|nume=Mănăstirea SuceviţaSucevița|Imagine=[[Imagine:Manastirea_Sucevita.jpg|300 px|Mănăstirea SuceviţaSucevița]]|jurisdicţiejurisdicție=Mitropolia Moldovei şi și Bucovinei|tip=[[călugăr|călugăriţecălugărițe]]|înfiinţatăînființată=1581

|stareţstareț=|mărime aprox=30 [[călugăr|călugăriţecălugărițe]]|localizare= {{flag|Romania}}18 km sud-vest de oraşul Rădăuţiorașul Rădăuți, judeţul județul Suceava

'''Mănăstirea SuceviţaSucevița''' este o importantă [[mănăstire]] de maici din nordul României, situată la 17-18 km sud-vest de oraşul Rădăuţiorașul Rădăuți, în judeţul județul Suceava. Mănăstirea este monument UNESCO şi și are [[hram]]ul „[[Învierea Domnului]]”.

După [[tradiţietradiție]], o bisericuţă bisericuță din lemn şi și o [[schivnicie]] au luat fiinţă ființă pe la începutul veacului al XVI-lea pe valea râului SuceviţaSucevița. Legenda mai spune că puţin puțin mai târziu, pentru răscumpărarea a cine ştie știe căror [[păcat]]e, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcţiiconstrucții, care datează din anul 1581. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Şchiopulșchiopul.

Monumentul este o [[ctitorie]] comună a familiei Movileştilor Movileștilor - mari boieri, cărturari, personalităţi bisericeşti şi personalități bisericești și chiar voievozi ai Moldovei şi Ţării Româneşti și țării Românești în secolele XVI-XVII.

Ridicată pe vatra unui aşezământ așezământ mai vechi, Mănăstirea Suceviţa Sucevița a fost [[ctitor]]ită între 1581 şi și 1584 de [[Mitropolit]]ul [[Gheorghe Movilă]]. Casele, zidurile masive ale incintei şi și turnurile de apărare au fost zidite de voievodul Ieremia Movilă.

Construit în stilul arhitecturii moldoveneşti moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină şi și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova - edificiul, de mari proporţiiproporții, păstrează planul trilobat şi și stilul statornicit în epoca lui [[Ştefan ștefan cel Mare şi și Sfânt|Ştefan ștefan cel Mare]] cu [[pridvor]]ul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legaţi legați prin arcuri în acoladă) plasaţi plasați mai târziu pe laturile de sud şi și de nord; prin excelenţă „munteneşti”excelență „muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Ţara țara Românească. Se menţin mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră şi ocniţele și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater având dimensiunile 100 m x 104 m, cu ziduri înalte de 6 m şi și groase de 3 m, prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colţ şi colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (pe care se află stema Moldovei); se mai păstrează încăperi ale vechii case domneşti şi domnești și beciuri.[[Imagine:Sucevita_2.jpg|thumb|left|400 px|<center>Mănăstirea Suceviţa Sucevița - exterior</center>]]

Mănăstirea Suceviţa Sucevița este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''SV-II-a-A-05651''.<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 9 octombrie 2012</ref>

* [http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sucevi%C8%9Ba Wikipedia.ro - Mănăstirea SuceviţaSucevița]* [http://www.manastiri-bucovina.go.ro/sucevita.htm Mănăstiri din Bucovina - Mănăstirea SuceviţaSucevița]

* [http://www.flickr.com/photos/filip_danilevici/sets/72157605584107744 Galerie Foto - Mănăstirea SuceviţaSucevițța]

[[Categorie:Mănăstiri din România|SuceviţaSucevița]]