Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.926 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
Anul copt este extensia vechiului an civil egiptean, păstrând împărţirea în trei anotimpuri de câte patru luni fiecare. Cele trei anotimpuri sunt comemorate prin rugăciuni speciale în liturghia coptă. Acest calendar încă este în uz în întreg Egiptul, fiind folosit de fermieri pentru urmărirea sezoanelor agricole. (Egiptul a folosit calendarul copt până când Khedive Ismael a adoptat [[Calendarul gregorian]] occidental în secolul al XIX-lea şi l-a introdus în administraţie.)
Calendarul copt are 13 luni, 12 a câte 30 de zile fiecare şi o lună intercalară la sfârşitul anului de câte 5 sau 6 zile, în funcţie dacă anul este sau nu bisect. Anul începe în [[29 august]] din calenadarul calendarul iulian sau în 30 în anul de dinaintea anului bisect iulian. Anul bisect copt urmează aceeaşi regulă ca şi cel iulian astfel încât luna intercalară are întotdeauna 6 zile în anul de dinaintea anului bisect iulian.
Sărbătoarea Neyrouz este prima zi a anului copt şi este aşezată în prima zi a lunii Thout, prima lună a calendarului copt, care pentru anii dintre 1901 şi 2098 DH, de obicei, coincide cu [[11 septembrie]], cu excepţia anilor bisecţi gregorieni când cade în [[12 septembrie]]. Anii copţi sunt număraţi din 284 DH, anul în care [[Diocleţian]] a devenit împărat roman, domnia sa fiind marcată de torturi şi execuţii în masă ale creştinilor, în special în Egipt. De aceea, anul copt este identificat cu iniţialele A.M. (de la ''Anno Martyrum'' sau "anul [[martir]]ilor"). Abrevierea A.M. mai este folosită şi pentru anul evreiesc (''Anno Mundi''), fără legătură însă cu articolul de faţă.
:[[25 martie]] a fost considerată aniversarea Concepţiei însăşi. Era prima zi a anului în calendarul iulian medieval şi echinocţiul vernal convenţional (era echinocţiul real în momentul în care a fost conceput iniţial calendarul iulian). Consideraţia că Hristos a fost conceput la acea dată a făcut ca 25 martie să devină sărbătoarea [[Bunavestire|Buneivestiri]] care trebuie să fie urmată, nouă luni mai târziu de prăznuirea Naşterii lui Hristos, Crăciunul din 25 decembrie.
Se poate să fi fost mai multe consideraţii pentru alegerea zilei de 25 decembrie pentru Crăciun. Alegerea aceasta va ajuta la înlocuirea unei sărbători păgâne foarte populare din preajma solstiţiului de iarnă (saturnalia sau brumalia romane). Competiţia religioasă a fost acerbă. În 274, împăratul Aurelian a declarat 25 decembrie zi de sărbătoare civilă, (sărbătoarea naşterii sorelui soarelui invincibil sau Sol Invictus) pentru a onora naşterea lui Mitras, zeul-soare persan al cărui cult a precedat zoroastrismul şi care în acele timpuri era foarte popular printre soldaţii romani. Şi nu în ultimul rând pentru că sărbători pline de veselie erau necesare în acea perioadă pentru a alunga posomoreala anotimpului.
Indiferent de motivele reale pentru care a fost aleasă ziua de 25 decembrie, scripturile spun că Naşterea Mântuitorului nu a avut loc nici măcar în perioada respectivă a anului, atâta timp cât în acea parte a ţării păstorii trăiau în câmp şi îşi păzeau oile noaptea ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 2:8). În timpul lunilor reci, păstorii îşi aduceau turmele în ţarcuri şi nu dormeau în câmp. Cam asta este ceea ce ştim sigur direct din scripturi, pe lângă speculaţii aiurea.
[[Categorie:Ortodoxie Orientală]]
[[Categorie:Sfinţi]]
[[en:Coptic Calendar]]