2.642 de modificări
Modificări
m
Adăugare legătură
==Liturghierul în Țările Române==
Prima tipăritură din Țările Române a fost Liturghierul lui Macarie, tipărit în 1508 la [[Mănăstirea Dealu]] din inițiativa voievodului [[Radu cel Mare]].<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor'', ediția a II-a revăzută și adăugită, vol. I, București, Editura Ministerului de Culte, 1929, pp. 129-131.</ref> Deși în limba slavonă, el este important și semnificativ nu numai ca prima tipăritură la noi, dar mai ales ca primă carte de cult tipărită pentru cerințele cultului. Și tot așa putem vorbi și de Liturghierul lui Coresi de la 1570, primul Liturghier în [[limba română]], prima carte de strictă necesitate pentru slujbă care se tipărește în limba românească.
Desigur, Liturghierul lui Coresi de la 1570 împlinea și o altă necesitate pur națională, aceea de a da poporului român slujba religioasă pe limba lui, ca toți s-o înțeleagă, să se pătrundă astfel conștient de frumusețea și înțelepciunea învățăturii lui Hristos și înțelegând să-nvețe și să se îndrepteze. Liturghierul lui Coresi de la 1570 venea și să încununeze, într-un fel, lucrarea acestui pionier pe drumul introducerii limbii române în cult a altor cărți de slujbă — dar nu de complexitatea Liturghierului — pe care Coresi le tipărise în limba română ([[Tetraevanghel]]ul de la 1561, [[Apostol (liturgică)|Apostolul]] de la 1563, [[Cazania]] 1564 și 1581, Molitvelnic 1564 și Psaltirea de la 1570 ș.a. pe lângă cele slavo-române).