Veșmintele liturgice și neliturgice folosite de clerici și de monahi sunt în general aceleași pentru toate Bisericile Ortodoxe. Există însă unele particularități locale, unele veșminte având forme diferite în tradiții diferite. Tradițiile liturgice cele mai dezvoltate sunt respectiv cea greacă și cea rusă, însă fiecare Biserică Ortodoxă are unele specificități. În ceea ce privește tradiția românească, aceasta s-a dezvoltat la intersecția între cea greacă și cea slavă, ținând seama și de contextul istoric și bisericesc românesc.

Astfel, ''scufia'', ''fesul'', ''culionul'' sau ''coiful'' și în sfârșit ''potcapul'' (învechit: ''comănacul'') par să fie sinonime în tradiția românească, însă fiecare termen are conotații diferite.