2.632 de modificări
Modificări
m
Adăugare legătură
[[Imagine:Arnota_monastery_24.jpg|thumb|right|310px|<center>Matei Basarab și Doamna Elina, ctitori ai Mănăstirii Arnota</center>]]
Matei Basarab a fost unul dintre cei mai mari ctitori ortodocși români. <ref>[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, Vol. II, p. 217</ref> A ridicat din temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la [[Muntele Athos]], precum și pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Şistov. Dacă [[Ștefan cel Mare și Sfânt]] a zidit 45 de biserici și mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc (conform lui C. C. Giurăscu<ref>Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, ''Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi'', Editura Albatros, București, 1972</ref>).
Cea mai cunoscută dintre ctitoriile lui Matei Basarab este [[Mănăstirea Arnota (județul Vâlcea)|Mănăstirea Arnota]] (din actualul județ Vâlcea), ridicată între anii 1633-1636, pe locul unui sfânt lăcaș mai vechi. Biserica mănăstirii a fost pictată de Stroe din Târgoviște. Pe lângă temele religioase tradiționale sunt de remarcat portretele votive ale ctitorilor (Matei Basarab și Doamna Elina), din pronaos, precum și o remarcabilă decorație florală în locurile libere dintre medalioane. Portretul lui Matei Basarab, înfățișat bătrân, cu părul alb, este considerat unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi români care s-au păstrat până în zilele noastre.<ref name="Loreta Popa"/> Tot la Mănăstirea Arnota se află și mormântul lui Matei Basarab, precum și cel al Doamnei Elina, soția voievodului.
O altă ctitorie monumentală a lui Matei Basarab este [[Mănăstirea Căldărușani]] (din actualul județ Ilfov), construită între anii 1637-1638. Mănăstirea est situată în apropierea Bucureștiului, într-o poziție pitorească, fiind înconjurată din trei părți de lacuri.
*Mănăstirea Sadova, în județul Dolj
*Mănăstirea Măxineni (1637), în fostul județ Râmnicu Sărat, în 1637, distrusă în Primul Război Mondial
*[[Mănăstirea Plătărești ]] (1646), județul Ilfov
*Mănăstirea Strehaia (1645), județul Mehedinți
*Mănăstirea Cornățel (1648), în prezent aceasta fiind biserica de mir din comuna Mănăstirea, județul Ilfov
Matei Basarab a fost un sprijinitor al vieții spirituale a românilor, atât a celei religioase cât și a celei culturale. Împreună cu cumnatul său, marele logofăt Udriște Năsturel, a înființat două tipografii, una la [[Mănăstirea Govora]] și cealaltă la Târgoviște.
Prima carte tipărită la Târgoviște a fost un ''Trebnic'', în 1636, iar la Govora, ''[[PravilăPravila de la Govora|Pravila Mică]]'' din 1640. Udriște Năsturel a tradus din latină în slavonă opera ascetică medievală ''De imitațio Christi'' a lui Thomas de Kempis, tipărită la [[Mănăstirea Dealu]] în 1647. De remarcat că în prefața adresată mitropolitului [[Varlaam al Moldovei]] se arată, printre altele, înrudirea dintre limbile latină și română.
În timpul domniei lui Matei Basarab a fost introdusă [[limba română ]] în slujbele religioase, căci, după cum spunea voievodul: „''Am văzut că în întreaga mea țară este foame, este sete, nu însă de pâine și apă, ci din pricina împuținării sfintelor cărți''”.<ref name="Loreta Popa"/>.
Tot în timpul lui Matei Basarb, s-a dezvoltat o cultură fertilă a artelor ce a fost fundamentală pentru apariția faimosul ulterioară a faimosului stil brâncovenesc mai târziu.<ref>[https://ro.wikipedia.org/wiki/Stilul_br%C3%A2ncovenescStilul brâncovenesc]</ref>
==Note bibliografice==