|limba liturgică=[[limba română|română]]|cântarea=[[cântarea bizantină|bizantină]]

|}} '''Mănăstirea Curtea de ArgeşArgeș''' este o [[mănăstire]] din România, situată în oraşul orașul Curtea de ArgeşArgeș. Printre altele, ansamblul cuprinde [[biserica]] [[episcop]]ală, unul dintre cele mai celebre monumente arhitectonice medievale din Ţara Țara Românească. A fost ctitorită de către [[Sfânt]]ul Voievod [[Neagoe Basarab]] între anii 1515 - 1517.

Curtea de Argeş Argeș are o istorie îndelungată, strâns legată de începuturile organizării statale a Ţării RomâneştiȚării Românești. Legenda spune că Negru Vodă, coborând din Făgăraș, ar fi întemeiat această aşezare așezare pe la 1290. Fapt cert este că aici s-a aflat curtea lui Basarab I ''Întemeietorul''; oraşul orașul fiind distrus în timpul atacului maghiar din 1330 (expediţia expediția regelui Carol-Robert de Anjou, încheiată cu înfrângerea de la Posada) curtea voievodală a fost mutată temporar la Câmpulung-Muscel, revenind la Argeş Argeș în timpul domniei lui [[Nicolae Alexandru]] (1352 - 1364), fiul şi și succesorul lui Basarab I. Acesta a întemeiat în 1359 [[Mitropolia Ungro-Vlahiei]], care îşi își avea iniţial reşedinţa inițial reședința la Curtea de Argeş Argeș (primul [[mitropolit]] fiind [[Iachint de Vicina]]). Tot în timpul domniei lui Nicolae Alexandru a fost terminată construcţia construcția Bisericii Sf. Nicolae (''Biserica Domnească''), prima necropolă a domnitorilor români dintre Carpaţi şi Carpați și Dunăre, dar şi și Biserica Sân-Nicoară, numită de localnici ''Biserica Sf. Nicolae cel Mic'', despre care se spune că a fost ctitorită de Doamna Margareta (sau Marghita), mama voievodului<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, BucureştiBucurești, 1925</ref>.

Chiar şi și după mutarea capitalei Ţării Româneşti Țării Românești la Târgovişte Târgoviște (în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân), Curtea de Argeş Argeș a rămas un important centru religios şi și cultural.

La trei ani după urcarea sa pe tronul Ţării RomâneştiȚării Românești, mai exact în 1515, [[Neagoe Basarab]] începu construcţia construcția Mănăstirii Curtea de ArgeşArgeș. "„''Toate silinţele şi silințele și toată bogaţia bogăția însă şi și le cheltui Neagoe pentru a da ArgeşuluiArgeșului, de unde plecase Mitropolitul pentru a se aşeza așeza la Târgovişte lânga Târgoviște lângă Domn (care totuşi totuși stătea uneori şi și la ArgeşArgeș, aproape de sprijinitorii săi ardeleni), cea mai frumoasă din mănăstirile aflătoare pe pamântul pământul românesc''"”<refname="Iorga">Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Româneşti şi Românești și a vieţii vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>.

[[Biserica]] mănăstirii a fost construită chiar pe locul vechii mitropolii (cea de la 1359); lucrările au fost isprăvite în anul 1517, când s-a făcut şi sfinţirea și sfințirea acestui impresionant lăcaşlăcaș. TotuşiTotuși, pictura interioară, realizată de zugravul ''Dobromir'', a fost terminată doar în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la AfumaţiAfumați, ginerele şi urmaşul și urmașul la tron al lui Neagoe Basarab (în prezent, pictura originală este păstrată fragmentar la Muzeul Naţional Național de Artă din BucureştiBucurești).

Mănăstirea Curtea de Argeş Argeș a fost [[Târnosire|sfinţităsfințită]] la data de [[15 august]] 1517, motiv pentru care hramul ei este şi și în prezent [[Adormirea Maicii Domnului]]. După descrierea rămasă de la ''Gavriil Protul'' de la [[Muntele Athos]], la această slujbă au fost prezenţiprezenți, în afară de Neagoe Basarab şi și familia sa, curtenii şi și boierii ţăriițării, precum şi și Teolipt - [[Patriarh]]ul [[Constantinopol]]ului - însoţit însoțit de un mare sobor: toţi toți [[arhimandrit|arhimandriţiiarhimandriții]] şi și [[egumen]]ii mănăstirilor din Muntele Athos şi și tot "clerosul" din Ţara Țara Românească, în frunte cu [[Mitropolit]]ul Macarie. DeasemeneaDe asemenea, a fost de faţă mulţime față mulțime de popor venit din aproape toate colţurile ţăriicolțurile țării. Mai spune Gavriil Protul:<br>"''Pentru întâia dată un patriarh din Constantinopol, Teolipt, se afla pe pamântul pământul românesc; el era însoţit însoțit de [[episcop]]ii de Sares, de Sarde, de Midia şi și de Melenic. Mitropolitul Ţării Româneşti Țării Românești în acest timp era Macarie. Şi el a venit cu egumenii mănăstirilor ce erau în toată ţarațara. Se făcu de cu seară, la [[14 august]], [[vecernie]] şi și [[colivă]] în ajunul hramului, apoi, spre seară [[praznic]], după care [[călugăr]]ii începură denii în cuprinsul de marmură, strălucitor de aur, al mănăstirii celei nouă. Şi sfârşiră sfârșiră denia când se vărsau zorile.''<br>''A doua zi, Neagoe însuşi aşeză însuși așeză la locurile lor icoanele scumpe dăruite de dânsul, pe când clerul, cu Patriarhul în frunte, se gătea de slujba cea mare a liturghiei după aceasta târnosire de mână domnească. Până atunci, un al doilea ospăţ ospăț primi la mesele întinse pe pajişte pajiște toată boierimea la un loc cu săracii de pe aceste locuri, cei mici, săraci, văduve, mişei şi mișei și cei neputernici''".

Când oaspeţii oaspeții plecară după iscălirea şi și pecetluirea actului de fundaţiefundație, rămase stăpân pe cuprinsul mănăstirii Iosif, că ca [[egumen ]] cu bederniţă[[bederniță]], ca [[arhimandrit şi ]] și deopotrivă cu cârmuitorul [[Mănăstirea Tismana|Tismanei]], care şi și ea îşi își avea privilegii mai presus de altă mănăstire încă din zilele Patriarhului Filotei (1364-1376).<ref name="Iorga"/> Prezența patriarhului de Constantinopol, a altor [[ierarh]]i, preoți și călugări de peste hotare, alături de mitropolitul țării și de clericii români, la sfințirea Mănăstirii Argeșului, a fost un prilej și un mod de afirmare a unității [[Introducere în Creștinismul Ortodox|Ortodoxiei]], cum nu se mai văzuse până atunci.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a Românilor'Byzance après Byzance. Continuation de l', Tipografia "Neamul RomânescHistoire de la vie Byzantine"'', Vălenii de MunteBucurești, 19081935 ([http://www.unibuc.ro/CLASSICA/byzance/cuprins.htm online])</ref>.

Prezenţa patriarhului ==Legenda Meșterului Manole== În apropierea mănăstirii Curtea de Constantinopol, a altor [[ierarh]]i, preoţi şi călugari de peste hotare, alături de mitropolitul ţării şi de clericii româniArgeș se află fântâna ''meșterului Manole'', la sfinţirea Mănăstirii Argeşuluiconstructorul legendar al ctitoriei lui Neagoe Basarab, a fost un prilej şi un mod de afirmare a unităţii [[Introducere în Creştinismul Ortodox|Ortodoxiei]], cum nu se eroul mai văzuse până atuncimultor balade populare.

==Legenda Meşterului Balada "''Monastirea Argeșului''" spune că meșterul Manole== În apropierea mănăstirii Curtea de Argeş și-a zidit în zidurile acestei magnifice mănăstiri soția (Ana), deoarece în mod inexplicabil tot cea ce era construit în timpul zilei se află dărâma noaptea. Tot legenda dă o explicație și pentru fântâna ''meşterului meșterului Manole'': când domnitorul a văzut această măreață construcție i-a întrebat pe cei zece meșteri dacă pot construi o mănăstire și mai frumoasă decât aceasta. Aceștia răspunzând afirmativ, constructorul legendar al ctitoriei lui Neagoe Basarabdomnitorul, eroul pentru a împiedica posibila construcție a unei mânăstiri mai multor balade popularefrumoase, a poruncit ca schelele pe care erau urcați meșterii să fie dărâmate și astfel cei "zece meșteri mari, calfe și zidari" au rămas blocați pe acoperiș. Ei și-au făcut aripi din șindrile și s-au aruncat de pe acoperișul mănăstirii sperând să ajungă jos nevătămați, dar toți au murit. În locul unde s-a prăbușit meșterul Manole a apărut un izvor - fântâna meșterului Manole.

Balada "''Monastirea Argeşului''" spune că meşterul Manole şi-a zidit în zidurile acestei magnifice mănăstiri soţia (Ana), deoarece în mod inexplicabil tot cea ce era construit în timpul zilei se dărâma noaptea. Tot legenda dă o explicație ==Arhitectonica Mănăstirii Curtea de Argeș==Construită din piatră fățuită și pentru fântâna meșterului Manole: când domnitorul a văzut această măreață construcție i-a întrebat pe cei zece meșteri dacă pot construi o mănăstire şi mai frumoasă decât aceasta. Aceștia răspunzând afirmativprofilată, domnitorulbiserica mănăstirii Curtea de Argeș are un plan triconc, pentru a împiedica posibila construcție a unei mânăstiri mai frumoaseinspirat din planimetria bisericii [[Mănăstirea Vodița|mănăstirii Vodița]], a poruncit ca schelele pe care erau urcați meșterii să fie dărâmate reluat ulterior și astfel cei "zece meşteri mariîn alte construcții ([[Catedrala patriarhală din București|Mitropolia din București]], calfe și zidari" au rămas blocați pe acoperiș. Ei și-au făcut aripi din şindrile și s-au aruncat de pe acoperișul mănăstirii sperând să ajungă jos nevătămațibiserica fostei mănăstiri Cotroceni, dar toți au murit[[Mănăstirea Tismana]] etc. În locul unde s-a prăbușit meșterul Manole a apărut un izvor - fântâna meșterului Manole).

==Arhitectonica Mănăstirii Curtea [[Imagine:CurteaDeArges2.jpg|left|thumb|360px|<center>Aspectul inițial al mănăstirii, înaintea restaurării din 1875-1886</center>]]Așa cum se înfățișează în prezent (după unele refaceri parțiale succesive, ultima fiind cea făcută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de către arhitectul francez André Lecomte du Noüy, chemat în România de Regele Carol I pentru restaurarea mai multor lăcașuri de Argeş==Construită din piatră făţuită și profilatăcult), biserica mănăstirii Curtea de Argeş are este caracterizată dintr-un plan triconc[[pronaos]] supralărgit, contopit organic cu construcția propriu-zisă, inspirat din planimetria bisericii ai cărui 12 stâlpi interiori - simbolizându-i pe cei 12 [[Mănăstirea Vodiţa|mănăstirii Vodiţaapostoli]]- susțin o turlă pe mijloc și două turnulețe laterale care încununează colțurile vestice ale pronaosului. Pronaosul este evidențiat în acest fel deoarece îndeplinește și funcția de necropolă. Aceste turle mici dau impresia prin podoaba lor exterioară, caracterizată de răsucirea porțiunilor de zidărie, reluat ulterior şi că stau să cadă unul asupra celuilalt și că se înșurubează în alte construcţii tăriile cerului. Restul bisericii (Mitropolia din Bucureşti, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, [[Mănăstirea Tismananaos]]ul și [[altar]] etc.ul)- cu abside care îi împlinesc forma de cruce - susțin de asemenea o turlă înaltă, a cărei îmbinare cu restul ansamblului se face prin bolți, rezultând un tot arhitectonic de o zveltețe inegalabilă.

Așa cum se înfățișează în prezent (după unele refaceri parţiale succesive, ultima fiind cea făcută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de către arhitectul francez André Lecomte du Noüy, chemat în România de Regele Carol I pentru restaurarea mai multor lăcaşe de cult), biserica este caracterizată dintr-un [[pronaos]] supralărgit, contopit organic cu construcția propriu-zisă, ai cărui 12 stâlpi interiori - simbolizându-i pe cei 12 [[apostoli]] - susţin o turlă pe mijloc și două turnulețe laterale care încununează colțurile vestice ale pronaosului. Pronaosul este evidențiat în acest fel deoarece îndeplineşte și funcția de necropolă. Aceste turle mici dau impresia prin podoaba lor exterioară, caracterizată de răsucirea porțiunilor de zidărie, că stau să cadă unul asupra celuilalt și că se înșurubează în tăriile cerului. Restul bisericii ([[naos]]ul şi [[altar]]ul) - cu abside care îi împlinesc forma de cruce - susțin de asemenea o turlă înaltă, a cărei îmbinare cu restul ansamblului se face prin bolți, rezultând un tot arhitectonic de o zveltețe inegalabilă. În fața intrării se află un [[agheasmatar]] deschis, a cărui cupolă cu arcuri dantelate se sprijină de patru coloane, lucrate în marmură de felurite tonuri și împodobite cu desene. Precum întreaga biserică, și acesta reprezintă o admirabilă operă de artă. Văzut dinspre apus, agheasmatarul cu învelitoarea sa de plumb și crucea aurită se proiectează pe cele 12 trepte care urcă spre intrarea în sfântul lăcaș și pe rama care o îmbracă, asemeni unui portal aplicat. La restaurare, motivele utilizate și modul de cizelare au urmărit să redea, cât mai apropiat de original, vechea decorație a construcției lui Neagoe Basarab, decorație în care elementele aduse din străinătate fuseseră armonizate de arta meșterilor locali, într-un stil propriu. Iar cât privește acestă această artă, chiar dacă au lucrat alături de meșteri străini, privitorului de azi îi apare clar faptul că localnicii au izbutit nu numai să egaleze, ci adesea să-și impună propria lor personalitate, realizând armonii decorative dintre cele mai originale.

==Mănăstirea Curtea de Argeş Argeș în prezent==În decursul timpului au venit peste această mănăstire multe necazuri şi și primejdii. În iarna anului 1611, principele Ardealului Gabriel Bathory, cu oastea lui, au jefuit din biserică şi și din morminte tot ce era preţiosprețios, luând şi acoperişul și acoperișul de plumb şi și cositor al bisericii, lăsând-o astfel expusă la intemperii. Domnitorul Matei Basarab (1632-1654) a refăcut biserica şi și a înzestrat-o, iar mai târziu domnitorul Şerban Șerban Cantacuzino (1678-1688), care îl numeşte numește pe Neagoe Basarab "strămoşul „strămoșul domniei mele"mele”, a întreprins de asemenea lucrări de restaurare a mănăstirii.<br>Războaiele dintre ruşi şi ruși și turci de la 1769-1774 şi și 1787-1791 au adus Mănăstirii Curtea de Argeş Argeș alte jefuiri şi și stricăciuni. În afară de acestea, un cutremur la 29 octombrie 1802, apoi un incendiu, un alt cutremur la 28 ianuarie 1838, alte incendii în ianuarie 1866, la 23 aprilie 1867 şi și la 2 decembrie acelaşi același an, au adus mănăstirii noi deteriorări şi și pagube mari. În anul 1793 Mănăstirea Curtea de Argeș a dobândit cinstea de reședință episcopală, aici luând ființă Episcopia Argeșului. Figuri memorabile de episcopi au onorat aceasta episcopie. Pe lângă buni păstori, ei au fost și patrioți luminați, dacă ar fi să-l amintim numai pe Ilarion (1820-1823; 1828-1845), sfetnic apropiat al lui Tudor Vladimirescu. [[Imagine:Manastirea_Argesului.jpg|right|thumb|320px|<center>Biserica Mănăstirii Curtea de Argeș</center>]]Între anii 1875-1886 biserica Mănăstirii Curtea de Argeș a fost refăcută în formă de astăzi, după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy, angajat de către Regele Carol I. Această refacere, absolut necesară, a avut însă parte și de critici, mai ales datorită faptului că a modificat ansamblul mănăstirii, prin înlăturarea zidului fortificat de la exterior și prin demolarea marii [[clopotniță|clopotnițe]] ridicată de Matei Basarab. Biserica Mănăstirii Curtea de Argeș, pe lângă rolul său de reședință episcopală, a fost în același timp și necropolă domnească, iar ulterior necropolă regală. În pronaosul bisericii se află mormintele ctitorilor principali: Neagoe Basarab (+1521), piatra de mormânt a monahiei Platonida - Doamna Despina - (+1554), soția lui Neagoe Basarab, piatra de mormânt a Doamnei Stana (Sofronia) (+1531), fiica lui Neagoe Basarab și soția lui Ştefăniță Vodă al Moldovei.Tot aici se afla și piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumați (+1529), soțul Doamnei Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab, cel care în anul 1526 a terminat de zugrăvit această biserică.Tot în pronaos se află mormintele regilor României: regele Carol I și regina Elisabeta, regele Ferdinand și regina Maria.

În anul 1793 Mănăstirea Curtea Vechiul [[iconostas]] al bisericii și câteva [[icoană|icoane]] de Argeş pe timpul lui Șerban Cantacuzino (a dobândit cinstea doua jumătate a sec. XVII), se află în Colecția de obiecte de reşedinţă episcopală, aici luând fiinţă Episcopia Argeşului. Figuri memorabile artă bisericească din cadrul Mănăstirii Curtea de episcopi au onorat aceasta episcopieArgeș. Pe lângă buni păstori, ei au fost şi luminaţi patrioţi, dacă ar Tot aici poate fi să-l amintim numai pe Ilarion (1820-1823; 1828-1845), sfetnic apropiat al lui Tudor Vladimirescuvăzută o [[evanghelie]] scrisă cu litere de aur de către Regina Elisabeta.

Între anii 1875-1885 biserica În cadrul Mănăstirii Curtea de Argeş Argeș a fost refăcută în formă de astăzifuncționat, după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüycu mici întreruperi, angajat timp de către Regele Carol I. Această refacerepeste 100 de ani, absolut necesarăSeminarul teologic „Neagoe Vodă”, a avut însă parte şi continuat apoi de critici, mai ales datorită faptului că a despuiat Seminarul Teologic Special pentru Transilvania până în mare parte mănăstirea de ansamblul ei, prin înlăturarea zidului fortificat de la exterior şi prin demolarea marii clopotniţe ridicată de Matei Basarabanul 1977.

Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş, pe lângă rolul său de reşedinţă episcopală, a fost în acelaşi timp şi necropolă domnească, iar ulterior necropolă regală. În pronaosul bisericii incinta sfintei mănăstiri se află mormintele ctitorilor principali: Neagoe Basarab (+1521), piatra de mormânt a monahiei Platonida și [[scaun]]ul [[eparhie]]i Argeșului și Muscelului. Între anii 2009- Doamna Despina 2016 s- (+1554), soţia lui Neagoe Basarab, piatra de mormânt a Doamnei Stana (Sofronia) (+1531)ridicat aici o nouă [[catedrală]]. Aceasta va fi și necropolă regală, fiica lui Neagoe Basarab şi soţia lui Ştefăniţă Vodă al Moldovei.Tot aici se afla şi piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumaţi în ea fiind înmormântați regina Ana (+15292016), soţul Doamnei Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab, cel care în anul 1526 a terminat de zugrăvit această biserică.Tot în pronaos se află mormintele regilor României: și regele Carol Mihai I şi regina Elisabeta, regele Ferdinand şi regina Maria(2017).

În cadrul Mănăstirii Mănăstirea Curtea de Argeş a funcţionat, cu mici întreruperiArgeș este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', timp având codul de peste 100 de aniclasificare AG-II-a-A-13628.<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-AG.pdf Ministerul Culturii - Lista monumentelor istorice 2015, Seminarul teologic "Neagoe Vodă"Județul Argeș], continuat apoi de Seminarul Teologic Special pentru Transilvania până în anul 1977.accesat 21 octombrie 2017</ref>

==Notebibliografice==

*[http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Curtea_de_Arge%C8%99 ro.Wikipedia: Mănăstirea Curtea de ArgeşArgeș]*[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-curtea-arges-67950.html Mănăstirea Curtea de Argeş Argeș - de arhim. dr. Chesarie Gheorghescu]

*[http://www.eparhiaargesului.ro/mrea_argesuluiarhieparg/index.html php/viata-monahala-eparhia-argesului/2012-10-14-16-07-34/manastirea-argesului Arhiepiscopia Argeşului şi Argeșului și Muscelului - Mănăstirea ArgeşuluiArgeșului]

[[Categorie:Mănăstiridin România|Curtea de Argeș]][[Categorie:Articole de calitate|Curtea de Argeș]]