5.289 de modificări
Modificări
legături interne
** Otpustul zilelor de peste toată săptămâna
** Ecfonisele ce se zic după ectenia mică înaintea [[Săptămâna_Patimilor#Joia_Mare|Evanghelilor Sfintelor Patimi]], în [[Săptămâna_Patimilor#Vinerea_Mare|Sfânta și Marea Vineri]] ([[Denie|denia]] de joi seara)
** Ecfonisele de la ecteniile din [[Duminica]] Luminată a [[Sfintele Paşti|Paști]]lor, după fiecare [[cântare]] a [[canon]]ului, la Utrenie
** Stihurile ce se cântă la Sărbătorile Împărătești
** Tropare și condace, ce se cântă în Sfântul [[Altar]], la sărbătorile mari, când se slujește cu [[sobor]]
„Prima tipăritură din Țările Române a fost Liturghierul lui Macarie din 1508. Deşi în limba slavonă, el e important şi semnificativ nu numai ca prima tipăritură la noi, dar mai ales ca primă carte de cult tipărită pentru cerinţele cultului. Şi tot aşa putem vorbi şi de Liturghierul lui Coresi de la 1570, primul Liturghier în limba română, prima carte de strictă necesitate pentru slujbă care se tipăreşte în limba românească.
Desigur, Liturghierul lui Coresi de la 1570 împlinea şi o altă necesitate pur naţională, aceea de a da poporului român slujba religioasă pe limba lui, ca toţi s-o înţeleagă, să se pătrundă astfel conştient de frumuseţea şi înţelepciunea învăţăturii lui Hristos şi înţelegând să-nveţe şi să se îndrepteze. Liturghierul lui Coresi de la 1570 venea şi să încununeze, într-un fel, lucrarea acestui pionier pe drumul introducerii limbii române în [[cult]] a altor cărţi de slujbă — dar nu de complexitatea Liturghierului — pe care Coresi le tipărise în limba română ([[Tetraevanghel]]ul de la 1561, [[Apostol (liturgică)|Apostolul]] de la 1563, [[Cazania]] 1564 şi 1581, Molitvelnic 1564 şi Psaltirea de la 1570 ş.a. pe lângă cele slavo-române).
De-a lungul secolelor care au reflectat istoria tiparului românesc se poate deduce adevărul importanţei Liturghierului, ca cea mai solicitată carte de cult, pentru că el a cunoscut cel mai mare număr de ediţii fie slavone, fie româneşti (începând din sec. XVIII mai ales, când limba românească şi-a făcut definitiv loc în cult).