Această listă alfabetică cuprinde cuvinte, termeni, noţiuni noțiuni sau expresii din limba (bisericească) [[limba română |română]] veche, considerate arhaisme, cuvinte învechite în uzul actual al limbii, având uneori utilizări foarte specifice/precise în limba/terminologia [[:Categorie:Liturgică|liturgică]], în [[:Categorie:Imnografie|imnografie]], sau în limba/terminologia bisericească în general. Aceşti Acești termeni pot fi ocazional întâlniţi întâlniți în diferite [[:Categorie:Cărţi Cărți de cult|cărţi cărți de cult]] sau de [[rugăciuni]] ortodoxe.

*'''blagociu''' — administrator bisericesc de plasă (comună cu mai multe sate în subordine, în vechea împărțire teritorială) în Moldova, sub stăpânirea rusească; v. cartea ''Datoria și stăpânirea blagocinilor și a [[protopop]]ilor'' (rus.-rom.), Iași, 1791.*'''Blagoveștenie''' (sl. влаговѣшение - blagovĕštenije) - [[Bunavestire]]*'''blajenii''' — termen rus pentru [[Fericirile|Fericiri]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 5), folosit în [[Triod]] (Blaj, 1800) și Biserica Vasile Blajenîi, monument de artă arhitecturală din sec. XVI, Moscova (Kremlin) (V. Florea, ''Istoria Artei Ruse'', București, 1979.).*'''bodaprosti''' sau '''bogdaprosti''' sau '''bogdaproste''' (slv. ''Bogu da prosti'' — [[Dumnezeu]] să ierte [[păcate]]le) — formulă de mulțumire când se primește un dar dat de pomană pentru [[suflet]]ele celor [[Moartea|morți]].*'''Bogoiavlenie''' sau '''Bogoiavlenie Gospodnia''' (slv. Arătarea Domnului) - numele slavonesc al sărbătorii Botezului Domnului sau [[Epifania]]; [[Antim Ivireanul]] — „Cuvânt de învățătură la Bogoievlanie“, în „Predici“ Ed. Acad., 1962, p. 133.*'''Bogorodița''' (slv.) — numele slavonesc pentru [[Maica Domnului]].*'''bogorodic''', '''bogorodicine''', '''Bogorodicina''' (slv.) — se numesc [[tropar]]ele pentru „Născătoarea de Dumnezeu“, rânduite în [[Ceaslov]] la [[Utrenie]] și [[Vecernie]] și la canoanele sărbătorilor și pentru fiecare zi a săptămânii, și care se cântă pe cele opt glasuri peste tot anul. Bogorodicina se numește și [[Miride|mirida]] pentru Maica Domnului scoasă la [[Proscomidie]] (în „Învățătura preoților pe scurt de [[Sfintele Taine|șapte taine]]...“ Buzău, 1702, f. 17)*'''Bogoslov''' (slv. „cel ce grăieşte despre Dumnezeu, teolog“) — Sf. [[Ioan Evanghelistul]] e numit și Ioan Teologul sau Bogoslovul; Sf. [[Grigorie de Nazianz]] era numit și Sf. Grigore Teologul (Bogoslov și Teolog, cu același înțeles).*'''bold''' - ac, vârf ascuţit ascuțit (de lance, de exemplu) ; provine din: sl. ''bodli'' "spin" „spin”; bg. ''bodilo'' "ac„ac, vîrf ascuţit" vârf ascuțit” (exemplu: "Boldul morţii „Boldul morții s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule" Mântuitorule” - în cântările punerii în mormânt a Domnului [[Iisus Hristos]] - [[Prohodul Domnului (liturgică)|Prohodul Domnului]])*bolniță (sl. болница - ''bolĭnica'') — spital sau infirmerie pe lângă o [[mănăstire]]

*'''cercarecafas''' - experienţă (exemplu: "Prin cercare dumnezeieştile taine învăţându-te" din ngr. ''kafasi'', tc. ''kafas'', „colivie”) - balcon închis pe jumătate, ca un pod deasupra [[Paraclispronaos]]ul Sf. ului, în partea de apus din interiorul bisericii și la care se urcă pe o scară fixă, situată în partea de nord a pronaosului; în cafas stă [[Siluan AthonitulStrană|corul bisericii]]).

*'''chinoviecercare''' - [[mănăstire]] experiență (cu viaţă de obşte, de obicei); exempleexemplu: "Chinovia Cernicăi" (nume loc); "chinovia „Prin cercare dumnezeieștile taine învățându-te” - [[Avva|AveiParaclis]] Serida, aproape de Gaza" (nume ul Sf. [[stareţSiluan Athonitul]])

*'''chinovie''' - [[mănăstire]] (cu viață de obște, de obicei); exemple: „Chinovia Cernicăi” (nume loc); „chinovia [[Avva|Avei]] Serida, aproape de Gaza” (nume [[stareț]]) *'''a (se) clăti''' - a (se) clătina (din sl. ''klatiti'' "a scutura"„a scutura”) : "Pentru „Pentru că a întărit lumea, care nu se va clăti." ” (Psalmi 92, 2)

*'''diortosire''' - corectarea și adaptarea unei traduceri preexistente a textului [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] sau ale scrierilor [[Sfinţii PărinţiSfinții Părinți|Sfinţilor PărinţiSfinților Părinți]]. Literal, ''a diortosi'' înseamnă "a îndrepta"„a îndrepta”.

*'''dreptar''': îndrumător, linie de conduită sau model de urmat. Termenul este folosit (de puţine puține ori) în [[Noul Testament]]. În Epistola către Romani (2, 20) [[Apostolul Pavel]] spune că "Legea „Legea este dreptarul cunoştinţei şi cunoștinței și al adevărului"adevărului”, iar în II Timotei 1, 13: "Ţine „Ține dreptarul cuvintelor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, cu credinţa şi credința și iubirea care e în Hristos"Hristos”. Se vorbeşte şi vorbește și de "dreptarul credinţei" „dreptarul credinței” (Epistola către Galateni 6, 16), care este [[Crezul]] (kerigma) apostolic. Cei ce trăiesc "viaţa „viața în Hristos" Hristos” sunt "făptură nouă"„făptură nouă”, iar "câţi „câți vor urma dreptarul acesta, pace şi și milă asupra lor"lor”. Şi iarăşiȘi iarăși, de "dreptarul învăţăturii„dreptarul învățăturii, căreia aţi ați fost încredinţaţi" încredințați” (Romani 6, 17), dreptar al învăţăturiiînvățăturii, adică modelul de urmat dreapta învăţăturăînvățătură.

* '''faţăfață''' - chip, persoană, [[ipostas]] (cel trei "feţe" „fețe” ale [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]])

* '''felon''' - [[VeşminteVeșminte|veşmântveșmânt]] liturgic al [[preot]]ului: v. [[Felon]]

*'''gonaciu''' - prigonitor, asupritor, cel care [[Persecuţii Persecuții împotriva creştinilorcreștinilor (epoca antică)|persecută]]

* '''învârtoşatînvârtoșat''' - împietrit, încăpăţânatîncăpățânat, încrezător în puterea sa proprie (derivă din "vârtos" „vârtos” - a se vedea la litera "V"„V”, "vârtute"„vârtute”); exemple: "s„s-a învârtoşat învârtoșat inima lui Faraon" Faraon” (IeşireIeșire, 7); "s„s-a învârtoşat învârtoșat inima poporului acestuia" acestuia” ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 8)

*'''mâneca, a (''vb.'')''' - a pleca de cu bună dimineaţă dimineață spre o ţintă țintă anume, (''fig.'') a se grăbi spre, (''fig.'') a alerga spre o ţintă țintă anume; exemplu: "Să „Să mânecăm cu mânecare adâncă" adâncă” – se cântă la [[PaştiSfintele Paști]]

*'''mânecare''' - dimineaţădimineață, dis-de-dimineaţădimineață, în zorii zilei, cu noaptea în cap, când mijeşte mijește ziua

*'''mironosiţămironosiță''' - din slavonă, o [[Duminica Femeilor MironosiţeMironosițe|femeie purtătoare de mir]]

*'''mişelmișel''' - lipsit, de condiţie condiție modestă, sărac, nevoiaş nevoiaș [din latinescul ''misellus'']

*'''Moisei''' - precum numele localităţii "Moisei" localității „Moisei” din MaramureşMaramureș, este numele [[prooroc]]ului [[Proorocul Moise|Moise]] în slavoneşteslavonește

*'''mozavirie''' - calomniere, ponegrire, bârfă, bârfeală, bârfire ; exemplu: "Nu „Nu mă da pe mine mozaviriei şarpelui"șarpelui”

*'''muncă (''pl.'' munci)''' - chin [chinuri muceniceştimucenicești, de obicei; sau, uneori, ascetice, în sensul de osteneală: "s„s-a supus pe sine la munci" munci” etc.]; derivat, „muncitorul” sau „muncitorii” sunt „chinuitorul” sau „chinuitorii”

*'''năstrapă''' - vas de băut cu toartă (cană, cupă, potir, ulcior). [din bg. ''năstrap''; ngr. μαστραπᾶς] Exemplu: "Bucură„Bucură-te, ''năstrapă'' de aur" aur” ([[Paraclis|Paraclisul Maicii Domnului]]). Nota bene: În Antichitate și în perioada medievală, cu excepția vaselor de sticlă, vasele de băut (de exemplu cele mai plate de tip [[w:Kylix (drinking cup)|kylix]] sau cele mai adânci de tip [[w:Kantharos|kantharos]]) aveau de obicei toarte. Termenul grecesc ''μαστραπᾶς'' (''mastrapas'') pare să desemneze mai degrabă un ulcior.

*'''nemernic''' - străin, venetic, pribeag, pripăşitpripășit; exemplu: "Nemernic „Nemernic sunt eu pe pământ." ” [din slavonescul ''namĕrĩnŭ'' - "care vine"„care vine”]

*'''obraz''' - chip, faţăfață, dar uneori chiar "persoană" „persoană” (din sl. ''obrazŭ'')

*'''panihidă''' - slujba [[parastas]]ului sau cartea de slujbă ce cuprinde slujba înmormântării şi și alte slujbe de pomenire a morţilormorților. v. [[Panihidă]]

*'''patrafir''' - veşmânt veșmânt purtat de preoţi preoți la toate slujbele bisericeştibisericești. V. [[Epitrahil]].

*'''peasnă''' - din slavonescul ''pesna'', "cântare" „cântare” sau "odă" „odă” - un fel de cântare bisericească formată din şaseșase-nouă [[tropar]]e, având ca model de intonare primul tropar din şirșir, [[irmos]]ul.

*'''podoabă''' - asemănare ("aspect corespunzător"„aspect corespunzător”, "înfăţişare „înfățișare cum se cuvine"cuvine”). Slavonescul ''podobije'' este traducerea termenului grecesc ομοιωσις (şi și a latinescului ''similitudo'', ''Imago Dei''), folosit în [[Cartea Facerii]] în expresia care spune că omul a fost creat după "chipul şi „chipul și ''asemănarea''" ” lui Dumnezeu.

*'''predanie''' - tradiţietradiție, datină.

*'''priveliştepriveliște''' - arenă (arena de circ unde au murit [[mucenic]]ii, de exemplu)

*'''prost''' (sl. prostŭ) - simplu; nevinovat; curat; blând; fără de răutate; fără ştiinţă știință de carte (în funcţie funcție de context ; de exemplu: avva Pavel cel Prost - i.e. "cel Simplu"„cel Simplu”, ucenicul Sf. [[Antonie cel Mare]], v. [[Patericul egiptean]]; "Fiţi înţelepţi „Fiți înțelepți ca şerpii şi proşti șerpii și proști ca porumbii" porumbii” - [[Evanghelia după Matei|Matei]] 10, 16, în [[Noul Testament]] de la 1818)

*'''rost''' - gură; exemplu: "cu „cu rostul tău de aur grăind..." ” (despre sfântul [[Ioan Gură de Aur]])

*'''rărunchi''' - rinichi (''lit.''), dar în limbajul Bibliei e folosit în sens figurativ: "a„a-şi și încinge rărunchii" rărunchii” (a fi pregătit şi și hotărât pentru ceva), "a „a striga din rărunchi" rărunchi” (a striga din toată fiinţaființa) - "rărunchii" „rărunchii” în [[Antropologie|antropologia]] veche fiind consideraţi considerați ca sediu interior al vitalităţii şi sensibilităţiivitalității și sensibilității.

*'''sărman''' - orfan, de unde: sărac, amărât. Forme variabile învechite/arhaice: săriman, sîrman, suruman, Mold. sîr(u)man, siriman, suriman, Trans. sără(i)man. Sl. siromachŭ ‹ gr. χειρομάχος (Cihac, II, 326; Giurescu, R. Istorică, XIII, 23-43), cf. bg., sb., cr. siromah, cu schimb de suf. -man. - Der. sărmănesc, adj. (înv., de sărman); sărmănie, s.f. (înv., sărăcie). - Cf. siromah.) - cf. DER

*'''soartă''' - "moştenire"„moștenire”, "stare" „stare” (dar şi "sfârşit"și „sfârșit”) : "Şi „Și ne dă nouă parte şi și soartă cu toţi toți cei ce se tem de Tine întru adevăr şi și păzesc poruncile Tale" Tale” (rugăciune la [[Utrenie]]). [din latinescul ''sors, -tis'']

*'''sobor''' - [[sinod]], dar şi "soborul mănăstirii" și „soborul mănăstirii” (adunarea vieţuitorilor viețuitorilor dintr-o [[mănăstire]]), sau (mai vechi) orice fel de adunare. [din slavonescul ''sŭborŭ'']

*'''stihar''' - veşmânt veșmânt liturgic al [[cler]]ului - v. [[Stihar]]

*'''stihiră''' - [[tropar]], cântare liturgică/imnografică - v. [[stihiră]]

*'''svetlina''' - literal în slavonă (rusă, bulgară etc.) înseamnă "lumină"„lumină”, în [[imnografie|imnografia]] ortodoxă este o [[stihiră]] particulară, care se numeşte şi numește și [[luminândă]]

*'''tâmpi, a se (''vb.'')''' - a se toci, a se ştirbi știrbi (exemplu: "Boldul morţii „Boldul morții s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule" Mântuitorule” - în cântările punerii în mormânt a Domnului [[Iisus Hristos]])

==ŢȚ==*'''ŢarigradȚarigrad''' - Istanbul (var. Istambul), [[Constantinopol]]

*'''vârtute''' - tărie, putere (scris uneori din greşeală "virtute"greșeală „virtute”: "Domnul „Domnul este vârtutea mea"mea”, iar nu "Domnul „Domnul este virtutea mea"mea”); "vârtute" „vârtute” sau "vârtos" „vârtos” (tare, puternic) sunt vechi termeni de origină latină în limba română, proveniţi proveniți din latinescul ''virtus'' = ''putere'' (care şi și el la rândul lui derivă din latinescul ''vir-i'' = ''bărbat'', ca în neologismul "viril"„viril”)

*'''vetreală''' - velă, pânza corabiei, sau chiar corabia însăşiînsăși

*'''vlădică''' - [[episcop]] (a se vedea articolul [[Vlădică]]) *'''voievod''' - "mai„mai-mare"mare”, conducător, în forma generală; uneori traduceri mai specifice pot să apară

[[Categorie:Cărţi Cărți de cult]]