{{Sfinti|nume=Sf. Ierarh<br>Varlaam al Moldovei|Imagine= [[Fișier:Sf_Ierarh_Varlaam.jpg|250px]]|nastere= 1585|adormire= [[18 august]] 1657,<br>[[Mănăstirea Secu]]|localizare= [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]]|recunoastere= [[Biserica Ortodoxă Română]]|etnie={{flag|Romania}} român|tip= [[Ierarh]]|canonizare=[[12 februarie]] 2007|calendar= [[30 august]]|biserici= |site=|}}Sfântul [[Ierarh]] '''Varlaam (MoţocMoțoc) al Moldovei''' (n. 1585 - d. [[18 august ]] 1657) a fost [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|mitropolital Moldovei]] al Moldovei între anii 1632-1653. Este considerat a fi unul dintre întemeietorii limbii române literare, îndeosebi prin [[Cazania lui Varlaam|Cazania sa]]. A tradus şi și compus mai multe lucrări de spiritualitate. Biserica Ortodoxă îl [[prăznuire|prăznuieşteprăznuiește]] pe [[30 august]].

Sub Varlaam s-a înființat prima tipografie din Moldova, în care au apărut primele cărți de conținut teologic în românește, s-a întrunit [[Sinodul de la Iași]], care a cercetat „Mărturisirea Ortodoxă” a lui [[Petru Movilă]], un alt sinod care a luat măsuri împotriva acțiunii prozelitiste dusă de calvinii din Transilvania, s-au ridicat [[biserică|biserici]] și [[mănăstire|mănăstiri]], între care biserica [[Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi|Sfinții Trei Ierarhi]] din Iași, în care au fost așezate [[moaște]]le [[Parascheva de la Iași|Sfintei Cuvioase Parascheva]], au fost ajutate cele patru [[Patriarhie|Patriarhii]] ortodoxe și alte așezăminte bisericești din Răsărit.{{OrtodoxiaînRomânia}}==ViaţaViața==

=== Perioada mănăstirească ===Sf. Varlaam (pe numele de de mirean '''Vasile Moțoc''') s-a născut în jurul anului 1580, în satul Borceşti. A intrat în monahism la schitul ZosimProvenea dintr-o familie de răzeși (din Borcești, pe valea pârâului Secusat dispărut situat lângă Târgu-Neamț, unde a învăţat greaca şi slavonadupă unele surse <ref>[http://sfintiromani.mmb.ro/?sf=14 Sfinți români]. Tânărul Vasile Moțoc a intrat în obștea noii mănăstiriAccesat 19 iulie 2012</ref>, unde a fost călugărit cu numele de '''Varlaam'''. Fiind un bun povățuitorsau din din Bolotești, a ajuns pe treptele ecleziastice cele mai înaltejudețul Vrancea, fiind numit după alte surse<ref>[[egumenhttp://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-varlaam-moldovei-73090.html Sfântul Varlaam al Moldovei]] al mănăstirii.Accesat 19 iulie 2012</ref>)

A fost unul din întemeietorii limbii române literareintrat în [[monah]]ism la [[schit]]ul Zosim, pe valea pârâului Secu, unde a învățat greaca și slavona. Printre alteleTânărul Vasile Moțoc a intrat în obștea noii mănăstiri, unde a tradus în româneşte fost călugărit cu numele de '''Varlaam'Scara Sf. Ioan din Sinai''. Fiind un bun povățuitor, a ajuns pe treptele ecleziastice cele mai înalte, fiind numit [[egumen]] al mănăstirii.

După ce Pe lângă grijile gospodărești, egumenul Varlaam a fost sfetnic al domnitorului Miron Barnovski al Moldovei (timp în care avut și frumoase preocupări cărturărești. Acum a fost trimis într-o misiune ecumenică la Moscova și Kiev, tradus în 1628românește lucrarea ascetică [[Scara dumnezeiescului urcuș|Scara]] sau Lepădătura Sfântului [[Ioan Scărarul]] (1618). Datorită rodnicei sale activități cărturărești, cât și vieții sale îmbunătățite, a devenit mitropolit al Moldovei între anii 1632-1653fost [[hirotesie|hirotesit]] [[arhimandrit]].

Ca nou mitropolit, Varlaam a avut multe realizări, mai ales că reușește să-=== Misiunea in Kiev și atragă și sprijinul voievodului [[Vasile Lupu]]. Sprijinit și de Sf. Mitropolit [[Petru Movilă al Kievului]], Mitropolitul Varlaam reușește înființarea primei tipografii românești din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași.Rusia ===

A publicat ajuns în limba română scrierile ''Cazania'', ''Cele şapte taine'', ''Răspunsul împotriva catehismului calvinesc''curând unul dintre oamenii de încredere ai domnitorului Miron Barnovschi (1626-1629 și 1633). Acesta, ''Pravila''împreună cu [[mitropolit]]ul [[Anastasie Crimca]], ''Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu'' etcau încredințat arhimandritului Varlaam o misiune la Kiev și Moscova.

Mitropolitul Varlaam s-a număratA plecat în decembrie 1628, în anul 1639fiind însoțit de câțiva dregători și călugări, printre cei trei candidați propuși pentru ocuparea scaunului precum și de Patriarh ecumenic al Constantinopoluluimai mulți slujitori. În timpul Mitropolitului Varlaam Avea asupra lui mai multe scrisori de recomandare către țarul Mihail Fedorovici al Moldovei a fost zidită frumoasa Rusiei (1613-1645) și renumita biserică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” către [[patriarh]]ul Filaret Nichitici al Moscovei, din Iași, ctitoria cea mai cunoscută partea lui Miron Barnovschi și a lui Vasile Lupu. În anul 1641Anastasie Crimca, în aceasta biserică, a adus moaștele Sf. Cuvioase care se arăta că este trimis în Rusia ca să cumpere icoane pentru [[mănăstirea Dragomirna]] și pentru alte două biserici [[Paraschevactitorie|ctitorite]], dăruite Domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de domnul moldovean (la ConstantinopolBârnova și în Iași).

SÎn drum spre Moscova, solia s-a ocupat oprit la Kiev, unde era egumen al Lavrei Pecerska fiul de organizarea domn român [[SinodPetru Movilă]]ului de la Iaşi din 1642. SVarlaam i-a îngrijit de construcţia bisericii Sf. Trei Ierarhi din Iaşi, unde a aşezat moaştele Sf. Parascheva. A contribuit la înfiinţarea Academiei Domneşti predat manuscrisul unui [[Octoih]] slavon de la Iaşi. S-a retras la [[Mănăstirea SecuNeamț|Neamț]] , cerut de Petru Movilă în 1653vederea tipăririi unei noi ediții slave, unde îndreptate (Octoihul a rămas până apărut la moartea saLvov, în 16571630, fiind închinat lui Miron Barnovschi și lui Petru Movilă: pe carte apar și stemele celor două țări românești, în care domnise tatăl său, Simion Movilă). După o ședere de câteva zile, solia a pornit spre Moscova, primind acum și scrisori de recomandare către țar și patriarh din partea lui Petru Movilă și a mitropolitului Iov Boretki al Kievului.

După ce voievodul Ajunși la Moscova, solii moldoveni au fost primiți în audiență de țar, la 4 martie 1629. Varlaam a comandat apoi mai multe icoane după modelul ales de el de doi zugravi din Moscova. A zăbovit în capitala Rusiei aproape un an, nefiind terminate icoanele. Cu toate acestea, la 20 decembrie 1629 a plecat spre țară, dar fără icoane, căci patriarhul Filaret considera icoanele executate ca „necuvioase”, fapt pentru care n-a îngăduit ieșirea lor din țară. Le-a obținut Vasile Lupu , mult mai târziu, prin 1639. Ajuns acasă, arhimandritul Varlaam a pierdut găsit lucrurile schimbate, căci Anastasie Crimca murise, iar scaunul domnesc fusese ocupat de Alexandru Coconul (1629-1630), înlocuit curând cu Moise Movilă (1630-1631). === Hirotonia întru arhiereu === S-a retras atunci la [[mănăstirea Secu]]. Nu peste mult timp, însă, a murit mitropolitul Atanasie (13 iulie 1632). Frumoasele sale însușiri duhovnicești, cultura sa adâncă și strădaniile neobosite în slujba Bisericii și a țării au făcut pe arhimandritul Varlaam vrednic să fie ales în [[scaun]]ul mitropolitan, trecându-se peste bătrânii [[episcop]]i de [[Arhiepiscopia Romanului și Bacăului|Roman]], [[Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților|Rădăuți]] și [[Episcopia Hușilor‎|Huși]]. A fost hirotonit întru [[arhiereu]] în ziua de 23 septembrie 1632. Cu acest prilej, a rostit o cuvântare învățatul dascăl și predicator grec Meletie Syrigos (1586-1664), aflat pe atunci la Iași. Primii ani de păstorire ai mitropolitului Varlaam au căzut în vremuri destul de tulburi, din pricina prea deselor schimbări de domni, dar a continuat apoi neîntreruptă în tot cursul domniei lui Vasile Lupu. === Activități ca mitropolit === Ca nou mitropolit, Varlaam a avut multe realizări, mai ales că reușește să-și atragă și sprijinul voievodului [[Vasile Lupu]]. Sprijinit și de Sf. Mitropolit [[Petru Movilă]] al Kievului, Mitropolitul Varlaam reușește înființarea primei tipografii românești din Moldova, în anul 16531640, pe care a instalat-o la Mănăstirea "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași. Faptul că în Moldova s-a înființat așa de târziu o tiparniță (aproape la un veac și jumătate după a lui [[Macarie al II-lea|Macarie]] în Țara Românească) poate fi explicat prin existența atâtor centre de caligrafiere a manuscriselor, îndeosebi în limba slavonă, care au împiedicat introducerea mai timpurie a tiparului. A publicat în [[limba română]] scrierile ''[[Cazania lui Varlaam|Cazania]]'', ''Cele șapte taine'', ''Răspunsul împotriva catehismului calvinesc'', ''Pravila'', ''Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu'' etc.<ref name="dictionarul">[http://biserica.org/WhosWho/DTR/V/MitropolitulVarlaam.html Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, ''Dicționarul Teologilor Români: Mitropolitul Varlaam]</ref> Mitropolitul Varlaams-a numărat, în anul 1639, printre cei trei candidați propuși pentru ocuparea [[scaun]]ului de [[Patriarhia Ecumenică de Constantinopol|Patriarh ecumenic al Constantinopolului]]. În timpul Mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa și renumita biserică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, dornic ctitoria cea mai cunoscută a lui Vasile Lupu. În anul 1641, în aceasta biserică, a adus moaștele [[Parascheva de linişte şi la Iași|Sf. Cuvioase Parascheva]], dăruite Domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.<ref name="dictionarul"/> S-a ocupat de organizarea [[Sinod]]ului de rugăciunela Iași din 1642. S-a îngrijit de construcția bisericii Sf. Trei Ierarhi din Iași, sunde a așezat moaștele Sf. [[Parascheva de la Iași|Parascheva]]. A contribuit la înființarea Academiei Domnești de la Iași. S-a retras la [[Mănăstirea Secu]]în 1653, unde a rămas până la moartea sa, în 1657. Acolo [[Fișier:Cazania lui Varlaam.jpg|thumb|240px|''Cazania mitropolitului Varlaam'', tipărită în timpul domniei lui [[Vasile Lupu]] (1643)]]=== Retragerea === În aprilie 1653, Vasile Vodă Lupu a mai trăit patru anipierdut scaunul domnesc, retrăgându-se spre Hotin. Desigur, odată cu el a plecat și mitropolitul Varlaam, care i-a fost colaborator prețios în tot cursul domniei. Din Letopisețul lui [[Miron Costin]] aflăm că noului domn Gheorghe Ștefan „i-au citit [[Molitfă|molitva]] de domnie Ghedeon episcopul de Huș, fiind mitropolitul Varlaam ieșit la munte, la mănăstirea Secul”. Astfel, după o păstorire plină de fapte mari pentru țara și Biserica Moldovei, mitropolitul Varlaam se reîntoarcea în smereniemănăstirea sa de metanie, de unde plecase în rugăciune şi urmă cu 21 de ani. A viețuit la [[Mănăstirea Secu|Secu]] încă patru ani. Este pomenit în vieţuire sfântămai multe acte ale vremii, strămutânduinteresându-se la veşnicele locaşuri de starea materială a mănăstirii. Și-a redactat în luna câteva rânduri testamentul, ultimul fiind din 18 august 1657. Două din ele nu le-a anului 1657putut iscăli „că au fost bolnav, fulgerat de mîini… ce unde-i trebuia punea pecetea”. Probabil era paralizat. Toate cele lucrurile agonisite în timpul vieţii cursul vieții le lăsa mănăstirii Secu: sate, vii, prisăci, mori, case etc. Pentru rude, rânduia să se dea doar patru boloboace de miere surorii sale leCaterina (peste patru ani, ea însăși făcea o însemnată danie mănăstirii Secu). Rânduia de asemenea ca niciun nepot să nu mai ceară nimic, căci „s-a îndurat” de ei fiind în viață. La scurtă vreme după întocmirea diatei, mitropolitul Varlaam „s-a dăruit Mănăstirii Secudus în casa cea de lut a moșilor săi”, după cuvântul său din „predoslovia” Cazaniei rămase de la el. A fost înmormântat îngropat în mormântul pe care și l-a pregătit singur, lângă zidul de miazăzi al bisericii Mănăstirii mănăstirii Secu, spre strana dreaptă. Data trecerii sale din viață nu mai a fost trecută pe lespedea de piatră de pe mormânt. == Biserica și colegiul de la Trei Ierarhi == Datorită sprijinului generos al lui Vasile Lupu, cultura, arta și, în general, viața bisericească au cunoscut o stare de înflorire, cum nu se mai întâlnise în Moldova din timpul lui [[Ștefan cel Mare]] și [[Petru Rareș]]. Mitropolitul Varlaam nu a fost un simplu martor al acestei vieți culturale-bisericești înfloritoare, ci el va fi îndemnat pe domn la săvârșirea unora din faptele sale. === Biserica Sfinții Trei Ierarhi === Între altele, Vasile Vodă Lupu a ctitorit minunata mănăstire Sfinții Trei Ierarhi din Iași, o capodoperă a artei moldovene, care „s-a sfințit cu mâna [[arhiepiscop]]ului Varlaam”, la 6 mai 1639, după cum arată pisania slavonă așezată deasupra ușii de intrare. Pictura a fost făcută de patru zugravi ruși, câțiva ani mai târziu. Ea a devenit pentru un timp catedrală mitropolitană, căci mitropolitul Varlaam stătea mai mult la Iași decât la Suceava. Pentru că Vasile Lupu plătise toate datoriile Patriarhiei ecumenice, Sinodul acesteia, în frunte cu ecumenicul Partenie I (1639-1644), a hotărât să dăruiască domnului moldovean moaștele Sfintei Parascheva, aflate pe atunci în Constantinopol. În iunie 1641, moaștele, însoțite de trei mitropoliți greci, au fost aduse în Moldova. La Galați, alaiul cu sfintele moaște a fost întâmpinat de Vasile Lupu, de episcopii Evloghie al Romanului și Gheorghe al Hușilor, înconjurați de o mare mulțime de preoți și credincioși. În ziua de 13 iunie, au fost așezate în biserica mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi. === Colegiul de la Trei Ierarhi === În anul 1640, Vasile Lupu, desigur tot la îndemnul mitropolitului Varlaam, a pus bazele unui așezămint școlar la Iași, considerat ca „prima instituție cu elemente de învățământ superior din Moldova”, după modelul celui înființat la Kiev de Petru Movilă. La început se pare că a funcționat în chiliile de la Trei Ierarhi, iar în 1641 Vasile Lupu a cumpărat o casă în apropiere. Vasile Lupu a cerut de la Petru Movilă, mitropolitul Kievului, și dascăli învățați pentru școala sa. Mitropolitul i-a trimis un grup de profesori (se pare că patru), în frunte cu Sofronie Pociațki, fost rector al școlii movilene din Kiev, care la Iași a primit mai multe însărcinări: profesor de retorică și rector, egumen la Trei Ierarhi și conducător al tipografiei. Toți profesorii erau oameni cu aleasă pregătire umanistă, primită desigur la școlile din Polonia sau la Colegiul din Kiev. N-ar fi exclus ca între profesorii de la Iași să se fi numărat și români, poate logofătul Eustratie, care va fi comentat cu elevii săi pravilele și obiceiurile pământului, și alții. Între studiile predate în acest Colegiu se numărau: cele „șapte arte liberale”, obișnuite în școlile medievale: gramatica, retorica, dialectica (artes sermonicales), aritmetica, geometria, astronomia și muzica (artes reales), la care se adăugau: teologia, filozofia și dreptul. Se învățau și limbile latină, greacă, slavonă, ca limbi culte și de circulație oficială, dar și limba română, pe care o cunoșteau elevii (în însemnările de călătorie ale lui Pavel de Alep se spunea că Vasile Lupu a înființat „un mare colegiu românesc”). Dintr-un act mai târziu, aflăm că Vasile Lupu a dăruit mănăstirii trei sate din ținutul Roman pentru întreținerea profesorilor. După 1646, acest grup de profesori veniți de la Kiev, în frunte cu Sofronie Pociațki, a fost înlăturat. Conducerea școlii a trecut în mâinile unor profesori greci. Locul limbii latine a fost luat de limba greacă, iar orientarea umanistă a dascălilor kieveni a fost schimbată cu una tradiționalistă, ortodoxă. Școala a dăinuit timp îndelungat, devenind, cu timpul, Academie, dar cu dascăli greci, până la începutul secolului al XIX-lea (între profesorii ei de mai târziu, amintim pe Teodor Trapezuntul, Ieremia Cacavelas etc.). Se presupune că între elevii acestei școli s-au numărat și marii cărturari moldoveni [[Nicolae Milescu]] Spătărul și mitropolitul [[Dosoftei al Moldovei|Dosoftei]]. == Legăturile cu celelalte Biserici Ortodoxe == Tot în incinta mănăstirii Trei Ierarhi din Iași s-au ținut lucrările Sinodului din 1642, care a aprobat „Mărturisirea Ortodoxă”, întocmită de mitropolitul Petru Movila al Kievului. Desigur, rolul principal în pregătirea lucrărilor sinodului a revenit mitropolitului Varlaam, în calitate de cârmuitor al Bisericii din Moldova. În 1645, mitropolitul Varlaam a avut prilejul să primească, la Iași, pe mitropolitul Petru Movila al Kievului, de care se simțea legat sufletește, fiind amândoi oameni de carte și apărători ai Ortodoxiei împotriva prozelitismului altor culte. În același an, la 2 iunie, mitropolitul Varlaam, cu sufraganii săi și cu egumenii marilor mănăstiri moldovene au dat o scrisoare de recomandare către țarul Rusiei fostului mitropolit al românilor ardeleni, [[Ilie Iorest]], înlăturat din scaun de cârmuitorii calvini din Transilvania. Mitropolitul Varlaam a [[hirotonie|hirotonit]] câțiva ierarhi străini. De pildă, la 23 martie 1645, a hirotonit întru arhiereu pe [[ieromonah]]ul Paisie, egumenul [[Mănăstirea Galata|mănăstirii Galata]], ales prin străduința lui Vasile Lupu - [[patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]]. Se pare că tot el a hirotonit și pe unii dintre episcopii ortodocși - ruteni sau români - din Muncaci și din Maramureș. În ultimele luni de păstorire a primit, la Iași, vizita patriarhului Macarie al Antiohiei, însoțit de fiul său, [[arhidiacon]]ul Pavel de Alep. Este de reamintit un fapt neîntâlnit în istoria Bisericii românești legat de mitropolitul Varlaam. În anul 1639, patriarhul Chiril Contaris, rivalul și urmașul în scaun al lui [[Chiril Lucaris]], a fost sugrumat, din ordinul autorităților turcești. Între cei trei candidați canonici, găsiți vrednici pentru ocuparea scaunului patriarhal vacant, se număra și mitropolitul Varlaam al Moldovei. Ceilalți doi erau mitropoliții Partenie al Adrianopolului (care a și fost ales) și Porfirie al Niceii. Deși Varlaam a rămas să conducă mai departe Biserica din Moldova – lucru mult mai folositor pentru ea –, totuși trecerea sa printre candidații la scaunul ecumenic arată nu numai prestigiul la care a ajuns țara și Biserica Moldovei sub Vasile Lupu, dar și prețuirea de care se bucura Varlaam în tot Răsăritul ortodox.

*''[[Cazanialui Varlaam|Cazania]]'', sau ''Carte românească de învățătură''*''Cele şapte șapte taine''

*''Jitiile'' (vieţile viețile unor [[mucenic]]i și [[pustnic]]i)

===Proslăvirea===La [[12 februarie ]] 2007, [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] l-a trecut în rândul sfinţilorsfinților, rânduindu-i ca dată de [[prăznuire]] ziua de [[30 august]]. Proclamarea oficială a canonizării lui a avut loc pe [[29 august]] 2007, la [[Mănăstirea Secu]].

:''Vrednic slujitor al lui Hristos şi înţelept și înțelept apărător al dreptei credinţecredințe, mare cinstitor al Sfintei Cuvioase [[Parascheva de la IaşiIași|Parascheva]] şi și credincios luminător al neamului românesc, Sfinte Ierarhe Varlaam, roagă pe Hristos-Dumnezeu să ocrotească şi și să mântuiască sufletele noastre''. [[Condac]], glas ?

 *[http://sfintiromani.mmb.ro/?sf=14 Viaţa Viața Sf. Ier. Varlaam al Moldovei]*[http://ro.wikipedia.org/wiki/Varlaam_Mo%C8%9Boc Wikipedia.ro - Varlaam Moțoc]* [[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.

*[http://sfintiromani.ro/ro/pagina/113/august_varlaam.html Sf. Ier. Varlaam al Moldovei], viaţaviața, slujba, acatistul, icoane etc.

[[Categorie:Sfinţi Sfinți români]]