'''Vecernia''' (''εσπερινός'') este prima slujbă din [[Slujbele de peste zi]] slujite în [[Biserica Ortodoxă]]. Deoarece ziua liturgică începe la apus, Vecernia este slujită, în mod tradiţionaltradițional, seara devreme. Pentru multe [[Parohie|parohii]], vecernia este principala slujbă de seară.

*Vecernia mare se deschide de către [[preot]] cu ''Binecuvântat este Dumnezeul nostru...'' şi și apoi Rugăciunea [[Trisaghion]]ului. (Notă: dacă Vecernia mare urmează imediat după [[Ceasurile|Ceasul al IX-lea]] atunci Rugăciunea Trisaghionului este omisă.)*Este citit [[Psalmi|Psalmul]] proemial (Psalmul 103 ''Binecuvintează suflete al meu pe Domnul ...''), în timpul căruia [[preot]]ul citeşte citește în linişte liniște cele şapte șapte rugăciuni ale aprinderii candelelor.*[[Diacon]]ul rosteşte rostește Ectenia păcii.*Este cântată sau citită [[Psaltirea#Catismele|catisma]] zilei. După catismă, diaconul rosteşte rostește Ectenia mică.*Pe glasul săptămânii respective sunt cântaţi cântați Psalmii 140, 141, 129 şi și 116 (''Doamne, strigat-am către Tine ...''). Ultimele versuri sunt alternate cu [[stihiră|stihira]] zilei sau perioadei liturgice respective. În timpul acestei citiri, diaconul sau preotul realizează cădirea principală.

*Este spusă rugăciunea de seară ''ÎnvredniceşteÎnvrednicește-ne, Doamne''.

*În funcţie funcție de obiceiul locului este cântat sau citit imnul Sfântului [[Simeon, primitorul de Dumnezeu|Simeon de Dumnezeu Purtătorul]] (numit şi și ''Acum slobozește'').

*Sunt cântate [[tropar]]ul zilei sau sfântului şi și [[Troparele Născătoarei de Dumnezeu|troparul Născătoarei de Dumnezeu]] (cu excepția marilor sărbători, când troparul sărbătorii se cântă singur de trei ori).*Preotul dă binecuvântarea finală şi și face [[Otpustul|Încheierea]] mare.

Vecernia este slujită în trei forme de bază: '''Vecernia mare''', '''Vecernia zilnică''' şi și '''Vecernia mică'''. *'''''Vecernia mare''''' urmează structura descrisă mai sus şi și se slujeşte slujește sâmbătă seara sau în ajunul sărbătorilor cu cruce roşieroșie.*'''''Vecernia zilnică''''' este o variantă abreviată a Vecerniei mari şi și este slujită în oricare zi din an în care nu se slujeşte slujește Vecernia mare. În general, Vecernia zilnică este slujită doar de preot, fără asistenţă asistență din partea diaconului, cu toate că există unele variaţii variații ale acestei practici. În astfel de cazuri, partea diaconului este realizată de preot. La Vecernia zilnică, de obicei este omisă Intrarea mică; sunt mai puţine puține stihire inserate în ''Doamne, către Tine am strigat''; iar Ectenia care urmează după prochimen este abreviată şi și mutată după tropar (''apolytikion''). Slujba se termină cu [[Otpustul|Încheierea]] mică.*'''''Vecernia mică''''' este slujită doar în zilele când se slujeşte şi slujește și [[Privegherea de toată noaptea]]. Vecernia mică este identică în formă cu Vecernia zilnică, dar nu conţine conține ectenia păcii, catisma şi și ectenia mică de după catismă, ectenia cererii stăruitoare şi și Rugăciunea plecării capetelor. În plus, ectenia care urmează după apolytikion este şi și ea abreviată. La ''"Doamne, către Tine am strigat"'' nu sunt mai mult de patru stihire, şi și spre deosebire de Vecernia mare şi și de cea zilnică, porţiunile porțiunile variabile ale Vecerniei mici nu sunt niciodată o combinaţie combinație din mai multe izvoare (cum ar fi o dublă sărbătorire din minei sau combinarea mineiului cu octoihul).

*'''''Vecernia zilnică pascală''''' se slujeşte slujește în zilele săptămânii din Postul Mare, în afara zilelor în care se slujeşte slujește Liturghia Darurilor mai înainte sfinţitesfințite. În serile de luni până joi, forma generală a Vecerniei zilnice este modificată prin includerea unor tropare (''apolytikia'') şi și metanii pascale speciale, rugăciuni speciale pascale (inclusiv [[Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul]]) şi și citiri adiţionale adiționale din Psaltire. În plus, este omisă Ectenia finală. Vinerea seara sunt incluse troparele pascale şi și Ectenia finală.*'''''Vecernia pascală duminicală''''' este slujită în serile de duminică din Postul Mare. Slujba începe cu Vecernia Mare. După Intrarea mică, este cântat unul din cele două prochimene mari pascale urmate de rugăciunea ''BinevoieşteBinevoiește, Doamne''. Restul slujbei respectă ordinea Vecerniei zilnice pascale cu modificări minore.*'''''Vecernia iertării''''' este slujită în seara [[Duminica Izgonirii lui Adam din Rai|Duminicii Iertării]] şi și este prima slujbă din Postul Mare. Vecernia iertării respectă rânduiala Vecerniei duminicale pascale dar după prochimenul mare, clerul îşi își schimbă hainele strălucitoare cu cele întunecate iar corul începe să folosească glasurile pascale distincte. După Încheiere, comunitatea credincioşilor credincioșilor celebrează frumosul și mișcătorul ritual al iertării reciproce. Vezi şi și [[Postul Mare]].*'''''Vecernia din Duminica Ortodoxiei''''' este slujită în seara primei duminici din Postul Mare ([[Duminica Ortodoxiei]]). În mod tradiţionaltradițional, aceasta ar trebui să respecte structura Vecerniei duminicale pascale; în America de Nord s-a răspândit obiceiul ca toate parohiile şi și misiunile ortodoxe dintr-un loc să prăznuiască Duminica Ortodoxiei printr-o Vecernie specială pan-ortodoxă, împreună-slujită de toţi toți clericii jurisdicţiilor jurisdicțiilor reprezentate. Cu toate că forma acestei Vecernii diferă de la un loc la altul, adesea conţine conține procesiuni cu sfintele icoane şi și repetă o formă abreviată a [[Sinodiconul Ortodoxiei|Sinodiconului Ortodoxiei]] adoptat la [[Sinodul VII Ecumenic]]. Adesea, după această Vecernie urmează o masă pascală frăţească frățească la care participă toţi credincioşiitoți credincioșii.*'''''Vecernia din Vinerea Mare''''' (numită uneori şi și ''Vecernia scoaterii cuielor'') respectă structura obişnuită obișnuită a Vecerniei mari, dar nu conţine conține catisma şi și cuprinde o citire atât din [[Apostol (liturgică)|Apostol]] cât şi și din [[Evanghelie (liturgică)|Evanghelie]] după citirile din Vechiul Testament. În timpul acestei slujbe, clerul scoate icoana trupului lui Hristos de pe cruce şi și o aduce în mijlocul bisericii unde o înfăşoară înfășoară într-o ţesătură țesătură albă. Apoi, [[epitaf]]ul este aşezat așezat în mormânt şi și cinstit de credincioşicredincioși.*'''''Vecernia Cinei''''' este slujită în seara [[Sfintele PaştiPaști|Sfintelor PaştiPaști]]. Respectă structura Vecerniei mari. După prochimen se citeşte citește Evanghelia mormântului gol ([[Evanghelia după Ioan|Ioan]] [20,19-25]). Există obiceiul ca această [[pericopă]] evanghelică să fie citită în mai multe limbi, ceea ce demonstrează caracterul universal al Veştii Veștii celei Bune a biruinţei biruinței lui Hristos asupra păcatului şi morţiiși morții. De asemenea, există obiceiul ca preoţii şi credincioşii preoții și credincioșii să înconjoare biserica în timp ce cântă stihirile de la stihoavnă.*'''''Vecernia plecării genunchilor''''' este slujită în seara [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecimii]]. În timpul acesteia este reintrodus obiceiul îngenuncherii - o poziţie poziție de pocăinţă pocăință care este eliminată în timpul celebrării glorioase şi și pline de bucurie a Sfintelor Paşti Paști - în viaţa viața liturgică a Bisericii. Preotul spune câteva "rugăciuni ale plecării genunchilor" în timp ce credincioşii credincioșii stau în genunchi.

În seara unor sărbători importante, Vecernia mare poate fi combinată cu alte slujbe în ceea ce se numeşte numește [[Privegherea de toată noaptea]].

===Liturghia Darurilor mai înainte sfinţitesfințite===În miercurile şi și vinerile din [[Postul Mare]] şi și luni, joi şi și vineri din [[Săptămâna Mare]], Vecernia cuprinde şi împărţirea și împărțirea Euharistiei împreună cu unele elemente din [[Sfânta Liturghie]] formând [[Liturghia Darurilor mai înainte sfinţitesfințite]].

Vecernia mare este urmată de [[Sfânta Liturghie]] a Sfântului Vasile cel Mare în [[Săptămâna Patimilor#Joia Mare|Joia Mare]] şi și în [[Săptămâna Patimilor#Sâmbăta Mare|Sâmbăta Mare]]. Această combinare mai este slujită şi și în ajunul [[Crăciun|NaşteriiNașterii]] Domnului şi și al [[Epifania|Epifaniei]] când aceste sărbători se întâmplă să fie în altă zi a săptămânii decât duminică sau luni.În conformitate cu unele tradiţiitradiții, atunci când [[Bunavestire]] cade în zilele de lucru ale săptămânii din Postul Mare sau în primele trei zile din Săptămâna Mare, Sfânta Liturghie de sărbătoare a Sfântului Ioan Gură de Aur se combină cu Vecernia mare amândouă slujindu-se în ziua sărbătorii împreună.

Începând cu 1975 [[Arhiepiscopia Creştină Creștină Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord]] a permis parohiilor din jurisdicţia jurisdicția sa să prăznuiască anumite sărbători importante care cad în alte zile decât duminică şi și luni printr-o Sfântă Liturghie de seară slujită în ajunul sărbătorii. Liturghia de seară combină Vecernia mare cu Sfânta Liturghie de sărbătoare într-un mod puţin puțin diferit faţă față de Sfânta Liturghie cu vecernie tradiţionalătradițională. Această formă a fost dezvoltată de Departamentul de Liturgică şi și Traduceri al arhiepiscopiei.

Introducerea Sfintei Liturghii de seară este considerată de unii ca o adaptare pastorală rezonabilă la realitatea vieţii vieții americane şi și occidentale în general—datorită obligaţiilor obligațiilor de muncă şi şcoală și școală majoritatea familiilor nu-şi și pot modifica programul astfel încât să participe la Sfânta Liturghie de dimineaţădimineață. Alţii Alții argumentează că aceasta este o inovaţie inovație care rupe ciclul liturgic şi și continuă un trend negativ de scurtare a slujbelor.

==Înţelesul Înțelesul teologic al Vecerniei==

Slujba Vecerniei (prima slujbă a zilei liturgice) este menită să ne amintească vremea Vechiului Testament, crearea lumii, căderea în păcat a primilor oameni, alungarea lor din Rai, pocăinţa pocăința lor şi și rugăciunea lor pentru mântuire, nădejdea oamenilor în venirea unui Mântuitor, potrivit făgăduinţei făgăduinței lui Dumnezeu şi și împlinirea acelei făgăduinţefăgăduințe.

Slujba începe cu deschiderea Uşilor Împărăteşti şi Ușilor Împărătești și cu cădirea în tăcere a Sfintei Mese şi și a Sfântului Altar, astfel că mireasma de tămâie pătrunde în toate colţurile colțurile Sfântului Altar. Cădirea în tăcere simbolizează începutul facerii lumii. Duhul lui Dumnezeu „se poartă” pe deasupra lumii materiale originare, „pământul netocmit şi și gol” despre care vorbeşte vorbește [[Cartea Facerii]] şi și suflă asupra lui putere de viaţă viață făcătoare, dar cuvântul creator al lui Dumnezeu nu se făcuse încă auzit.

Psalmul 103 descrie crearea lumii şi slăveşte înţelepciunea și slăvește înțelepciunea lui Dumnezeu.

În vreme ce acesta se cântă „Doamne, strigat-am” și ceilalți psalmi (140, 141, 129 şi și 116), [[preot]]ul iese din Altar şi cădeşte și cădește mai departe întreaga Biserică şi și pe toţi credincioşii adunaţitoți credincioșii adunați. Prin acest gest sfinţit sfințit nu se face doar amintirea facerii lumii, ci şi și a vieţii vieții binecuvântate a primilor oameni în grădina Raiului, când Însuşi Însuși Domnul Dumnezeu mergea prin mijlocul lor. Uşile Împărăteşti Ușile Împărătești deschise arată faptul că porţile porțile Raiului erau atunci deschise tuturor.

Apoi Uşile Împărăteşti Ușile Împărătești se închid, simbolizând înşelarea înșelarea omului de către [[diavol]] şi și căderea lui în păcat prin încălcarea voii lui Dumnezeu. Din pricina căderii lor, omenirea a fost lipsită de viaţa viața binecuvântată din Rai. Primii oameni au fost alungaţialungați, iar porţile porțile Raiului li s-au închis. Diaconul iese din Sf. Altar şi și stă înaintea Uşilor Împărăteşti Ușilor Împărătești închise, precum [[Adam şi și Eva|Adam]] înaintea porţii porții pecetluite a Raiului, şi și cântă [[Ectenia Mare]], cerând ca „pacea de sus” să ne fie trimisă şi și ca Domnul să mântuiască sufletele noastre.

În timpul ecteniei, diaconul cădeşte cădește încă o dată biserica. Toată această perioada a sfintei slujbe, de la deschiderea Uşilor Împărăteşti Ușilor Împărătești la rugăciunile cuprinse în Ectenia Mare şi și la cântarea psalmilor reprezintă starea căzută a omenirii, în care aceasta a ajuns datorită căderii în păcat a protopărinţilor noştriprotopărinților noștri. Odată cu păcatul au intrat în viaţa viața noastră lipsurile, durerea şi suferinţași suferința. Simţim remuşcări Simțim remușcări amintindu-ne de faptul că am plecat urechea la sfatul nelegiuit al diavolului. Îi cerem iertare lui Dumnezeu pentru păcatele noastre şi și eliberarea de toate necazurile; ne punem toată nădejdea în milostivirea lui Dumnezeu. Această a doua cădire simbolizează jertfele aduse lui Dumnezeu în vremea Vechiului Testament şi și rugăciunile oamenilor aduse înaintea lui Dumnezeu.

Versetele vetero-testamentare ale Psalmilor de la ''"Doamne, strigat-am către Tine"'' alternează cu imne din perioada neo-testamentară, alcătuite în cinstea sfântului sau a praznicului zilei. Ultimul verset sau strofă este aşaașa-numitul ''Theotokion'' sau ''Dogmatikon'' ([[tropar dogmatic]]), numit astfel pentru că este cântat în cinstea [[Maica Domnului|Născătoarei de Dumnezeu]] şi și cuprinde prezentarea dogmei [[Întruparea|Întrupării]] Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria.

În vremea cântării acestui tropar, se face Intrarea Mică. Acum strana cântă un [[imn]] închinat Fiului lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, ''"Lumină lină"''. În acest imn, Fiul lui Dumnezeu este numit ''Lumină lină a sfintei slave a Tatălui Ceresc'', căci El nu a venit pe pământ în deplinătatea slavei Sale dumnezeieştidumnezeiești, ci în strălucirea blândă, lină a acesteia. Imnul mai spune şi și că El nu poate fi mărit şi și slăvit cum se cuvine de gurile păcătoşilorpăcătoșilor, ci numai „cu glasuri cuvioase”. Intrarea mică aminteşte credincioşilor amintește credincioșilor cum drepţii drepții Vechiului Testament au aşteptat așteptat venirea Mântuitorului, încrezându-se pe deplin făgăduinţei făgăduinței lui Dumnezeu, care Se descoperea atunci doar prin preînchipuiri şi profeţiiși profeții, şi și cum El a venit în lume pentru mântuirea oamenilor. Cădirea de la Intrarea mică semnifică prezenţa prezența Duhului Sfânt în Biserică. Binecuvântarea cu semnul Crucii arată că prin Crucea Domnului ni s-au deschis iarăşi uşile iarăși ușile Raiului.

Hristos este lăudat ca Lumina ce luminează întunericul omenirii, Lumina cea neînserată a lumii şi și a Împărăţiei Împărăției lui Dumnezeu.

Se cântă [[prochimen]]ul, iar cu ocazia praznicelor mai mari sunt introduse acum citiri din Scriptură – fragmente de profeţii profeții sau preînchipuiri ale momentului prăznuit sau învăţături învățături edificatoare legate de sfântul pomenit în ziua respectivă.

Vecernia se sfârşeşte sfârșește cu citirea sau cântarea rugăciunii Sfântului Simeon de Dumnezeu Purtătorul, ''"Acum slobozeşteslobozește''". Această rugăciune este urmată de citirea Trisaghionului şi și a Rugăciunii domneştidomnești, după care se cântă imnul Bunei-Vestiri, cu care îngerul a întâmpinat-o pe Maica Domnului: ''"Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te!...,"'' sau troparul praznicului şi și la urmă întreita cântare a rugăciunii Psalmistului: "''Fie numele Domnului binecuvântat de acum şi și până-n veac."'' Apoi se cântă Psalmul 33 până la versetul: ''"Iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele."'' Urmează binecuvântarea preotului:'' "Binecuvântarea Domnului [să fie] peste voi toţi toți cu al Său har şi și cu a Sa iubire de oameni totdeauna, acum şi și pururea şi și în vecii vecilor."''

Slujba ne îndeamnă să medităm la cuvântul lui Dumnezeu şi slăveşte și slăvește iubirea Sa de oameni. Ne povăţuieşte şi povățuiește și ne îngăduie să aducem laudă lui Dumnezeu pentru evenimentele sau persoanele a căror amintire este evocată şi și prăznuită în Biserică. Ne pregăteşte pregătește pentru somnul nopţii şi nopții și pentru zorii zilei următoare. În ajunul Sfintei Liturghii, începe mişcarea mișcarea către deplinătatea unirii cu Dumnezeu în [[Sfintele Taine]].[Vecernia][49] Rugăciunea I a serii.Doamne îndurate şi milostive, îndelung-răbdătoiule şi mult-milostive [Pi85, 15], ascultă rugăciunea noastră şi ia aminte la glasul cererii noastre [v. 6].Fă cu noi un semn spre bine [v. 17]; îndreptează-ne pe calea Ta, ca să umblămîntru adevărul Tău; veseleşte inimile noastre, ca să ne temem de NumeleTău cel sfânt [v. 11], pentru că mare eşti Tu şi lucruri minunate faci. Tu singureşti Dumnezeu [v. 10] şi nu este nimeni asemenea Ţie între dumnezei[v. 8], Doamne: puternic întru milă şi bun întru tărie, spre a ajuta, a mângâiaşi a mântui pe toţi cei ce nădăjduiesc în Numele Tău cel sfânt. Ecfo[nis]:Că s-a binecuvântat şi slăvit atotcinstitul [şi de mare cuviinţă Numele Tău,al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.Amin],[50] Rugăciunea a II-a a serii.Doamne, nu cu mânia Ta să ne mustri, nici cu urgia Ta să ne cerţi [Pi 6, 7;37, 2], ci fa cu noi după bunătatea Ta, Doctorale şi Tămăduitorale al sufletelornoastre; călăuzeşte-ne la limanul voii Tale [Pi 106, 30]; luminează ochii[Pi 12, 4] inimilor noastre spre cunoaşterea adevărului Tău [Tit 1, 1]; şi nedăruieşte cealaltă vreme a zilei de acum şi toată vremea vieţii noastre în paceşi fără păcat, pentru soliile Preasfmtei Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturorsfinţilor. Ecfo[nis]: Că a Ta este stăpânirea şi a Ta [este împărăţia şiputerea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şiîn vecii vecilor. Amin].[51] Rugăciunea a IlI-a a serii.Doamne, Dumnezeul nostru, adu-Ţi aminte de noi păcătoşii şi netrebniciirobii Tăi, când chemăm Numele Tău cel sfânt şi închinat [Pi 74, 2], şi sănu ne laşi ruşinaţi în aşteptarea [Pi 118, 116] milei Tale, ci ne dăruieşte,Doamne, împlinirea tuturor cererilor cele spre mântuire; şi ne învredniceştesă Te iubim şi să ne temem de Tine din toată inima noastră şi să facem întru9 3 2 C a n o n u l O r t o d o x i e i I. Canonul apostolictoate voia Ta. Ecfo[nis]: Că bun [şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţieslavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în veciivecilor. Amin].[52] Rugăciunea a IV-a a serii.Cel ce cu cântări fără tăcere şi cu doxologii fără încetare eşti lăudat desfintele puteri, umple gura noastră de lauda Ta [Ps 70, 8], ca să dăm slavăNumelui Tău cel sfânt [Sir 39, 15; Dt 32, 3]; şi ne dă nouă parte şi moştenire[Ir 13, 25] cu toţi cei ce se tem de Tine întru adevăr şi păzesc poruncile Tale,pentru soliile Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor Tăi.Ecfo[nis]: Cu bunăvoirea şi bunătatea [Unuia-Născut Fiului Tău, cu Careeşti binecuvântat împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul TăuDuh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin].[53] Rugăciunea a V-a a serii.Binecuvântat eşti Doamne, Dumnezeule Atoateţiitorulc, Care cunoşti minteaoamenilor [Iov 7, 20], Cel ce ştii cele de care avem nevoie [In 13, 29]mult mai mult decât am putea cere sau înţelege; Tu însuţi, Iubitorulc de oamenişi întru tot bunule împărate, fă-nc destoinici întru mulţimea îndurărilorTale [Ps 50, 3] să chemăm cu conştiinţă nefăcută de ruşine sfântul Tău Nume.Şi nu ne duce în încercare/ispită, ci atunci nc izbăveşte de cel rău [Ml 6, 13]şi rânduieşte toate spre folosul nostru. Ecfo[nis]: Că Ţie se cuvine [toatăslava, cinstea şi închinarea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi purureaşi în vecii vecilor. Amin].[54] Rugăciunea a Vl-a a serii.Doamne, Doamne, Cel ce cu puterea Ta preacurată cuprinzi toate. Careîndelung-rabzi pentru noi toţi şi-Ţi pare rău de răutăţile noastre [Iona 4, 2],adu-Ţi aminte de îndurările Tale şi de mila Ta [Pi 24, 6]. Cercetează-ne [Pi105,4] întru bunătatea Ta şi dă-ne cu harul Tău ca şi în cealaltă vreme a zileide acum să scăpăm de meşteşugirile de multe feluri ale celui rău şi păzeşteneuneltită viaţa noastră, cu harul Preasfântului Tău Duh. Ecfo[nis]: Cu milaşi iubirea de oameni [a Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care bine eşti cuvântat,împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi purureaşi în vecii vecilor. Amin].[55] Rugăciunea a Vil-a a serii.Dumnezeule Cel mare şi minunat [Dn 9,4], Cel ce cu o bunătate nespusăşi cu o bogată purtare de grijă guvernezi viaţa oamenilor, Care ne-ai dăruitcele bune din lume şi prin cele bune deja dăruite nouă ne-ai chezăşuit împăV.5. Cel mai vechi Eucho/oghion b izantin: Barberini gr. 336 9 3 3răţia făgăduită; Cel ce ne-ai ajutat şi în partea trecută a zilei să ne abatem dela tot răul, dăruieşte-ne ca şi pe cea rămasă să o săvârşim fără prihană înainteasfintei slavei Tale [Idt 24], ca să Te lăudăm pe Tine, bunul şi iubitorulde oameni Dumnezeul nostru. Ecfo[nis]: Că milostiv [şi iubitor de oameniDumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acumşi pururea şi în vecii vecilor. Amin].[56] Rugăciunea a Vlll-a a serii la „Doamne, strigat-am” (Ps 140, 1).Seara şi dimineaţa şi la amiază [/A 54, 18] Te lăudăm, Te binecuvântăm,îţi mulţumim şi ne rugăm Ţie, Stăpâne al tuturor. îndreptează rugăciuneanoastră ca tămâia înaintea Ta [Pi 140, 2] şi nu pleca inimile noastre sprecuvinte rele, ci ne izbăveşte de toţi cei ce vânează [Pi 123, 7] sufletelenoastre. Că spre Tine sunt, Doamne, Doamne, ochii noştri, şi întru Tine amnădăjduit [Pi 140, 2]; să nu ne ruşinezi [Dn 3, 41], Dumnezeul nostru.Ecfofnis]: Că Ţie se cuvine toată slava[, cinstea şi închinarea, Tatălui şi Fiuluişi Sfanţului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin].[57] După prochimen şi „Doamne miluieşte” se face de către preotrugăciunea antifonului I în care se cântă„Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu”.Binecuvântat eşti, Stăpâne Atoateţiitorule, Care ai luminat ziua cu luminăde soare şi noaptea ai strălucit-o cu raze de foc; Care ne-ai învrednicit sătrecem lungimea zilei şi să ne apropiem de începuturile nopţii; ascultă rugăciuneanoastră [Ps 39, 2] şi a întreg poporului Tău şi ne iartă nouă tuturorpăcatele ccic cu voie şi cele fără voie. Primeşte rugăciunile noastre cele deseară şi trimite mulţimea milei Tale şi a îndurărilor Tale peste moştenireaTa. Pune zid în jurul nostru pe sfinţii Tăi îngeri. întrarmează-ne cu armeledreptăţii Tale. îngrădeşte-ne cu adevărul Tău. Străjuieşte-ne cu puterea Ta.Izbăveşte-ne de toată împresurarea şi de tot vicleşugul celui potrivnic şi nedăruieşte şi această seară, cu noaptea care vine şi toate zilele vieţii noastre,desăvârşită, sfântă, cu pace, fără păcat, fără poticneală şi fără nălucire. Pentrusoliile Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor care Ţi-auplăcut din veac. Ecfo[nis]: Că al Tău este a ne milui şi a ne mântui[, Dumnezeulnostru, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acumşi pururea şi în vecii vecilor. Amin].[58] Rugăciunea antifonului II, în care se cântă „Unule-Născut, Fiule”.Doamne, Doamne, Cel ce ne-ai izbăvit pe noi de toată săgeata ce zboarăîn zi, izbăveşte-ne şi de tot lucrul ce umblă întru întuneric [Ps 90, 5-6]. Pri93 4 C a n o n u l O r t o d o x i e i I . C a n o n u l a p o s to l i cmeşte drept jertfa de seară ridicările mâinilor noastre [,Ps 140, 2]. învredniceşte-ne să trecem fără prihană straja nopţii neispitiţi de rele, şi ne izbăveştede toată tulburarea şi îngrozirea care ni se fac de la diavol. Dăruieşte sufletelornoastre străpungere şi gândurilor noastre grijă de întrebarea ce are săfie la înfficoşătoarea şi dreapta Ta cercetare [anchetă]. Pironeşte cu frica Tatrupurile noastre [Ps 118, 120] şi omoară membrele noastre pământeşti [Col3, 5], ca şi întru liniştea somnului să ne luminăm cu vederea [contemplarea]judecăţilor Tale. Depărtează de la noi orice nălucire necuvioasă şi poftăvătămătoare, şi ne ridică la vremea rugăciunii întăriţi în credinţă şi înaintândîn poruncile Tale. Ecfo[nis]: Cu bunăvoirea şi bunătatea Unuia-Născut FiuluiTău[, cu Care binecuvântat eşti, împreună cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţăFăcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin],