'''Îndumnezeirea''' (în greceşte ''théōsis'') este procesul prin care un credincios se eliberează din starea de păcat - ''hamártía'' (lit. "ratarea ţintei"), unindu-se cu Dumnezeu; acest proces începe din viaţa aceasta şi se desăvârşeşte după [[înviere]]a de obşte. Pentru creştinii ortodocşi, Îndumnezeirea (a se vedea 2 Pet. 1:4) este mântuirea. Îndumnezeirea presupune că , încă de la început, oamenii au fost creaţi pentru a conlucra în Viaţă sunt făcuţi să împărtăşească Viaţa şi în Natură cu [[Sfânt]]a Firea [[Sfânta Treime|TreimePreasfintei Treimi]] deplină. Aşadar, un copil sau un adult credincios se mântuieşte din starea de nesfinţenie sau păcătoşenie (''hamartía'' — care nu trebuie să fie confundată cu ''hamártēma'' “păcat”) pentru participarea la Viaţa (''zōé'', nu simplul ''bíos'') Treimii — care este nesfârşită.