Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.303 modificări
Modificări
fără descrierea modificării
'''Stihira''' <ref>'''stihíră''' s. f., g.-d. art. stihírii; pl. stihíri (cf. ''Dicţionar ortografic al limbii române'', Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002)</ref> (gr. στιχηρον / stihiron ; sl. стихира / stihirŭ, -ra) este un fel de tropar folosit în timpul [[Slujbele zilei|slujbelor zilei]], care pot fi reunite într-o carte numită ''Stihirar'' (care cuprinde stihirile pentru slujbele de dimineața și de seara pentru tot parcursul anului) <ref>''Stihirarul'' nu există ca şi carte liturgică aparte în tradiţia bisericească românească. În parohii, stihirile Învierii sunt luate din [[Octoihul mic]] sau [[Catavasier]], cele ale Sfinţilor şi sărbătorilor fixe din Minei, cele ale zilei din Octoihul mare, iar cele specifice Postului Mare din [[Triod]].</ref>, sau mai pot fi găsite în ''[[Minei]]'', în ''[[Octoih]]'' în ''[[Catavasier]]''. Stihira nu trebuie confundată cu [[stihar]]ul (unul dintre [[veşminte|veşmintele liturgice]]). În limba greacă στιχηρον ar putea înseamna "care este în legătură cu un vers (στιχ).
În mod tradițional[[Tradiţie|tradiţional]], stihirile sunt cântate în forma stihirarică a muzicii modale canonice în Biserica Ortodoxă. Odată cu apariţia muzicii armonice, polifonice, ne-modale într-unele din bisericile ortodoxe, unele din formele tradiționale tradiţionale s-au pierdut. În [[cântarea bizantină]], modurile stihirarice sunt de viteză "medie" (mai lentă decât modul [[irmologic]], dar mai rapid decât cel [[papadic]]), cântarea fiecărei silabe acoperind adesea două sau trei note. Modul stihiraric este folosit cel mai adesea pentru cântarea stihirilor, dar nu în mod exclusiv.
În anumite tradiţii muzicale, modul stihiraric este folosit doar pentru slujbele de [[Duminică|Duminica]] sau pentru zilele de [[praznic]], în timp ce stihirile de la slujbele zilnice sunt cântate în modul irmologic.
==Folosirealiturgică==
Stihirile sunt adesea scrise în cicluri tematice sau pentru utilizarea în contexte liturgice specifice. Dăm mai jos câteva exemple în acest sens:
La Vecernia de Duminica (i.e. sâmbătă seara), stihirile de la "Doamne, strigat-am" iau forma unui acrostih alfabetic în versiunea greacă originară. Prima stihiră nu este parte a acrostihului.
==Stihirile de la stihoavnăStihoavnă=='''Stihirile de la [[stihoavnă]]''' (sl. stikhíry na stikhóvne - стихиры на стиховне ; gr. Άπόστιχα' <ref>Numele grec face ca în unele limbi moderne ele să se numească: "Aposticha" (engleză) ; "Apostiches" (franceză).</ref>) sunt un set de stihiri şi versuri cântate spre sfârşitul [[Vecernie]]i şi [[Utrenie]]i. Particularitatea acestor stihiri este că încep cu un imn, iar nu cu versetul din Psalmi, cum se întâmplă în cazul celorlalte stihiri. Duminica se cântă cu o stihiră mai mult decât în zilele săptămânii.
==NoteStihirile de la Laude==<references />La "[[Laude]]" la sfârşitul utreniei se cântă un grup de stihiri împreună cu versetele psalmilor de laudă 148, 149, 150. Acestea se numesc "stihirile de la Laude" (sl. стихиры на "хвалите" ; gr. εις τους αινους).
==Surse==
* Arhimandrit Efrem, "Aposticha" şi "Sticheron" în ''Blackwell Dictionary od Eastern Christianity'' (Oxford: Blackwell Publishing, 1999.) ISBN 0631189661
* Călugării din New Skete, [http://www.ogreatmystery.com/newskete/hymnsofentreaty/introduction.html "Introducerea"] la ''Hymns of Entreaty'' (Cambridge, New York: New Skete, 1987.) ISBN 093512909X
* Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque'', Paris, 1895.
* Martine Roty, ''Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Eglise russe'' (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Etudes Slaves, Paris, 1992.
==Articole înrudite==
*[[Stihoavnă]]
*[[Imn]]
==Note==
<references />
[[Categorie:Imnografie]]
[[Categorie:Articole de calitate]]
[[en:Sticheron]]
[[en:Aposticha]]