2.190 de modificări
Modificări
m
*1848 – Revoluțiile din Moldova, Țara Românească și Transilvania. Participă și clerici ortodocși.
===Basarabia===* 1892 - [[Preoții ortodocși români și mișcarea memorandistă|Memorandumul Transilvaniei este prezentat împăratului austro-ungar]].* 1918 - [[Preoții ortodocși români și Marea Unire|Unirea Transilvaniei cu Țara-mamă]].
→Moldova: Adăugare legătură
*470-545 [[Cuvios]]ul [[Dionisie cel Smerit|Dionisie Exiguul]], [[teolog]] originar din [[Sciția Mică]] (Dobrogea de astăzi). A rămas cunoscut ca fiind inventatorul numărării anilor începând de la [[Nașterea Domnului]], sistem de numărare utilizat atât în [[calendarul iulian]] cât și în [[calendarul gregorian]]
*519 - Călugării sciți din Dobrogea cer recunoașterea [[Theopashism|formulei theopasită]] („unul din Sfânta Treime a pătimit în trup”) în scopul apropierii monofiziților moderați de ortodocși.
*535 - Împăratul Justinian începe demersurile să înființeze o Arhiepiscopie autocefală în [[Iustiniana Prima|Justiniana Prima]], oraș bănuit a fi Niș din Serbia de azi. Această arhiepiscopie pare să-și fi extins jurisdicția la nord de Dunăre unde trimiteau [[horepiscop|horepiscopi]].
*553 – [[Sinodul V Ecumenic]] de la Constantinopol care validează și formula theopașită propusă de călugării din Dobrogea. Episcopul Valentinian al Tomisului este pomenit de două ori dar nu a participat din motive necunoscute.
*567 - Hunii sunt înfrânți de avari și longobarzi. Avarii încep să se așeze în Transilvania, declașând atacuri împotriva imperiul bizantin la sud de Dunăre și distrugând episcopate sud-dunărene.
*587 - Cronicile bizantine ale lui Theofilact Simocattes și Theofanes relatează o întâmplare în care un soldat strigă „pe limba părintească”: „torna, torna, frate”. „Aceste cuvinte sunt considerate de mulți cercetători drept prima mențiune documentară a limbii române”<ref name="Păcurariu1991">Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9</ref>.
* 602 - [[Formarea primelor state românești#Migrația slavilor|Marea invazie avaro-slavă]] distruge așezările urbane din Dobrogea, inclusiv Tomis. Arhiepiscopia [[Iustiniana Prima|Justiniana Prima ]] se desființează în aceste vremuri. Tot în acest timp, slavii încep să se stabilească pe teritoriul țării noastre definitiv, fiind asimilați și încreștinați de autohtonii daco-romani în următoarele secole<ref name="Păcurariu1991" />.
* 679 - Se întemeiază [[Încreștinarea bulgarilor#Statul protobulgar (secolele VII-IX)|primul stat slavo-bulgar]], ocupând Dobrogea.
*660-692 – [[Sinodul VI Ecumenic]] de la Constantinopol.
* 1371 - Reînființarea Mitropoliei de la Halici (deși în Ucraina, este importantă pentru că a avut jurisdicție și asupra teritoriilor moldovene, hirotonind ierarhi moldoveni)
* 1391 - Patriarhul Constantinopolului Antonie IV declară Mănăstirea Sfântul Mihai din Peri stavropighie. Deși în Ucraina de azi, jurisdicția egumenului-exarh din Peri se întindea și peste Maramureș, Sălaj, și alte ținuturi din nordul Transilvaniei.
* Secolul XV - Se înființează [[Mitropolia Dristrei]].
* 1414-1418 - Sinodul de la Konstanz, convocat de Sigismund de Luxemburg. Au participat și boieri din Țara Româneasca și din Moldova, dar niciun cleric. A fost „prima participare românească la o conferință internațională”<ref name="Păcurariu1991" />.
* 1438-1439 - [[Sinodul de la Ferrara-Florența]]. Din Moldova, participă un mitropolit numit Grigorie al Moldovlahiei, logofătul Neagoe, protopopul Constantin (locțiitorul mitropolitului de Roman) și mitropolitul Moldovei, Damian. După iscălirea actului de unire, mitropolitul „nu a mai cutezat să se întoarcă în Moldova”<ref>[[Dimitrie Cantemir]]. Descrierea Moldovei. 1716</ref>. Mitropolia Țării Românești nu a trimis niciun delegat (nici sârbii, nici bulgarii).
* 1459 - Dispare statul sârbesc deci mulți sârbi vor emigra în Banat (Timiș și Caraș-Severin), Arad, și Ungaria. Aceste colonizări începuseră deja din 1427.
* Mijlocul secolului XVI - mulți români se stabilesc în Croația în „Vlahia mică” unde aveau propria lor organizație bisericească.
* cca. 1500 - Se înființează [[Mitropolia Proilaviei]].
* 1557 - Se reînființează Patriarhia sârbă de la Ipek ce va avea jurisdicție și asupra Banatului.
* 1641 - Misionarul catolic Rafael Levakovici scrie că existau 11.000 de vlahi în părțile Zagrebului alături de un voievoid și de un episcop (Maxim Petrovici).
* 1650 - [[Vasile Lupu]], [[Varlaam al Moldovei]], și boierii din divan din Moldova fac o danie anuală Mănăstirii Lipovina din Croația.
* 1663 - Mitropolitul Sava al Moldovei hirotonește pe Gavriil Miakici ca episcop al vlahilor și sârbilor din Croația.
* 1690 - Sârbii din Imperiul Habsburgic primesc o seamă de privilegii politice și bisericești („privilegii ilirice”) de la împăratul Leopold I. Patriarhul sârb devine cârmuitorul politic și bisericesc al tuturor ortodocșilor din imperiu. Mai târziu aceste drepturi vor fi reduse, patriarhul devenind numai cârmuitor bisericesc. Banat, Arad, Crișana vor fi sub jurisdicția Ipekului și Carlovițului până în 1716.
===Țara Românească===
*1330 – Independența Țării Românești după bătălia de la Posada.
*1352-1364 - Domnia lui [[Nicolae Alexandru]] al Țării Românești.
*1359 - [[Începuturile Mitropoliei Țării Românești|Recunoașterea Mitropoliei Ungrovlahiei de către [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]], avându-l ca [[mitropolit]] pe Sf. [[Ierarh]] [[Iachint de Vicina|Iachint]]<ref name="Iorga">Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>.
*1372 - [[Hariton al Ungrovlahiei|Hariton]] este numit mitropolit al Ungrovlahiei.
*1386-1418 – Domnia lui [[Mircea cel Bătrân]] în Țara Românească.
*1359 – Întemeierea Moldovei ca stat independent.
*1359-1367 – Domnia lui [[Listă a Domnilor Moldovei|Bogdan I al Moldovei]].
*1386 - [[Începuturile Mitropoliei Moldovei|Mitropolia Moldovei este atestată pentru prima oară.]]
*1395 - Patriarhia din Constantinopol aruncă anatema asupra Moldovei (domn, ierarhi, boieri, preoți și credincioși) pentru că nu a primit ierarhul grec trimis de ei. Aceasta este ridicată în 1401 deși moldovenii au continuat să aibă ierarhi locali.
*1400-1432 – Domnia lui [[Alexandru cel Bun]] al Moldovei.
*1401 – Recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia Ecumenică.
*1407 – Prima atestare documentară a [[Mănăstirea Bistrița (Neamț, România)|Mănăstirii Bistrița]], [[ctitor]]ie a lui Alexandru cel Bun.
*1415-1416 - Cel dintâi ierarh cunoscut al Moldovei, Mitropolitul [[Iosif MuşatMușat]], un român, se stinge din viață.
*1438-1439 – [[Sinodul de la Ferrara-Florența|Sinodul unionist de la Ferrara-Florența]]. Moldova a fost reprezentată de Damian (un discipol al [[Iosif al II-lea de Constantinopol|patriarhului Iosif al II-lea al Constantinopolului]]) și boierul Neagoe.
*1445 - Prima atestare documentară a [[Arhiepiscopia Romanului și Bacăului|Episcopiei Romanului]], întemeiată de [[Alexandru cel Bun]] probabil în jurul anului 1408<ref name="Păcurariu1991" />.
* 1485 - Primul episcop de Muncaci cunoscut cu numele (Luca) - această episcopie avea jurisdicție asupra comitatului Maramureș.
*1488 – Atestare documentară a mitropolitului Daniil al Transilvaniei la Feleac.
* cca. 1516 - Sfârsitul păstoririi mitropolitului Marcu de la Feleac, posibil un vlah trimis de domnitorul Radu cel Mare al Țării Românești<ref name="Păcurariu"/>.
* Secolul XVI - Primele știri despre unii ierarhi ortodocși în Arad.
*1538 - Este amintit mitropolitul Petru („episcop român din Feleac”), ultimul din șirul mitropoliților transilvăneni cu reședința în Feleac (Daniil, Marcu, Danciu sau Ștefan, și Petru).
==Perioada fanariotă (1711/1716-1821)==
=== General ===
* 1716 - Banatul este eliberat de sub turci. Timișoara și Caranseeș intră sub jurisdicția Mitropoliei din Carloviț. Cam 80% din credincioșii de aici erau de neam român.
* cca. 1758 - Se înființează [[Episcopia Hotinului]].
* 1766 - Patrhiarhia de Ipek se desființează.
* 1773 - Este desființat ordinul iezuit (până în 1814).
* 1813 - [[Mitropolia Dristrei]] și [[Mitropolia Proilaviei]] se unesc.
* 1816 - Dimitrie Daniil Philippide publică ''Istoria și Geografia României'' unde folosește pentru prima dată numele de „România” într-o lucrare academică.
===Țara Românească===
*1793 – Înființarea Episcopiei Argeșului, cu jurisdicție peste Argeș și Olt.
*1819 - Înscăunarea mitropolitului [[Dionisie Lupu]] (1819-1821)
*1821 – [[Preoții ortodocși români și revoluția din 1821|Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.]]
===Moldova===
*1744 – Acțiunea monahului [[Visarion Mărturisitorul|Visarion Sarai]] în Transilvania: propovăduiește apărarea și păstrarea ortodoxiei împotriva presiunilor de catolicizare a românilor ortodocși.
*1744, [[6 iulie]] – „Sinodul” convocat de episcopul unit Inochentie Micu pentru a discuta situația dificilă a unirii românilor ortodocși cu Roma îl pune în conflict cu autoritățile imperiale.
* 1751 - [[Sinesie Jivanovici]] este înscăunat ca episcop de Arad.
*1759-1761 – Răscoala condusă de monahul [[Sofronie de la Cioara]].
*1761 – Numirea episcopului sârb Dionisie Novacovici ca locțiitor al Episcopiei Ortodoxe Române a Transilvaniei.
*1768, [[22 septembrie]] – Moartea episcopului unit Inochentie Micu în exil, la Roma.
*1777 – Înființarea episcopiei unite (greco-catolice) de Oradea.
*1784 – Răscoala condusă de [[Preoții ortodocși români și răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan|Horea, Cloșca și Crișan]].
*1786 – Deschiderea unor cursuri de pedagogie și teologie la Sibiu.
*1792 – Înființarea Consistoriului ortodox român la Oradea.
*1795 – Apare ''Biblia de la Blaj''.
*1811 – Începe arhipăstorirea lui [[Vasile Moga]] (1811-1845).
*1819 – Întemnițarea lui [[Moise Nicoară]].
=== Bucovina ===
*1775 – Anexarea Bucovinei la imperiul austriac.
*1781 – Reședința episcopală a Bucovinei a fost mutată de la Rădăuți la Cernăuți.
*1786 - Episcopia Bucovinei devine subordonată Mitropoliei Carloviț în probleme administrative (era deja subordonată în problemele spirituale dogmatice).
* 1815 - Școlile primare românești sunt declarate școli catolice și puse sub conducerea și controlul episcopului și consistoriului romano-catolic din Lemberg (Lvov). De asemenea, în școli, limba română era înlocuită cu germana și polona. Sub oblăduirea Episcopiei ortodoxe a rămas doar o școală, la Cernăuți, numită și școala națională.
==Perioada revoluționară și a domniilor regulamentare (1821-1859)==
=== General ===
* 1829 - Este desființată [[Mitropolia Proilaviei]].
*1848 – [[Preoții ortodocși români și revoluția din 1848|Revoluțiile din Moldova, Țara Românească și Transilvania]]. Participă și clerici ortodocși.
*1859, [[24 ianuarie]] – [[Preoții ortodocși români și unirea din 1859|Unirea Moldovei cu Țara Românească]] prin alegerea unui singur domn în ambele principate.
===Țara Românească===
*1823-1834 – Păstoria mitropolitului [[Grigorie Dascălul]] al Ungrovlahiei.
*1837 – Înființarea Seminarului teologic de la Râmnic.
*1839-1840 – Apare la Buzău primul ziar bisericesc de la noi, ''Vestitorul bisericesc''.
*1850-1868 – Păstoria episcopului [[Calinic de la Cernica|Calinic cel Sfânt]] la Râmnic (prăznuit pe [[11 aprilie]]).
*1854-1856 – Apare ''[[Biblia]]'' de la Buzău (5 volume).
*1828-1834 și 1851-1852: Principatele române, Țara Românească și Moldova, se află sub ocupație militară rusă, sub protecția Marilor Puteri și sub suzeranitate otomană.
*1831 – Este emis ''[[Regulamentul organicOrganic]]'' pentru Țara Românească, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieții bisericești.*1859, [[24 ianuarie]] – Unirea Moldovei cu Țara Românească prin alegerea unui singur domn în ambele principate.
===Moldova===
*1832 – Este emis ''[[Regulamentul organicOrganic]]'' pentru Moldova, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieții bisericești.
*1846, [[18 decembrie]] – Moartea mitropolitului [[Veniamin Costachi]] la Mănăstirea Slatina.
===Principatele Unite/Regatul României===
*1859-1866 - Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite - Moldova și Țara Românească(''a se vedea [[Reformele lui Alexandru Ioan Cuza]]'').
*1860 - Înființarea Facultății de Teologie în cadrul Universității din Iași, desființată în 1864.
*1860 - Prin decret domnesc, 2 mănăstiri și 31 de schituri din Moldova sunt transformate în biserici parohiale.
*1863 - Stabilirea limbii române ca unică limbă de cult pe teritoriul Principatelor.
*1863 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate din Țara Românească.
*1863, [[13 decembrie]] - Adoptarea [[Secularizarea averilor mănăstirești|''Legii secularizării averilor mânăstirești'']]. Averile mănăstirilor din Principate (atât a celor închinate cât și a celor pământene) intră în posesia statului.
*1864 - Înființarea [[Episcopia Dunării de Jos|Episcopiei Dunării de Jos]], cu reședința la Ismail (din 1878 la Galați).
*1864 - ''Legea instrucțiunii publice'' trece [[seminar]]iile teologice ortodoxe în administrarea statului, limitându-le numărul.
*1865, [[11 mai]] - Se promulgă ''Legea pentru numirea de mitropoliți și episcopi eparhioți din România'', prin care ierarhii Bisericii Ortodoxe Române urmau să fie numiți direct de domn, la recomandarea Consiliului de Miniștri, contestată de o parte a clerului ca încălcând [[drept canonic|canoanele]] bisericești. Începutul "luptei pentru canonicitate".
*1866-1914 - Domnia Principelui, apoi Regelui (din 1881), Carol I în România.
*1869 - PS [[Dionisie Romano]] tipărește pentru prima dată [[Evanghelia|Evanghelia]] și [[Apostol (liturgică)|Apostolul]] în românește folosind alfabetul latin.
*1872 - Adoptarea ''Legii organice pentru alegerea mitropoliților și a episcopilor eparhioți.'' Sinodul urma să fie alcătuit din 2 mitropolii cu câte trei episcopii sufragane, plus câte opt arhierei titulari. Alegerea episcopilor eparhioți se făcea de un colegiu format din membrii Sfântului Sinod, plus toți deputații și senatorii ortodocși. Arhiereii titulari erau numiți de Sf. Sinod cu acordul Guvernului. Legea prevede și recunoașterea implicită a validității episcopilor numiți prin decret de Cuza, în încercarea de a pune capăt ''luptei pentru canonicitate''.
*1872 - Este promulgată [[Legea organică din 1872]]. Astfel, [[Biserica Ortodoxă Română]] devine se declară [[autocefalie|autocefală]], prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică față de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Constantinopolului]]. Mitropolitul Ungrovlahiei, totodată [[arhiepiscop]] de București, devine mitropolit-primat al României. Este constituit oficial [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]].
*1872 - Înființarea la București a Seminarului Nifon ca instituție privată, finanțată de Mitropolitul Nifon.
*1874, [[1 octombrie]] - începe apariția revistei ''Biserica Ortodoxă Română'', revista oficială a Sfântului Sinod.
*1875-1886 - Păstoria mitropolitului-primat [[Calinic Miclescu]].
*1877, [[9 mai]] Proclamarea [[Preoții ortodocși români și războiul de independență|independenței ca stat a României]].
*1878-1885 Schimb de scrisori între Patriarhia Ecumenică, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și Guvernul român, pe tema proclamării unilaterale a autocefaliei de către Biserica Română.
*1879-1892 Păstoria episcopului Melchisedec Ștefănescu în Episcopia Romanului.
*1881 - Înființarea Facultății de Teologie din București.
*1885, [[25 aprilie]] - [[Listă a patriarhilor Constantinopolului|Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea]] al Constantinopolului [[Recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române|recunoaște în mod solemn autocefalia Bisericii Ortodoxe Române]].
*1886-1893, 1896-1909 - - Păstoria mitropolitului-primat [[Iosif Gheorghian]].
*1893 - Este promulgată ''[[Legea clerului mirean și a seminariilor''. Clerul este împărțit în urban și rural; se prevede salarizarea clerului de la buget (parohiile rurale) sau de către primării (cele urbane) și se dă în folosința clerului câte un lot de pământ; sunt impuse criterii de educație pentru accesul în clerul urban; este limitat numărul parohiilor; Statul intervine direct în numirea clerului, prin Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor. Seminariile rămân în administrarea statului, care le limitează numărul la 2 seminarii superioare și 3 inferioare]].
*1893-1896 - Păstoria mitropolitului-primat [[Ghenadie Petrescu]].
* 1907 - [[Preoții ortodocși români și răscoala din 1907|Răscoala din 1907]].
*1909-1911 - Păstoria mitropolitului-primat [[Atanasie Mironescu]].
*1912-1918 - Păstoria mitropolitului-primat [[Conon Arămescu-Donici]].
*1914 - Apariția unei noi ediții a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] ("Biblia din 1914")
*1916 - [[Preoții ortodocși români și primul război mondial|România intra în primul război mondial]].
*1918 - [[Preoții ortodocși români și Marea Unire|Unirea Transilvaniei cu Țara-mamă]].
*1919, [[23 aprilie]] - [[Mitropolia Ardealului]] se unește cu Biserica Ortodoxă Română: „''La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului - care era și locțiitor de mitropolit - și dr. [[Miron Cristea]] episcopul Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș a format parte integrantă a Bisericii mame din România întregită''”<ref name="Păcurariu"/>.
*1925, [[4 februarie]] - [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] hotărăște înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române. [[Mitropolit]]ul [[primat]] [[Miron Cristea]] a fost ales [[patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]].
*1864, [[24 decembrie]] - Reînființarea [[Mitropolia Ardealului|Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei]], cu reședința la Sibiu.
*1867 - Este creat statul dualist austro-ungar.
*1875 - Înființarea [[Episcopia Caransebeșului|Episcopiei Caransebeșului]]
*1868 - Adoptarea ''Statutului organic'' al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania.
===Bucovina===
* 1849 - Datorită luptei românilor, Bucovina este scoasă din dependența administrativă cu Galiția, devenind „ducat”, subordonat direct guvernului din Viena.
*1880-1895 Păstoria mitropolitului Silvestru Moraru Andrievici al Bucovinei.