Grija este pozitivă atunci când se referă la respectarea legilor şi poruncilor lui [[Dumnezeu]].<ref>Deut17.10, Deut24.8, Iosua 22.5, 2Împ21.8, 2Cron31.12,14, Ezra 7.17, Isaia 32.9-12, Is47.8, Mat19.20, Mc10.20, Mc4.19, Lc8.14</ref>, obiectelor sfinte cum ar fi sfântul lăcaş <ref>Num3.28,32</ref> sau chivotul<ref>1Cron13.3</ref> Acesta este cazul tânărului bogat care i-a spus lui [[Iisus]] că a păzit cu grijă poruncile lui Dumnezeu încă din tinereţea lui<ref>Mat19.20, Mc10.20, Mc4.19, Lc8.14</ref> sau cazul lui [[apostolul Pavel|Pavel]] care spune că îl apasă grija faţă de toate Bisericile.<ref>2Cor11.28</ref> Grija faţă de respectarea legilor şi poruncilor îşi găseşte o expresie concretă în ajutorarea celor în nevoie. Astfel samariteanul este cel care, văzând un om dezbrăcat, bătut, jefuit are grijă de el: îi leagă rănile, toarnă peste el vin şi untdelemn, îl duce la un han şi plăteşte hangiului doi lei pentru a se îngriji de el, spunându-i că ce va cheltui în plus îi va da la întoarcere.<ref>Lc10.34,35</ref> Grija faţă de cei săraci prin ajutorarea lor este o altă expresie a grijii faţă de respectarea legilor şi poruncilor. Binecuvântat este cel care are grijă de cel sărac. Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte, spune psalmistul.<ref>Ps41.1</ref>Pavel şi [[apostol]]ii se îngrijeau de ajutoarele date săracilor<ref>2Cor8.20</ref> Această grijă este mimată de [[Iuda Iscarioteanul|Iuda]] care, atunci când Maria unge pe Iisus cu un mir de nard curat care era scump, întreabă de ce nu s-a vândut acel mir şi banii să se fi dat săracilor; dar el o spunea din [[minciuna|viclenie]] căci, de fapt, el, care ţinea punga, vroia să [[iubirea de arginţi|vămuiască]] banii care se strângeau pentru săraci.<ref>Ioan 12.6)</ref> Grija faţă de munca încredinţată reprezintă un alt aspect pozitiv al grijii. [[Solomon]] spune:Vezi-ţi întâi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul câmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa<ref>Prov24.27</ref> El adaugă: Cine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit <ref>Prov27.18</ref> Există, de asemenea grija păstorului ([[preot]]ului) faţă de oile (credincioşii) săi. Lipsa acesteia este criticată de [[proorocul Ezechia]] care critică aspru pe unii preoţi evrei [[lăcomia|lacomi]] şi egoişti<ref>Ezech.34.8</ref> Mai există şi grija domnitorilor faţă de treburile ţării. Pentru că i-a dat tâlcuirea primită de la Dumnezeu a visului său, Nabucadneţar i-a dat lui [[proorocul Daniel|Daniel]] daruri multe şi bogate, l -a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înţelepţilor Babilonului şi i -a dat stăpînire peste tot ţinutul Babilonului. Acesta însă l-a rugat pe împărat să dea grija trebilor ţinutului Babilonului în mâna lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Şi el a rămas la curtea împăratului.<ref>Dan2.49,3.12</ref> Le lipseşte acestă grijă unor conducători evrei criticaţi de proorocul Amos pentru [[nepăsarea|nepăsare]], lux şi [[mândria|mândrie]].``<ref>Amos 6.1-14</ref>