[[Fișier:ParinteleCleopa.jpg|right|thumbnail|250px|Părintele Cleopa Ilie]]Părintele '''Cleopa Ilie''' ([[10 aprilie]] 1912 - [[2 decembrie]] 1998), [[arhimandrit]] şi vieţuitor și viețuitor la Mânăstirea [[Mănăstirea Sihăstria ]] – NeamţNeamț, a fost unul dintre cei mai însemnaţi însemnați [[duhovnic]]i şi și predicatori români ai secolului XX.{{OrtodoxiaînRomânia}}

Viitorul [[arhimandrit ]] Cleopa s-a născut în comuna SuliţaSulița, judeţul Botoşanijudețul Botoșani, la [[10 aprilie ]] 1912. , fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru şi și Ana Ilie. Din cei 10 copii 5 intră , cinci aveau să intre în [[monahism]]. De mic era râvnitor spre cele Dumnezeieştidumnezeiești, îndeletnicindu-se cu postul[[post]]ul, rugăciunea şi [[rugăciune]]a și faptele bune. Părinţii Părinții săi, Alexandru şi și Ana Ilie, i-au fost un exemplu viu de trăire creştinăcreștină, fiind iubitori de Dumnezeu, de biserică şi și de copii. Nu lipseau niciodată de la sfintele slujbe, făceau [[mila|milostenie]], se rugau mult împreună cu copiii, si și duceau o viaţă viață curată şi și bineplăcută lui [[Hristos]]. Casa lor era ca o [[biserică]], aşa așa cum avea să povestească mai târziu şi și Părintele Cleopa.

În primele două luni după nasterenaștere, pruncul Constantin - viitorul Părinte Cleopa - era tot timpul bolnav. De la o vreme nu mai mânca aproape nimic si și plângea zi şi și noapte. Toţi Toți erau îngrijoraţi îngrijorați pentru viaţa viața lui. De menţionat este Trebuie menționat că Anei îi mai murise muriseră doi copii din pruncie.

Neştiind Neștiind ce să mai facă, mama sa l-a dus la duhovnicul Conan [[Conon Georgescu ]] de la [[Schitul Cozancea]], care , ascultându-i îngrijorarea pentru viaţa viața copilului, o sfătuieşte sfătuiește să îl dăruiască Maicii Domnului.

- Iată cum, a zis el, ia o [[lumânare şi ]] și un prosop, asează așază pruncul înaintea icoanei Maicii Domnului din biserică şi și zi aşaașa: ''[[Maica Domnului]], îţi îți dăruiesc ţie ție copilul acesta care este bolnav! Fă ce ştii știi tu cu el!''

Atunci Ana s-a închinat cu lacrimi la icoana Maicii Domnului, făcând trei [[metanie|metanii, si]] și, căzând în genunchi, a zis plângând: ''Maica Domnului, îti îți dăruiesc ţie ție copilul acesta al meu, că este bolnav şi și plânge mereu. Fă ce ştii știi tu cu el!'' Si Și l-a trecut de trei ori pe sub sfânta [[icoană]].

De atunci pruncul s-a făcut bine, şi și nu a mai fost bolnav de moarte toată viaţa viața sa.În jurul anului 1920 sora părintelui Cleopa, Ecaterina, pleacă la Mânăstirea Agapia pentru a se călugări.

Spre sfârsitul În jurul anului 19271920, fratele său mai maresora părintelui Cleopa, GheorgheEcaterina, pleacă la [[Mănăstirea Agapia]] pentru a intrat în obstea Schitului Sihăstria. A fost călugarit, primind numele de Gherasimse [[călugăr]]i.

În iarna Spre sfârșitul anului 19291927, după sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, Constantin şi fratele său Vasile s-au hotărât să plece la Schitul Sihăstria - Neamtmai mare, Gheorghe, pentru a sluji toată viata lui Hristosintrat în obștea Schitului Sihăstria. După ce s-au rugat mult lui Dumnezeu cu post şi metaniiA fost călugărit, au luat binecuvântare primind numele de la preotul satului şi au spus părintilor gândul lor şi asa au plecat la mânăstireGherasim.

== Intrarea în În iarna anului 1929, după sărbătoarea Sfântului Ierarh [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]], Constantin și fratele său Vasile s-au hotărât să plece la Schitul Sihăstria - Neamț pentru a sluji toată viața lui Hristos. După ce s-au rugat mult lui Dumnezeu, cu [[post]] și metanii, au luat [[binecuvântare]] de la [[preot]]ul satului și au spus părinților gândul lor; și așa au plecat la mânăstire ==.

La intrarea == Intrarea în obstea Schitului Sihăstria, împreună cu fratele său mai mare, Vasile, au fost trei zile ispitiţi canonic, după care au fost primiţi de către stareţul de atunci, Ioanichie Moroi. mănăstire ==

În primăvara anului 1931La intrarea în obștea Schitului Sihăstria, împreună cu fratele său mai mare, Vasile, acest smerit ascultător si frate mai mare al Părintelui Cleopa s-a îmbolnăvit si a au fost adus în schit. Odatătrei zile ispitiți canonic, iesind după care au fost primiți de la Sfânta Liturghie a avut o vedenie înfricosătoare. I s-a arâtat Maica Domnuluicătre [[stareț]]ul de atunci, spunându-i ca peste trei zile va adormi în DomnulPărintele [[Ioanichie Moroi]].

După trei zileÎn primăvara anului 1931, Vasile, acest smerit ascultător și frate mai mare al Părintelui Cleopa s-a îmbolnăvit și a fost adus în [[schit]]. Odată, exact ieșind de la aceeaşi oră[[Sfânta Liturghie]], rasoforul Vasile Ilie a adormit avut o vedenie înfricoșătoare. I s-a arătat [[Maica Domnului]], spunându-i că peste trei zile va adormi în pace, cu rugăciunea pe buzeDomnul.

Monahul Gherasim Ilie fratele mai mare al Părintelui Cleopa, a păscut vitele schitului patru ani de După trei zile, fiind un suflet foarte nevoitor si singuratic. La 14 septembrie 1933, exact la Înăltarea Sfintei Cruciaceeași oră, nevoitorul monah Gherasim si-[[Treptele_călugăriei#Rasoforul|rasoforul]] Vasile Ilie a dat sufletul adormit în mâinile lui Hristospace, culcat în sicriul cu rugăciunea pe care singur si-l făcuse drept pat în care dormea noapteabuze.

Până în anul 1935[[Monah]]ul Gherasim Ilie, fratele mai mare al Părintelui Cleopa, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alti fraţi, în smerenie, ascultare, rugaciune şi studierea Sfinţilor Părinti. Părintele Cleopa ne povestea: ''În anii în care am fost cioban la oile vitele schitului împreună cu fraţii meipatru ani de zile, am avut mari bucurii duhovnicesti. Stâna, oile, trăirea în liniste si singurătate pe munte, în mijlocul naturii, mi-au fost şcoală de călugărie şi teologie.A mai avut ascultări de paraclisier şi pictor de icoanefiind un [[suflet]] foarte nevoitor și singuratic.

În anul 1935La [[14 septembrie]] 1933, Constantin la [[Înălțarea Sfintei Cruci]], nevoitorul monah Gherasim și-a fost chemat la armatădat sufletul în mâinile lui Hristos, culcat în sicriul pe care a făcutsingur și-o l făcuse drept pat în oraşul Botoşanicare dormea noaptea.

În anul 1937, la sfârsitul lunii iulie, rasoforul Constantin Ilie a fost rânduit A mai avut ascultări de egumen, să fie făcut călugăr. Acum avea 6 ani [[paracliser]] și [[iconograf|pictor de ucenicie în schit. După aceasta şi-a continuat ascultare la oile schitului, până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie (unchiul său) si Antonie Olaruicoane]].

În data de 30 mai 1941 un incendiu devastează incinta schituluianul 1935, arzânduConstantin a fost chemat în armată, pe care a făcut-i chiliile de lemn, acoperişul bisericii şi paraclisulo în orașul Botoșani.

== Călugăria == În anul 1937, la sfârșitul lunii iulie, rasoforul Constantin Ilie a fost rânduit de [[egumen]] să fie făcut călugăr. Acum avea 6 ani de [[ucenic]]ie în schit. După aceasta și-a continuat ascultarea de cioban la oile schitului până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie (unchiul său) și Antonie Olaru.  În data de 30 mai 1941, un incendiu devastează incinta schitului, arzându-i chiliile de lemn, acoperișul bisericii și paraclisul.  După incendiul incendiu, Schitul Sihăstria supravieţuia supraviețuia din ce în ce mai greu. Bătrânul staret stareț Ioanichie, în vârstă de 82 de ani, era tot mai bolnav şi și aproape orb. Nu mai putea sluji [[Sfânta Liturghie si ]] și cu greu spovedea si și dădea sfaturi.

În iunie 1942, la numai 30 de ani, părintele Cleopa este adus în schit şi și numit loctiitor locțiitor de egumen, întrucât staretul starețul Ioanichie Moroi era în incapacitatea incapacitate de a-şi și mai exercita funcţia. Părintele Ioanichie Moroi avea să treacă la Domnul, doi ani mai târziu, la 3 septembrie 1944.  Prima grijă a Părintelui Cleopa a fost aceea de a reînnoi incinta si chiliile arse, să acopere cu tablă biserica de piatră, şi să facă un nou paraclisfuncția.

În anul 1944, la [[27 decembrie]], monahul Prima grijă a Părintelui Cleopa este hirotonit ierodiacona fost aceea de a reînnoi incinta și chiliile arse, iar la să acopere cu tablă biserica de piatră și să facă un nou [[23 ianuarieCapelă|paraclis]] 1945 este hirotesit ieromonah de Episcopul Galaction Cordun, pe atunci staret al Mănăstirii Neamt. După această dată este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.

Între anii == Preoția și stăreția ==[[Image:Elder_cleopa.jpg‎|thumb|Părintele Cleopa]]În anul 1944, la [[27 decembrie]], monahul Cleopa este hirotonit [[ierodiacon]], iar la [[23 ianuarie]] 1945-1946, schitul se reînoieşteieromonah de Episcopul [[Galaction Cordun]], reconstruindu-se o mare parte din chilii şi o trapeză de peste 100 de persoanepe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. După această dată este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.

În anul 1947Între anii 1945-1946, schitul se reînnoiește, făcândureconstruindu-se cunoscut peste tot numele şi activitatea duhovnicească şi administrativă a Protosinghelului Cleopa Ilie, egumenul Schitului Sihăstria, Patriarhia Română, care a luat în atenţie eforturile de înnoire generală a acestui sfânt asezământ monahal, a propus ridicarea Schitului Sihăstria la rang de mănăstire independentă şi de sine stătătoare. Patriarhul României Nicodim a aprobat ridicarea Schitului Sihăstria la rang de mănăstire, în o mare parte din chilii și o [[30 iunietrapeză]] 1947, precum şi ridicarea Protosinghelului Cleopa Ilie la rang de Arhimandrit la [[19 septembrie]] 1947. Hirotesia sa s-a făcut la 19 septembrie 1947. Aceasta s-a hotărât întrucât el a reusit ca, numai în cinci ani peste 100 de zile, să facă dintr-un schit ars integral, aproape în paragină şi cu monahii risipiţi pe la alte mânăstiri, o mănăstire renumită si bine organizatăpersoane.

În noiembrie 1946anul 1947, pentru că numele și activitatea duhovnicească și administrativă a [[Protosinghel]]ului Cleopa Ilie, egumenul Schitului Sihăstria, deveneau tot mai cunoscute, Patriarhia Română, care a observat eforturile de înnoire generală a acestui sfânt așezământ monahal, mama părinteluia propus ridicarea [[Schit]]ului Sihăstria la rang de [[mănăstire]] independentă și de sine stătătoare. Patriarhul României, văduvă şi singură[[Nicodim Munteanu]], a aprobat ridicarea Schitului Sihăstria la rang de mănăstire, intră în obştea Mânăstirii Apapia Veche[[30 iunie]] 1947, precum și ridicarea Protosinghelului Cleopa Ilie la rang de [[Arhimandrit]]. În [[Hirotesie|Hirotesia]] sa s-a făcut la 19 septembrie 1947 este tunsă . Aceasta s-a hotărât întrucât Părintele Cleopa reușise ca numai în monahism cu numele Agafia. Se nevoieşte aici 22 cinci ani de anizile să facă dintr-un schit ars integral, după care trece la Domnul aproape în anul paragină și cu monahii risipiți pe la 15 septembrie 1968alte mânăstiri, o mănăstire renumită și bine organizată.

== Prigonirea şi retragerea În noiembrie 1946, mama Părintelui, văduvă și singură, intră în munţi ==obștea Mânăstirii Agapia Veche. În 1947 este tunsă în monahism cu numele Agafia. Se nevoiește aici 22 de ani, după care trece la Domnul la [[15 septembrie]] 1968.

Odata cu venirea comuniştiilor la putere, urmează o perioadă nefastă pentru părinte. Ceeace îl va aduce == Prigonirea și retragerea în vizorul autorităţilor este o predică pe care a rostit-o la sărătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, spunând: ''Să dea Dumnezeu ca si conducătorii nostri de acum să fie ca Sfinţii Împărati, ca să-i pomenească Biserica în veac!'' şi lăudând râvna marilor împărati, care au dat libertate creştinilor şi au construit numeroase biserici. Cineva din popor la reclamat, şi a fost arestat şi anchetat pentru cinci zile la Târgu Neamţ. A fost eliberat la fel de subit cum fusese şi arestat. munți ==

Cei din jurul săuOdată cu venirea comuniștilor la putere, conştientizând că va mai urmează o perioadă nefastă pentru părinte. Ceea ce avea de furcă cu autorităţile comuniste, l-au sfătuit să se ascundă pentru un timp îl aducă în munţi. Şivizorul autorităților a fost o predică pe care a rostit-a făcut un bordei din lemn în pământ o la 6 km de mânăstire, în adâncul pădurii. Monahii din mânăstire îi mai duceau din când în când ceva de mancare. Se ruga acolo neîncetat, ziua şi noapteasărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, cerând ajutorul şi mila lui spunând: ''Să dea Dumnezeu şi a Maicii Domnului, către care avea multă evlavie. După sase luni ca și conducătorii noștri de retragere în munţiacum să fie ca Sfinții Împărați, Arhimandritul Cleopa a fost readus ca stareţ să-i pomenească Biserica în obstea Mănăstirii Sihăstriaveac!'' și lăudând râvna marilor împărați, spre bucuria tuturor, atât care au dat libertate creștinilor și au construit numeroase biserici. Cineva din cei prezenți l-a călugărilordenunțat, cât si astfel că a credincioşilorfost arestat și anchetat pentru cinci zile la Târgu Neamț. A fost eliberat la fel de repede cum fusese și arestat.

În anul 1949Cei din jurul său, la [[30 august]]conștientizând că va mai avea de furcă cu autoritățile comuniste, Arhimandritul l-au sfătuit să se ascundă pentru un timp în munți. Părintele Cleopa Ilie este numit staret al Mănăstirii Slatina și- Suceava şi a făcut atunci un bordei din lemn, în pământ, la 6 km de mânăstire, în adâncul pădurii. Monahii din mânăstire îi mai duceau din când în când câte ceva de mâncare. Părintele se transferă ruga acolo cu 30 neîncetat, ziua și noaptea, cerând ajutorul și mila lui Dumnezeu și a Maicii Domnului, către care avea multă evlavie. După șase luni de călugări din obstea retragere în munți, Arhimandritul Cleopa a fost readus ca stareț în obștea Mănăstirii Sihăstria, în urma deciziei Patriarhului Justinian. În locul său este numit staret Protosinghelul Ioil Gheorghiuspre bucuria tuturor, atât a călugărilor, cât și a credincioșilor.

La Mănăstirea În anul 1949, la [[30 august]], Arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareț al Mănăstirii Slatina întemeiază o obste care a ajuns - Suceava și se transferă acolo împreună cu 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, în urma deciziei Patriarhului [[Justinian Marina|Justinian]]. În locul său este numit stareț la peste 80 de vieţuitoriSihăstria Protosinghelul Ioil Gheorghiu.

Arhimandritul Cleopa a fost rânduit La Mănăstirea Slatina întemeiază o obște care avea să ajungă la peste 80 de Mitropolia Moldovei să supravegheze şi să îndrume viaţa duhovnicească a mai multor mănăstiri din împrejurimi: Putna, Moldovita, Râsca, Sihăstria si schiturile Sihla si Rarău, după modelul Mănăstirii Slatinaviețuitori.

Până == A doua retragere în primăvara anului 1952, Mănăstirea Slatina a înflorit mult, numărându-se printre cele mai organizate mănăstiri din tara noastră.munți ==

Diavolul însăPână în primăvara anului 1952, care nu doarme niciodată, nu putea răbda buna nevoinţă şi armonia monahilor din Mănăstirea Slatina. De aceea a îndemnat securitatea de atunci înflorit, ajungând să facă o anchetă amănunţită în obstea acestei se numere printre cele mai bine organizate mănăstiri. Sosind noaptea, organele de securitate, au cercetat şi ameninţat pe stareţ şi pe cei mai de seamă din mănăstire. La urmă au retinut pe câtiva dintre ei, în frunte cu Părintele Cleopa, tânărul Ieromonahul Arsenie Papacioc si fratele Constantin Dumitrescuțara noastră.

Ducându-i la Fălticeni[[Diavol]]ul însă, i-au anchetat toată noaptea. La sfârsit i-au spus părintelui să care nu mai facă doarme niciodată,,propagandă religioasă” şi i-au dat drumulnu putea răbda buna nevoință și armonia monahilor din Mănăstirea Slatina. AtunciDe aceea, s-a retras îndemnat Securitatea de atunci să facă o anchetă amănunțită în tainăobștea acestei mănăstiri. Sosind noaptea, împreună cu Ieromonahul Arsenie Papacioc, în Muntii Stânişoarei, până sorganele de securitate l-au linistit tulburările cercetat și amenințat pe [[stareț]] și pe cei mai de seamă din mănăstire. Până la Slatina. Părinţii urmă i-au înfruntat reținut pe câțiva dintre ei, în frunte cu stoicism vremea friguroasăPărintele Cleopa, foamea, setea, lipsurile, rugăndu-se ziua şi noaptea şi întărindu-se unul pe altultânărul Ieromonah [[Arsenie Papacioc]] și fratele Constantin Dumitrescu.

Părintii Ducându-i la Fălticeni, i-au anchetat toată noaptea. La sfârșit i-au spus părintelui să nu mai facă "propagandă religioasă" și i-au dat drumul. Atunci Părintele Cleopa si Arsenie s-au nevoit a retras în Muntii Stânisoarei până taină, împreună cu Ieromonahul [[Arsenie Papacioc]], în vara anului 1954Munții Stânișoarei, când Patriarhul Justinian a obtinut aprobare ca cei doi nevoitori să se reîntoarcă la mănăstire sau să vină la Patriarhie. Părintii Cleopa si Arsenie până s-au reîntors liniștit tulburările de la Mănăstirea Slatina. Părinții au înfruntat cu stoicism vremea friguroasă, spre bucuria călugărilor si a credinciosilor din partea loculuifoamea, setea, lipsurile, rugându-se ziua și noaptea și întărindu-se unul pe altul.

În primăvara anului 1955 Părinții Cleopa și Arsenie s-a organizatau nevoit în Munții Stânișoarei până în vara anului 1954, o actiune de lămurire si combatere când Patriarhul [[Justinian Marina|Justinian]] a stilului vechi, iulianobținut aprobarea ca cei doi nevoitori să se reîntoarcă la mănăstire sau să vină la Patriarhie. În această încercare de readucere a credinciosilor stilisti în sânul Bisericii Ortodoxe a participat şi părintele Părinții Cleopași Arsenie s-au reîntors la Mănăstirea Slatina, facând misionarism prin satele stiliste ale Moldoveispre bucuria călugărilor și a credincioșilor din partea locului.

În toamna primăvara anului 1956, Părintele Cleopa 1955 s-a organizat o acțiune de lămurire și combatere a revenit la Mânăstirea Sihăstria[[stilism]]ului. De acum viaţa duhovnicească la Sihăstria Se încerca repararea schismei unora din credincioșii ortodocși care, insistând asupra respectării calendarului iulian neîndreptat în Biserică, se întăreste şi mai multrupseseră de comuniunea cu Patriarhia Română. Părintele La această încercare de readucere a credincioșilor stiliști în sânul Bisericii Ortodoxe a participat și părintele Cleopa spovedea şi povăţuia pe credincioşi şi monahi la chilia sa din deal, făcând misionarism prin satele stiliste ale Moldovei.

== Persecuţiile dintre anii 1959În toamna anului 1956, Părintele Cleopa a revenit la Mânăstirea Sihăstria. De acum, viața duhovnicească de la Sihăstria s-1964 ==a întărit și mai mult. Părintele Cleopa spovedea și povățuia pe credincioși și monahi la chilia sa din deal.

Persecuţiile == Persecuțiile dintre anii 1959-1964 au însemnat cea mai grea perioadă a monahismului românesc din secolul XX.==

Spre sfârsitul anului Persecuțiile dintre anii 1959 s-a votat de către guvernul ateu din Bucuresti, un decret special și 1964 au fost cea mai dificilă perioadă prin care erau excluşi din mănăstiri toţi călugării până la 55 de ani şi maicile până la vârsta de 50 de ani. Decretul a fost aplicat cu severitate, sub controlul securitătii si cu supravegherea organelor politicetrecut monahismul românesc în secolul XX.

Până în primăvara Spre sfârșitul anului 1960 au fost exclusi 1959 s-a votat de către guvernul ateu din București, un decret special (Decretul 410/1959) prin care erau excluși din mănăstiri peste 4000 toți călugării mai tineri de 55 de ani și maicile de monahi şi monahiipână în 50 de ani. Mai întâi au Decretul a fost excluşi din monahism pentru toată viaţa stareţii şi duhovnicii care aveau o activitate duhovnicească mai intensă şi din toate mănăstirile din ţarăaplicat cu severitate, întregul tineretsub controlul Securității, adică fraţii şi rasoforii, iar primirea de noi tineri în mănăstiri era interzisă şi supravegheată de securitatecu ajutorul Miliției și sub supravegherea Departamentului Cultelor.

Părintele Cleopa a Până în primăvara anului 1960, au fost excluși din mănăstiri peste 4000 de monahi și monahii. Mai întâi au fost şi el vizatexcluși din monahism pentru toată viața stareții și duhovnicii care aveau o activitate duhovnicească mai intensă și, din toate mănăstirile din țară, întregul tineret, adică frații și [[Treptele_călugăriei#Rasoforul|rasoforii]], dispoziţia autorităţilor fiind să dezbrace haina monahală şi să aibă domiciliu forţat iar primirea de noi tineri în satul său natal. Ca mulţi alţi călugări a refuzat să dezbrace haina monahală şi să părăseasca mânăstireamănăstiri era interzisă și supravegheată de Securitate.

Văzând această situaţie grea, stiind că este mereu supravegheat de organele politice, Părintele Cleopaa fost și el vizat, îndemnat dispoziția autorităților fiind să fie dezbrăcat de Duhul Sfânt, s-a retras din nou - pentru a treia oară - haina monahală și să aibă domiciliu forțat în Muntii Moldovei, la mult iubita sa liniste. Întâi s-a dus în pădurile din jurul comunei Hangusatul său natal. ApoiCa mulți alți călugări, si-a făcut un mic bordei din lemn, nu departe de culmea Muntelui Petru Vodărefuzat să părăsească haina monahală și să părăsească mănăstirea.

Aici Văzând această situație grea, știind că este mereu supravegheat de organele politice, Părintele Cleopa, îndemnat de Duhul Sfânt, s-a nevoit cinci aniretras din nou - pentru a treia oară - în Munții Moldovei, îndurând aceleaşi greutăţi ca si mai înaintela mult iubita sa liniște. SÎntâi s-a îndeletnicit cu postul, privegherea, rugăciunea şi cu scriereadus în pădurile din jurul comunei Hangu. Iată titlurile câtorva Apoi și-a făcut un mic bordei din scrierile sale din în munti: ,lemn,Predici pentru monahi’’, numită si ,,Urcus spre înviere’’; ,,Spovedania arhiereilor’’, ,,Spovedania stareţilor’’, ,,Spovedania duhovnicilor’’, ,,Spovedania preoţilor nu departe de mir’’, ,,Spovedania monahilor’’, ,,Despre vise şi vedenii’’, precum şi ,,Minunile lui Dumnezeu din zidiri’’culmea Muntelui Petru Vodă.

În toamna anului 1964, când tulburările şi prigonirile Bisericii Aici s-au a nevoit cinci ani, îndurând aceleași greutăți ca și mai liniştitînainte. S-a îndeletnicit cu postul, privegherea, părintele revine rugăciunea și cu scrierea. Iată titlurile câtorva din scrierile sale alcătuite în Mănăstirea Sihăstriavremea când stătea în munți: ''Predici pentru monahi'', ca duhovnic al întregii obştinumită și ''Urcuș spre înviere''; ''Spovedania arhiereilor'', şi povăţuieşte fără întrerupere atât călugări''Spovedania stareților'', cât si mireni''Spovedania duhovnicilor'', timp ''Spovedania preoților de 34 de animir'', ''Spovedania monahilor'', ''Despre vise și vedenii'', precum și ''Minunile lui Dumnezeu din zidiri''.

Cuvântul sâu ajungea în toată ţara şi peste hotareÎn toamna anului 1964, numele său fiind vestitcând tulburările și prigonirile Bisericii s-au mai liniștit, cunoscut şi iubit de toţi. Era căutat de zeci de oameni zilnicpărintele revine în Mănăstirea Sihăstria, pentru sfatca [[duhovnic]] al întregii obști, povaţăși povățuiește fără întrerupere atât călugări, îndrumare. El îi primea pe toţi cu dragostecât și mireni, învăţându-i cele timp de trebuinţă ale credinţei şi petrecându-i cu dragoste. A rămas celebră vorba sa, care îi este reprezentativă: ,,,Mânca-v-ar Raiul să vă mănânce”. Asa 34 de mare era dragostea sa ,,Că dacă aş avea un sac mare, v-aş băga pe toţi în el, şi v-aş duce în Rai !”ani.

Zilele Până duminică, [[29 noiembrie]] a spovedit călugări și credincioși Era senin la față, vorbea calm și frumos celor care îl întrebau și nu refuza pe nimeni care voia să-l vadă. Pe toți îi mângâia și îi îmbărbăta ca întotdeauna, în liniște și bucurie. Începând de Duminică, de septembriela ora 4 după-noiembrie 1998amiază, prevesteau sfârşitul apropiat al Părintelui Părintele Cleopa! Acum vorbea tot nu a mai puţinrăspuns la întrebările ucenicilor săi și a rămas nemișcat, cu voce stinsă şi mereu repeta aceleaşi cuvinte: ''De acum mă duc la fraţii mei!''ochii întredeschiși, pe scaunul său de spovedanie, ''Lăsaţi-mă să plec la fratii mei!'' Apoi iarăşi spunea: ''Mă duc la Hristos! Rugatica într-vă pentru mineo răpire, păcătosul!''timp de mai bine de unsprezece ore.

Până duminică, [[29 noiembrie]] a spovedit calugări şi credincioşi Era senin Luni dimineață (noaptea) la fatăorele 3.30, vorbea calm şi frumos celor care îl întrebau şi nu refuza pe nimeni care voia săbătrânul s-l vadă. Pe toti îi mângâia şi îi îmbărbăta a deșteptat ca întotdeaunadintr-un somn adânc, în liniste si bucuriefiind bine dispus și mulțumit sufletește. Începând Apoi a cerut ceva de Duminică la ora 4 după-amiazămâncare, Părintele Cleopa nu a zicând: "Ați mai răspuns văzut voi vreun călugăr să mănânce la întrebările ucenicilor săi şi a rămas nemişcat cu ochii întredeschişi pe scaunul său de spovedanie, ca într-o răpire, timp de mai bine de unsprezece ore.ora asta?"

Luni dimineată (noaptea) la orele 3., 30noiembrie, bătrânul s-și marți, 1 decembrie, părintele a stat cu credincioșii și a deşteptat dat sfaturi ca dintrde obicei. Luni seară însă, în chip neobișnuit, Părintele Cleopa a început să-și citească rugăciunile dimineții, deși ucenicii i-un somn adâncau spus: "Părinte, fiind bine dispus şi mulţumit sufleteşteacum este seară. Apoi Rugăciunile dimineții citiți-le mâine dimineață!" Dar părintele a cerut ceva răspuns: "Acum le citesc, căci mă duc la frații mei!" Ucenicii au privit, ca de mâncareobicei, zicând: ''Aţi mai văzut voi vreun călugăr să mănânce la ora asta?''cu neîncredere.

LuniMarți seara s-a culcat târziu, 30 noiembrie, şi marţidând semne de mare oboseală. La ora 2:20, 1 miercuri dimineață ([[2 decembrie]]) ucenicul său a auzit că părintele respira din ce în ce mai rar. Când s-a apropiat de el, părintele a stat cu credincioşii şi răsuflat adânc și și-a dat sfaturi ca de obicei. Luni seară însă, sufletul în chip neobişnuitmâinile lui Hristos, Părintele Cleopa întru nădejdea Învierii și a început să-şi citească rugăciunile dimineţii, deşi ucenicii i-au spus: ''Părinte, acum este seară. Rugăciunile diminetii citiţi-le mâine dimineaţă!'' Dar părintele a răspuns: ''Acum le citesc, căci mă duc la fraţii mei!'' Ucenicii au privit, ca de obicei, cu neîncrederevieții veșnice.

Marti seara s-Înmormântarea a culcat târziuavut loc la [[5 decembrie]], dând semne fiind prohodit de mare oboseală. La ora 2Mitropolitul Moldovei și de alți opt arhierei,20 miercuri dimineatăpreoți, ucenicul său a auzit că părintele respiră din ce în ce mai rar. Când s-a apropiat diaconi și mulțime multă de elcredincioși, părintele a răsuflat adânc şi şi-a dat sufletul în mâinile lui Hristos, întru nădejdea Învierii şi a vieţii veşniceveniți din toate părțile țării.

Înmormântarea a avut loc Multă lume se închină în chilia și la [[5 decembrie]]mormântul Părintelui Cleopa, fiind prohodit și iau pământ și flori de Mitropolit şi alţi opt arhiereibinecuvântare, preoţispunând că simt ajutor, diaconi şi mulţime multă de credincioşi, veniţi din toate părţile ţăriiprin rugăciunile sfinției sale.

Multă lume se închină în chilia şi la mormântul Arhimandritul [[Ioanichie Bălan]], vechi ucenic al Părintelui , spunea: "Părintele Cleopaeste considerat, pe drept cuvânt, unul din cei mai iscusiți duhovnici, sfetnici și predicatori ai monahismului românesc contemporan. Viața sa interioară exemplară, şi iau pământ şi flori de binecuvântareascet și sihastru consacrat, experiența sa în nevoința monahală, spunând că simt ajutor prin rugăciunile sfinţiei vastele salecunoștințe scripturistice și patristice de autodidact care te uimesc, memoria sa rar întâlnită, blândețea, dragostea sa de oameni, râvna pentru Dumnezeu și cuvântul său hotărât, înțelept și precis, unit cu darul frumoasei vorbiri în grai dulce moldovenesc fac din Arhimandritul Cleopa Ilie o personalitate în spiritualitatea noastră ortodoxă. Credincioșii, numeroșii săi fii duhovnicești, călugări și mireni, îl socotesc ca fiind o binecuvântare a lui Dumnezeu pentru Biserica noastră".

Arhimandritul Ioanichie BalanLa sfârșitul anului 2005, vechi ucenic [[Sfântul Sinod]] al Bisericii Ortodoxe Române a declarat că se are în vedere deschiderea procesului de canonizare a Părintelui spunea: Părintele Cleopa este considerat, pe drept cuvânt, unul din cei mai iscusiţi duhovnici, sfetnici şi predicatori ai monahismului românesc contemporan. Viaţa și trecerea sa interioara exemplară, de ascet şi sihastru consacratîn rândul sfinților, experienţa sa în nevoinţa monahală, vastele sale cunostinţe scripturistice şi patristice de autodidact care te uimesc, memoria sa rar intalnităcalendar, blandeţea, dragostea sa de oameni, râvna pentru Dumnezeu şi cuvântul său hotărât, inţelept şi precis, unit cu darul frumoasei vorbiri în grai dulce moldovenesc, fac din Arhimandritul numele: Cuviosul Cleopa Ilie o personalitate în spiritualitatea noastră ortodoxă. Credincioşii, numeroşii săi fii duhovniceşti, calugări şi mireni, îl socotesc ca fiind o binecuvantare a lui Dumnezeu pentru Biserica noastrăde la Sihăstria.

*[[Ioanichie BălanCategorie:Părinți duhovnicești ai secolului XX]][[Categorie:Ortodoxia în România]][[Categorie:Preoți]][[Categorie:Monahi]][[Categorie:Biserica Ortodoxă Română]][[Categorie:Membri ai Rugului Aprins]] arhim., ''Viaţa părintelui Cleopa'', Editura Trinitas, 2002

[[Categorieen:Părinţi duhovniceşti ai secolului XXCleopa (Ilie)]][[pt:Cleopa Ilie]]