2.642 de modificări
Modificări
m
Adăugare legătură
{{În cursArticol de calitate}}{{Cărți de cult}}'''Liturghierul''' (gr. ''leitourgikon'' sau ''leitourgiarion''; sl. ''slujebnik'') este o carte liturgică, folosită de [[preot]] și [[diacon]], care cuprinde esențialul slujbelor săvârșite la biserică.
==Conținutul Liturghierului==
Liturghierul tipărit de Editura Institutului Biblic pentru Misiune al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] este însă o carte mult mai complexă, cuprinzând (în ediția București, 2000):
* Rânduiala Privegherii. [[Priveghereade toată noaptea]] de toată noapte cum se face în ajunul sărbătorilor mari, după tipicul urmat în sfintele mănăstiri
** Rânduiala Ceasului al nouălea
** Rânduiala Vecernie mici
* Rânduiala slujbei de seară
** [[Ceasul al nouălea]]
** [[Vecernie|Vecernia]] de sâmbătă seara și spre sărbători
** Însemnare pentru rânduiala Vecerniei în zilele de rând sau obișnuite de peste săptămână
** [[Litia]]
* Rânduiala slujbei de dimineață
** [[Miezonoptica]] din zilele de duminică
** [[Utrenie|Utrenia]] din zilele de duminică și sărbători
** Însemnări pentru rânduiala Utreniei din zilele de rând sau obișnuite de peste săptămână
* [[Sfânta Liturghie|Slujba Sfintei Liturghii]]
** Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], [[arhiepiscop]]ul [[Constantinopol]]ului
** Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului [[Vasile cel Mare]], arhiepiscopul Cezareii Capadociei
** [[Liturghia Darurilor mai înainte sfinţitesfințite|Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite]], numită și a Sfântului [[Grigorie cel Mare|Grigorie Dialogul]]
*** Învățătură pentru Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite
*** Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite, numită și a Sfântului Grigorie Dialogul
** Rânduiala Sfintei Împărtășiri
* Învățătură despre [[otpustOtpustul|otpusturi]]uri, [[ecfonis]]e, [[stih]]uri, [[tropar]]e și [[condac]]e** Învățătură cum se cuvine a zice otpustul la [[Praznice ÎmpărăteştiÎmpărătești|Praznicele împărătești]], ale [[Maica Domnului|Maicii lui Dumnezeu]] și la Praznicele [[sfinți]]lor
** Otpustul [[Praznic]]elor împărătești
** Otpustul zilelor de peste toată săptămâna
** Ecfonisele ce se zic după ectenia mică înaintea [[Săptămâna_Patimilor#Joia_Mare|Evanghelilor Evangheliilor Sfintelor Patimi]], în [[Săptămâna_Patimilor#Vinerea_Mare|Sfânta și Marea Vineri]] ([[Denie|denia]] de joi seara)** Ecfonisele de la ecteniile din [[Ziua Domnului|Duminica]] Luminată a [[Sfintele Paști|Paști]]lor, după fiecare [[Imn|cântare]] a [[canon]]ului, la Utrenie
** Stihurile ce se cântă la Sărbătorile Împărătești
** Tropare și condace, ce se cântă în Sfântul [[Altar]], la sărbătorile mari, când se slujește cu [[sobor]]
* Felurite rânduieli și [[rugăciuni]]
** Rânduiala binecuvâmtării binecuvântării colivei
** Rânduiala scoaterii Sfintei [[Cruce|Cruci]] ([[14 septembrie]])
** Rugăciune la binecuvântarea salciei în [[Intrarea Domnului în Ierusalim|Duminica Stâlpărilor]]
** Rugăciune la binecuvântarea pâinii care se numeșe numește în popor „paști”, în Sfânta Duminică a Paștilor** Rugăciune la biecuvântarea binecuvântarea cărnurilor, în Sfânta și Luminata Duminică a Paștilor** Rugăciune la biecuvântarea binecuvântarea brânzei și ouălor în Sfânta și Luminata Duminică a Paștilor
** Rugăciune la gustarea strugurilor, în ziua de [[6 august]] ([[Schimbarea la Față]] a Domnului)
** Rugăciune când se aduce pârgă de poame
** Învățătură pentru scoaterea sfântului aer sau [[epitaf]]
* Adunare de cereri la felurite trebuințe din viața omului
* Povătuiri Povățuiri și învățături* [[Tipic]]ul slujbei Sfintei Liturghii cu [[Episcop|arhiereu]] <ref>În Liturghier, "începând „începând cu ediția din 1980 s-a adăugat în plus un capitol din [[Arhieraticon]] intitulat «Tipicul „Tipicul Sfintei Liturghii cu arhiereu»arhiereu””." 6 Preot Prof. Dr. [[Ene BranişteBraniște]], ''Liturgica generală'' (ediţia ediția a II-a revăzută şi și completată), Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, BucureştiBucurești, 1993, p.653.</ref>
* [[Sinaxar]] peste tot anul
==Liturghierul în Țările Române==
Prima tipăritură din Țările Române a fost Liturghierul lui Macarie, tipărit în 1508 la [[Mănăstirea Dealu]] din inițiativa voievodului [[Radu cel Mare]].<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor'', ediția a II-a revăzută și adăugită, vol. I, București, Editura Ministerului de Culte, 1929, pp. 129-131.</ref> Deși în limba slavonă, el este important și semnificativ nu numai ca prima tipăritură la noi, dar mai ales ca primă carte de cult tipărită pentru cerințele cultului. Și tot așa putem vorbi și de Liturghierul lui Coresi de la 1570, primul Liturghier în [[limba română]], prima carte de strictă necesitate pentru slujbă care se tipărește în limba românească.
Desigur, Liturghierul lui Coresi de la 1570 împlinea și o altă necesitate pur națională, aceea de a da poporului român slujba religioasă pe limba lui, ca toți s-o înțeleagă, să se pătrundă astfel conștient de frumusețea și înțelepciunea învățăturii lui Hristos și înțelegând să-nvețe și să se îndrepteze. Liturghierul lui Coresi de la 1570 venea și să încununeze, într-un fel, lucrarea acestui pionier pe drumul introducerii limbii române în cult a altor cărți de slujbă — dar nu de complexitatea Liturghierului — pe care Coresi le tipărise în limba română ([[Tetraevanghel]]ul de la 1561, [[Apostol (liturgică)|Apostolul]] de la 1563, [[Cazania]] 1564 și 1581, Molitvelnic 1564 și Psaltirea de la 1570 ș.a. pe lângă cele slavo-române).
De-a lungul secolelor care au reflectat istoria tiparului românesc se poate deduce adevărul importanței Liturghierului, ca cea mai solicitată carte de cult, pentru că el a cunoscut cel mai mare număr de ediții fie slavone, fie românești (începând din sec. XVIII mai ales, când limba românească și-a făcut definitiv loc în cult).
Același lucru poate fi afirmat pentru Biserica Ortodoxă Română și azi. După ridicarea ei la rang de Patriarhat, Biserica noastră a intensificat acțiunea de tipărire (iar după 1950 și de diortosire) a cărților de slujbă bisericească. Se remarcă Liturghierul, ca fiind cartea de slujbă în cele mai multe ediții. Astfel se poate vedea că la cele două ediții: 1927, 1937, s-au succedat de la 1950 alte cinci ediții: 1950, 1956, 1967, 1974, 1980; la care se adaugă mereu alte ediții, până în zilele noastre.
Fiecare ediție a fost îmbunătățită mai ales ca limbă<ref>Îngrijirea edițiilor și îmbunătățirea lor prin diortosire aparțin mai întâi [[Mitropolit]]ului [[Efrem Enăcescu]], apoi Pr. Prof. [[Petre Vintilescu]] (ed. 1967 și 1974) și Pr. Prof. [[Ene Braniște]] (ed. 1980).</ref>. Textele au fost confruntate cu originalele grecești spre a se înlătura mai ales greșelile de traducere, existente în vechile ediții, și s-au limpezit astfel frazele, adaptându-se o nouă formulare a învățăturilor de tipic și s-au adăugat toate îndrumările necesare mai ales pentru slujitorii începători, îndrumări privitoare la rânduiala corectă, la ritualul sfintelor slujbe, care lipseau din edițiile anterioare.<ref>Pr. Prof. [[Ene Braniște]], ''Liturgica generală'', ed.cit., p.652-653.</ref>
==Surse==
* Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque'', Paris, 1895.
* Martine Roty, ''Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Eglise russe'' (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Etudes Slaves, Paris, 1992.
* Preot Prof. Dr. Ene BranişteBraniște, ''Liturgica generală'' (ediţia ediția a II-a revăzută şi și completată), Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, BucureştiBucurești, 1993.
* ''Liturghier'', EIBM al BOR, București, 2000
==Note==
<references/>
{{Imnografie/lat}}
[[Categorie:Liturgică]]
[[Categorie:Cărţi Cărți de cult]] [[en:Hieratikon]]