare înainte de plecarea credincioșilor.</ref>. Este un obiect de metal în formă de pană sau bețișor, de 10-15 cm lungime, terminat la un capăt cu o mică [[cruce]]. Este folosit frecvent împreună cu un păhăruţ păhăruț făcut din acelaşi același metal în care se pune mirul, dar [[preot]]ul îi poate mirui pe credincioşi şi credincioși și cu uleiul sfinţit sfințit dintr-o [[candelă]] aflată în apropiere sau la o icoană, sau cu uleiul sfințit de la sfântul [[maslu]]. Miruitorul se păstrează de obicei în biserică agăţat agățat de tetrapodul pe care este aşezată așezată [[Icoană|icoana]] de [[hram]] a bisericii sau a sfântului (ori sărbătorii) zilei (de obicei în [[naos]], în partea dreaptă).

Atunci când îi miruieşte miruiește pe credincioşicredincioși, preotul îi însemnează cu uleiul sfinţit sfințit în [[semnul crucii]] pe frunte (uneori şi și pe mâini), chemând astfel binecuvântarea şi și harul lui [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] peste credincioşi şi credincioși și zicând: „Ajutorul meu este de la Domnul, Cel ce a făcut Cerul şi și pământul!”, sau o altă scurtă rugăciune potrivită (la [[Sfintele Paști|Paști]], ”„[[Hristos a înviat]]”).

Miruitorul se mai poate folosi şi și în cadrul slujbei [[Botez]]ului, la săvârşirea săvârșirea [[Mirungere|Mirungerii]].

În ultima vreme se foloseşte folosește uneori ca miruitor şi și un obiect de forma unei sticluţe sticluțe alungite umplute cu mir parfumat, la care este ataşat atașat un căpăcel de plastic cu o bilă rotativă. Obiecte de acest fel se vând şi și pe la [[pangar]]ele (magazinele) bisericilor sau [[Mănăstire|mănăstirilor]] şi și pot fi folosite şi și acasă, de către credincioşicredincioși.

==A se vedea şiși==

*Pr. Prof. Dr. [[Ene BranişteBraniște]], Prof. Ecaterina BranişteBraniște, ''Dicţionar Dicționar enciclopedic de cunoştinţe cunoștințe religioase'', Editura Diecezană CaransebeşCaransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2*Lector superior Dr., Ieromonah Petru Pruteanu, ''[http://seminaristortodox.files.wordpress.com/2010/12/arheologie-liturgica.pdf Curs de arheologie bisericească] (Liturgica Generală I, an I, semestrul I)'', editura Paisiana, Zăbriceni, 2006.