[[Biserica]] cunoscută sub numele de '''Biserica Nouă a Maicii Domnului (Theotokos)''' a fost unul dintre cele mai mari proiecte de clădiri ale împăratului [[Iustinian]]. A fost cel mai mare proiect al său din [[Ierusalim]], fiind cunoscută mai popular sub numele de '''Nea''', care înseamnă „nou” "nou/nouă" în [[limba greacă]]. Nea a fost amplasată pe partea de răsărit a străzii principale din Ierusalim, numită Cardo Maximus, aproape de capătul dinspre sud, în actualul Zid al Plângerii din Ierusalim. Numai în timpurile mai recente rămăşiţele acestei mari biserici au fost descoperite de către arheologi.
==HistoryIstorie==The Nea was completed in a fost terminată în 543 Ad.DHr. and its construction was noted in iar construcţia sa a book about the Justinian's building projects by the Byzantine historian fost înregistrată într-o carte despre clădirile proiectate ale lui Iustinian de către istoricul bizantin Procopius. The church was designed by an architect from Constantinople named TheodorosBiserica a fost proiectată de un arhitect din Constantinopol, pe nume Teodoros. Justinian directed that the church was to be built on the highest hills of Jerusalem and specified it sizeIustinian a ordonat ca biserica să fie construită pe cel mai înalt deal din Ierusalim şi i-a specificat mărimea. Due to the size of the church as specified by JustinianDatorita mărimii bisericii specificată de către Iustinian, it could not be built entirely on solid rockaceasta nu a putut fi construită pe pământ. ThusAstfel, the southpartea de sud-eastern part of the structure was placed on est a built up arched foundation amongst which were constructed structurii a series of cisternsfost amplasată pe o fundaţie boltită pe care au fost construite o serie de bazine. A ''O tabula ansata'' (a handled writing tablettăbliţă de scris) found in one of the cisterns associated Emperor descoperită într-unul dintre bazine l-au asociat pe împăratul Flavius Justinianus Iustinianus (JustinianIustinian) with the project which it was also noted under the cu proiectul care of "…most holy Constantinusa fost notat şi sub îndrumarea „…prea sfântului Constantin, [[Priest]] and [[Hegumen]]…," who was the [[abbot]] of the [[monastery]]preot şi egumen …” care era stareţul mănăstirii. Procopius also noted the need to expand the building site as the site needed also to support the monasterya însemnat de asemenea nevoia de extindere a sitului clădirii, a hostelcare trebuia să mai susţină mănăstirea, and a hospitalun azil si o bolniţă .
The church itself was described by Biserica însăşi a fost descrisă de către Procopius as a [[basilica]], with twoca o bazilică , or perhaps fourcu două, side aislessau poate patru nave laterale. The length and width dimensions of the interior are about Lungimea şi lăţimea interioară fiind de circa 110 m (360 ftpicioare) by pe 52 m (171 ftpicioare), with cu două abside laterale şi una centrală la capătul dinspre răsărit. Lungimea exterioară a central and two side aisle [[apse]]s on the eastern end. The exterior length of the building is estimated as clădirii este estimată la 116 m (382 ft picioare). A [[narthex]] was located on the west end of the building which apparently opened to Un nartex a small atrium that bordered the fost amplasat la capătul vestic al clădirii care se deschidea în aparenţă printr-un mic atriu care mărginea Cardo. With its large size the church rivaled in size the [[Hagia Sophia (Constantinople)|Church of the Holy Wisdom]] in Constantinople that was also built by JustinianPrin dimensiunile sale biserica rivaliza cu Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol , de asemenea construită de către Iustinian. Biserica Sfantului Mormant , cealaltă biserica importantă din Ierusalim la acea vreme, a fost amplasată mai înspre nord de-a lungul Cardo pe cealaltă parte a acesteia. Aceste două biserici sunt înfăţişate mai pronunţat pe faimoasa hartă mozaică Madaba din Ierusalim care a fost descoperită printre ruinele bisericii bizantine din Madaba, Iordan, în 1884. Această hartă este cea mai veche vedere de ansamblu a Ierusalimului şi arată cu strălucire cele două biserici între care au fost făcute procesiuni.
The [[Church of the Holy Sepulchre Data distrugerii Bisericii Nea nu se cunoaşte cu exactitate. Conform scrierilor păstrate în Cucerirea Ierusalumului (JerusalemExpugnationis Hierosolymae)|Church of the Holy Sepulchre]]cuceritorii perşi împreună cu aliaţii lor iudei au distrus biserica şi au ucis clerul în anul 614. Mărimea pagubei este neclară din moment ce Patriarhul Sofronie a ţinut predica Nativităţii în Biserica Nea în 634. Pagubele ulterioare ale biserici este posibil să fi apărut în urma unui cutremur din anul 746. In 808, apare o referire despre biserică în Commemoratorium de casis Dei iar, the other major church in Jerusalem at the timeîn 870, was located further north along the Cardo on its other sidea fost menţionată de către călugărul Bernard care a stat într-un ospiciu din apropierea bisericii. These two churches are displayed most prominently in the famous Madaba mosaic map of Jerusalem that was discovered in the ruins of În secolul al X-lea, Eutychius, Patriarhul Alexandriei, a Byzantine church in Madabanotat despre ruinele bisericii Nea. Pagubele făcute de perşi, în 614, vor fi fost severe, Jordandeoarece aceştia au căutat comori care credeau că ar fi ascunse în biserică, in 1884. This map is the oldest pictoral view of Jerusalem and vividly shows the two churches between which processions were conducteddupă cum s-a speculat din raportul lui Procopius despre împăratul Iustinian care a trimis podoabe sacre la Ierusalim.<ref>Taylor, J: "The Nea Church", ''Biblical Archaeology Review'', Jan/Feb 2008, Vol 34, No 1, pp 51-59</ref>
The date of the destruction of the Nea Church is not known precisely. According to accounts preserved in ''The Capture of Jerusalem (Expugnationis Hierosolymae)'' the conquering Persians and their Jewish allies destroyed the church and killed the [[clergy]] in 614. The extent of the damage is unclear as Patriarch Sophronius delivered his Nativity sermon in the Nea Church in 634. Further damage to the church may have occurred from an earthquake in 746. In 808, a reference to the church appeared in the ''Commemoratorium de casis Dei'' and, in 870, it was mentioned by Bernard the Monk who stayed in a hospice next to the church. In the tenth century, Eutychius, the Melkite Patriarch of Alexandria, noted the Nea Church ruins. The damage by the Persians, in 614, may have been severe as the Persians may have searched for treasure believed stored within the church as speculated from Procopius' report of the Emperor Justinian sending sacred items to Jerusalem.<ref>Taylor, J: "The Nea Church", ''Biblical Archaeology Review'', Jan/Feb 2008, Vol 34, No 1, pp 51-59</ref>