Această listă alfabetică cumprinde cuprinde cuvinte, termeni, noţiuni noțiuni sau expresii din limba (bisericească) [[limba română |română]] veche, care mai considerate arhaisme, cuvinte învechite în uzul actual al limbii, având uneori utilizări foarte specifice/precise în limba/terminologia [[:Categorie:Liturgică|liturgică]], în [[:Categorie:Imnografie|imnografie]], sau în limba/terminologia bisericească în general. Acești termeni pot fi ocazional întâlniţi întâlniți în diferite cărţi [[:Categorie:Cărți de cult|cărți de cult ]] sau de [[rugăciuni ]] ortodoxe. 

*'''blagociu''' — administrator bisericesc de plasă (comună cu mai multe sate în subordine, în vechea împărțire teritorială) în Moldova, sub stăpânirea rusească; v. cartea ''Datoria și stăpânirea blagocinilor și a [[protopop]]ilor'' (rus.-rom.), Iași, 1791.*'''Blagoveștenie''' (sl. влаговѣшение - blagovĕštenije) - [[Bunavestire]]*'''blajenii''' — termen rus pentru [[Fericirile|Fericiri]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 5), folosit în [[Triod]] (Blaj, 1800) și Biserica Vasile Blajenîi, monument de artă arhitecturală din sec. XVI, Moscova (Kremlin) (V. Florea, ''Istoria Artei Ruse'', București, 1979.).*'''bodaprosti''' sau '''bogdaprosti''' sau '''bogdaproste''' (slv. ''Bogu da prosti'' — [[Dumnezeu]] să ierte [[păcate]]le) — formulă de mulțumire când se primește un dar dat de pomană pentru [[suflet]]ele celor [[Moartea|morți]].*'''Bogoiavlenie''' sau '''Bogoiavlenie Gospodnia''' (slv. Arătarea Domnului) - numele slavonesc al sărbătorii Botezului Domnului sau [[Epifania]]; [[Antim Ivireanul]] — „Cuvânt de învățătură la Bogoievlanie“, în „Predici“ Ed. Acad., 1962, p. 133.*'''Bogorodița''' (slv.) — numele slavonesc pentru [[Maica Domnului]].*'''bogorodic''', '''bogorodicine''', '''Bogorodicina''' (slv.) — se numesc [[tropar]]ele pentru „Născătoarea de Dumnezeu“, rânduite în [[Ceaslov]] la [[Utrenie]] și [[Vecernie]] și la canoanele sărbătorilor și pentru fiecare zi a săptămânii, și care se cântă pe cele opt glasuri peste tot anul. Bogorodicina se numește și [[Miride|mirida]] pentru Maica Domnului scoasă la [[Proscomidie]] (în „Învățătura preoților pe scurt de [[Sfintele Taine|șapte taine]]...“ Buzău, 1702, f. 17)*'''Bogoslov''' (slv. „cel ce grăieşte despre Dumnezeu, teolog“) — Sf. [[Ioan Evanghelistul]] e numit și Ioan Teologul sau Bogoslovul; Sf. [[Grigorie de Nazianz]] era numit și Sf. Grigore Teologul (Bogoslov și Teolog, cu același înțeles).*'''bold''' - ac, vârf ascuţit ascuțit (de lance, de exemplu) ; provine din: sl. ''bodli'' "spin" „spin”; bg. ''bodilo'' "ac„ac, vîrf ascuţit" vârf ascuțit” (exemplu: "Boldul morţii „Boldul morții s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule" Mântuitorule” - în cântările punerii în mormânt a Domnului [[Iisus Hristos]] - [[ProhodProhodul Domnului (liturgică)|Prohodul Domnului]]ul Domnului)*bolniță (sl. болница - ''bolĭnica'') — spital sau infirmerie pe lângă o [[mănăstire]]

*'''cafas''' (din ngr. ''kafasi'', tc. ''kafas'', „colivie”) - balcon închis pe jumătate, ca un pod deasupra [[pronaos]]ului, în partea de apus din interiorul bisericii și la care se urcă pe o scară fixă, situată în partea de nord a pronaosului; în cafas stă [[Strană|corul bisericii]]. *'''cercare''' - experienţă experiență (exemplu: "Prin „Prin cercare dumnezeieştile dumnezeieștile taine învăţânduînvățându-te" te” - [[Paraclis]]ul Sf. [[Siluan Athonitul]])

*'''chinovie''' - [[mănăstire]] (cu viaţă viață de obşteobște, de obicei); exemple: "Chinovia Cernicăi" „Chinovia Cernicăi” (nume loc); "chinovia „chinovia [[Avva|Avei]] Serida, aproape de Gaza" Gaza” (nume [[stareţstareț]])

*'''a (se) clăti''' - a (se) clătina (din sl. ''klatiti'' "a scutura"„a scutura”) : "Pentru „Pentru că a întărit lumea, care nu se va clăti." ” (Psalmi 92, 2)

*'''diortosire''' - corectarea și adaptarea unei traduceri preexistente a textului [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] sau ale scrierilor [[Sfinţii PărinţiSfinții Părinți|Sfinţilor PărinţiSfinților Părinți]]. Literal, ''a diortosi'' înseamnă "a îndrepta"„a îndrepta”. *'''dreptar''': îndrumător, linie de conduită sau model de urmat. Termenul este folosit (de puține ori) în [[Noul Testament]]. În Epistola către Romani (2, 20) [[Apostolul Pavel]] spune că „Legea este dreptarul cunoștinței și al adevărului”, iar în II Timotei 1, 13: „Ține dreptarul cuvintelor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, cu credința și iubirea care e în Hristos”. Se vorbește și de „dreptarul credinței” (Epistola către Galateni 6, 16), care este [[Crezul]] (kerigma) apostolic. Cei ce trăiesc „viața în Hristos” sunt „făptură nouă”, iar „câți vor urma dreptarul acesta, pace și milă asupra lor”. Și iarăși, de „dreptarul învățăturii, căreia ați fost încredințați” (Romani 6, 17), dreptar al învățăturii, adică modelul de urmat dreapta învățătură.

* '''faţăfață''' - chip, persoană, [[ipostas]] (cel trei "feţe" „fețe” ale [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]]) * '''felon''' - [[Veșminte|veșmânt]] liturgic al [[preot]]ului: v. [[Felon]]

*'''gonaciu''' - prigonitor, asupritor, cel care [[Persecuţii Persecuții împotriva creştinilorcreștinilor (epoca antică)|persecută]] ==H==* '''hvalite''' - (sl.) [[laude]] (în imnografia slujbelor ortodoxe)

* '''învârtoşatînvârtoșat''' - împietrit, încăpăţânatîncăpățânat, încrezător în puterea sa proprie (derivă din "vârtos" „vârtos” - a se vedea la litera "V"„V”, "vârtute"„vârtute”); exemple: "s„s-a învârtoşat învârtoșat inima lui Faraon" Faraon” ([[Ieşire]]Ieșire, 7); "s„s-a învârtoşat învârtoșat inima poporului acestuia" acestuia” ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 8)

*'''mâneca, a (''vb.'')''' - a pleca de cu bună dimineaţă dimineață spre o ţintă țintă anume, (''fig.'') a se grăbi spre, (''fig.'') a alerga spre o ţintă țintă anume; exemplu: "Să „Să mânecăm cu mânecare adâncă" adâncă” – se cântă la [[PaştiSfintele Paști]]

*'''mânecare''' - dimineaţădimineață, dis-de-dimineaţădimineață, în zorii zilei, cu noaptea în cap, când mijeşte mijește ziua

*'''mişelmironosiță''' - lipsitdin slavonă, o [[Duminica Femeilor Mironosițe|femeie purtătoare de condiţie modestă, sărac, nevoiaş [din latinescul ''misellus''mir]]

*'''mozavirìemișel''' - calomnierelipsit, ponegrirede condiție modestă, bârfăsărac, bârfeală, bârfire ; exemplu: "Nu mă da pe mine mozaviríei şarpelui"nevoiaș [din latinescul ''misellus'']

*'''Moisei''' - precum numele localității „Moisei” din Maramureș, este numele [[prooroc]]ului [[Proorocul Moise|Moise]] în slavonește *'''mozavirie''' - calomniere, ponegrire, bârfă, bârfeală, bârfire ; exemplu: „Nu mă da pe mine mozaviriei șarpelui” *'''muncă (''pl.'' munci)''' - chin [chinuri muceniceştimucenicești, de obicei; sau, uneori, ascetice, în sensul de osteneală: "s„s-a supus pe sine la munci" munci” etc.]; derivat, „muncitorul” sau „muncitorii” sunt „chinuitorul” sau „chinuitorii”

*'''năstrapă''' - vas de băut cu toartă (cană, cupă, potir, ulcior). [din bg. ''năstrap''; ngr. μαστραπᾶς] Exemplu: „Bucură-te, ''năstrapă'' de aur” ([[Paraclis|Paraclisul Maicii Domnului]]). Nota bene: În Antichitate și în perioada medievală, cu excepția vaselor de sticlă, vasele de băut (de exemplu cele mai plate de tip [[w:Kylix (drinking cup)|kylix]] sau cele mai adânci de tip [[w:Kantharos|kantharos]]) aveau de obicei toarte. Termenul grecesc ''μαστραπᾶς'' (''mastrapas'') pare să desemneze mai degrabă un ulcior. *'''nemernic''' - străin, venetic, pribeag, pripăşitpripășit; exemplu: "Nemernic „Nemernic sunt eu pe pământ." ” [din slavonescul ''namĕrĩnŭ'' - "care vine"„care vine”]

*'''obraz''' - chip, faţăfață, dar uneori chiar "personă" „persoană” (din sl. ''obrazŭ'')

*'''ostrov''' - insulă [(sau peninsulă, mai rar, peninsulă, cum ar fi [[Muntele Athos]] () [din sl. slavonescul ''ostrovŭ'')]

*'''priveliştepanihidă''' - arenăslujba [[parastas]]ului sau cartea de slujbă ce cuprinde slujba înmormântării și alte slujbe de pomenire a morților. v. [[Panihidă]] *'''patrafir''' - veșmânt purtat de preoți la toate slujbele bisericești. V. [[Epitrahil]]. *'''peasnă''' - din slavonescul ''pesna'', „cântare” sau „odă” - un fel de cântare bisericească formată din șase-nouă [[tropar]]e, având ca model de intonare primul tropar din șir, [[irmos]]ul. *'''podoabă''' - asemănare („aspect corespunzător”, „înfățișare cum se cuvine”). Slavonescul ''podobije'' este traducerea termenului grecesc ομοιωσις (și a latinescului ''similitudo'', ''Imago Dei''), folosit în [[Cartea Facerii]] în expresia care spune că omul a fost creat după „chipul și ''asemănarea''” lui Dumnezeu. *'''podobie''' - cântare liturgică specifică imnografiei ortodoxe - v. [[Podobie]] *'''predanie''' - tradiție, datină. *'''praznic''' - sărbătoare bisericească. V. [[praznic]].

*'''priveliște''' - arenă (arena de circ unde au murit [[mucenic]]ii, de exemplu) *'''prochimen''' - vers liturgic sau pasaj scriptural cântat sau citit înainte de citirea Apostolului. Poate servi ca introducere la tema citirii din zilele de sărbătoare. V. [[prochimen]]. *'''prost''' (sl. prostŭ) - simplu; nevinovat; curat; blând; fără de răutate; fără ştiinţă știință de carte (în funcţie funcție de context ; de exemplu: avva Pavel cel Prost - i.e. "cel Simplu"„cel Simplu”, ucenicul Sf. [[Antonie cel Mare]], v. [[Patericul egiptean]]; "Fiţi înţelepţi „Fiți înțelepți ca şerpii şi proşti șerpii și proști ca porumbii" porumbii” - [[Evanghelia după Matei |Matei]] 10, 16, în [[Noul Testament]] de la 1818)

*'''rost''' - gură; exemplu: "cu „cu rostul tău de aur grăind..."” (despre sfântul [[Ioan Gură de Aur]])

*'''rărunchi''' - rinichi (''lit.''), dar în limbajul Bibliei e folosit în sens figurativ: "„a-și încinge rărunchii” (a fi pregătit și hotărât pentru ceva), „a striga din rărunchi" înseamnă rărunchi” (a striga din toată fiinţaființa) - „rărunchii” în [[Antropologie|antropologia]] veche fiind considerați ca sediu interior al vitalității și sensibilității.

*'''sărman''' - orfan, de unde: sărac, amărîtamărât. Forme variabile învechite/arhaice: săriman, sîrman, suruman, Mold. sîr(u)man, siriman, suriman, Trans. sără(i)man. Sl. siromachŭ ‹ gr. χειρομάχος (Cihac, II, 326; Giurescu, R. Istorică, XIII, 23-43), cf. bg., sb., cr. siromah, cu schimb de suf. -man. - Der. sărmănesc, adj. (înv., de sărman); sărmănie, s.f. (înv., sărăcie). - Cf. siromah.) - cf. DER

*'''soborsoartă''' - [[sinod]]„moștenire”, „stare” (dar şi "soborul mănăstirii" și „sfârșit”) : „Și ne dă nouă parte și soartă cu toți cei ce se tem de Tine întru adevăr și păzesc poruncile Tale” (adunarea vieţuitorilor dintr-o rugăciune la [[mănăstireUtrenie]]), sau (mai vechi) orice fel de adunare. [din slavonescul latinescul ''sŭborŭsors, -tis'']

*'''soartăsobor''' - "moştenire"[[sinod]], dar și „soborul mănăstirii” (adunarea viețuitorilor dintr-o [[mănăstire]]), "stare" sau (dar şi "sfârşit"mai vechi) : "Şi ne dă nouă parte şi soartă cu toţi cei ce se tem orice fel de Tine întru adevăr şi păzesc poruncile Tale" adunare. [din slavonescul ''sŭborŭ''] *'''stih''' - vers, verset (rugăciune la din [[UtrenieSfânta Scriptură]], cel mai adesea) *'''stihar''' - veșmânt liturgic al [[cler]]ului - v. [din latinescul [Stihar]] *'''stihiră'''sors- [[tropar]], cântare liturgică/ imnografică -tisv. [[stihiră]] *'''svetlina''' - literal în slavonă (rusă, bulgară etc.) înseamnă „lumină”, în [[imnografie|imnografia]] ortodoxă este o [[stihiră]] particulară, care se numește și [[luminândă]]

*'''tâmpi, a se (''vb.'')''' - a se toci, a se ştirbi știrbi (exemplu: "Boldul morţii „Boldul morții s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule" Mântuitorule” - în cântările punerii în mormânt a Domnului [[Iisus Hristos]])

==ŢȚ==*'''ŢarigradȚarigrad''' - Istanbul (var. Istambul), [[Constantinopol]]

*'''vârtute''' - tărie, putere (scris uneori din greşeală "virtute"greșeală „virtute”: "Domnul „Domnul este vârtutea mea"mea”, iar nu "Domnul „Domnul este virtutea mea"mea”); "vârtute" „vârtute” sau "vârtos" „vârtos” (tare, puternic) sunt vechi termeni de origină latină în limba română, proveniţi proveniți din latinescul ''virtus'' = ''putere'' (care şi și el la rândul lui derivă din latinescul ''vir-i'' = ''bărbat'', ca în neologismul "viril"„viril”)

*'''vetreală''' - velă, pânza corabiei, sau chiar corabia însăşiînsăși

*'''vlădică''' - [[episcop]] (a se vedea articolul [[Vlădică]]) *'''voievod''' - "mai„mai-mare"mare”, conducător, în forma generală; uneori traduceri mai specifice pot să apară

[[Categorie:Cărţi Cărți de cult]]