Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.649 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
[[Imagine:Palestina Palästina-Herodes.png|thumb|300px|left|Palestina cu provinciile Galileea, Samaria și Iudeea]]{{Israel-Iisus}}'''Samaria''' (gr. ''Samareia'') a fost capitala Regatului de Nord este ținutul din Țara Sfântă. Orașul a fost întemeiat către anul 880 de Omri (1 Regi 16, 24). După numele cetății-capitalănordul Palestinei, așezat între Galileea și regiunea înconjurătoare a luat același nume Iudeea ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 17, 11; [[Evanghelia după Ioan|Ioan]] 4, 4 ș.u.; [[Faptele Apostolilor|Fapte ]] 8, 1-8). Cetatea-capitală se numea tot Samaria și a fost capitala Regatului de Nord a poporului lui Israel.
În vremea Mântuitorului [[Iisus Hristos]] (epoca [[Noul Testament|Noului Testament]])timpul captivității babilonice a evreilor, între anii 640-538 î.H., regele Asiriei a repopulat Samaria cu cinci triburi păgâne, asiatice, cu idolii lor, samarinenii la care continuau să se închine (samaritenii) erau considerați [[eretic]]i și necurați (Luca 94 Regi 17, 5224-41), de unde și interdicția pentru evrei de a trece prin teritoriilor lor. Cei care făceau [[pelerinaj]]ul anual Emigranții au fost convertiți la [[Ierusalim]] venind din [[Galileea]] trebuiau bunăoară să facă un ocol ca mozaism doar parțial, continuând să evite Samariaadore zeitățile proprii. De aceeaDupă încetarea captivității, atitudinea Mântuitorului față de ei era la vremea aceea surprinzătoare și scandaloasă pentru unii (Luca 10evreii reveniți în Samaria s-au amestecat cu aceste triburi, 33; 17rezultând un popor hibrid, 16; Ioan 4, 5-40)în permanentă dușmănie cu iudeii și confuzie religioasă. Acest popor sunt samarinenii sau samaritenii.
Deși inițial [[apostol]]ii au evitat Samaria după porunca Mântuitorului - ”Pe acești doisprezece i-a trimis Iisuserau acum aproape păgâni, poruncindu-le lor și zicând: În calea pagânilor să nu mergeți și în vreo cetate de samarineni să nu intrați.” (ei mai păstrau ceva din [[Evanghelia după MateiLegea lui Moise|Matei]Legea mozaică] 10, 5) -, după [[Învierea Domnului]] ei au primit poruncă să predice și în aceste ținuturi: ”El a zis către ei: ... Ci veți lua puterepracticile lor religioase, venind reținând din [[Duhul SfântVechiul Testament]] peste voi, și Îmi veți fi Mie martori în Ierusalim și în toată numai [[IudeeaPentateuh|Pentateuhul]] și în Samaria și până la marginile pământului.” (Fapte 1, 8). Faptele Apostolilor relatează propovăduirea Ei nu uitaseră că se trăgeau din seminția lui [[Apostolul Filip Iacov (din cei ŞaptezeciVechiul Testament)|apostolului Filip]] în Samaria în timpul [[persecuţie]]i lui Saul - viitorul [[Apostolul Pavel|Apostol PavelIacov]] (FA 8, 5-25din doi dintre fiii acestuia: Manase și Efraim)și se mândreau cu originea lor.
Când s-au întors evreii din robia babiloniană (sec. VI) nu i-au mai recunoscut pe samarineni că fac parte din neamul ales. Atunci samarinenii și-au construit un templu pe muntele Garizim, socotindu-l mai frumos decât cel din [[Ierusalim]]. Aici, pe Garizim, ei au continuat să se închine chiar și când templul lor a fost distrus de Ioan Hircan [[Macabei|Macabeul]] (108-107 î.Hr.). Odată cu distrugerea templului de pe muntele Garizim, Ioan Hircan a distrus și cetatea Samaria, care a fost reclădită în anul 30 î.Hr. sub numele de Sevasta (sau Sebasta). Între samarineni și evrei exista o ură reciprocă, evreii disprețuindu-i pe samarineni ca pe niște păgâni, iar samarinenii hărțuindu-i pe evrei. Fiindcă Samaria se află la nord, între Galileea și Iudeea (Regatul de sud), era o adevărată primejdie pentru evreii din Galileea să treacă prin Samaria, când se duceau să se închine la templul din Ierusalim (în Iudeea), și de aceea ocoleau Samaria, trecând pe la răsărit de [[Iordan]]. ==Epoca Noului Testament== În vremea Mântuitorului [[Iisus Hristos]] (epoca [[Noul Testament|Noului Testament]]), samarinenii (samaritenii) erau considerați [[eretic]]i și necurați (Luca 9, 52), de unde și relativa interdicție pentru evrei de a trece prin teritoriilor lor, pentru a nu se [[Necurăție|spurca]]. Cei care făceau [[pelerinaj]]ul anual la [[Ierusalim]] venind din [[Galileea]] trebuiau bunăoară să facă un ocol ca să evite Samaria. De aceea, atitudinea [[Mântuitorul|Mântuitorului]] față de samarineni – considerându-i tot atât de vrednici de [[mântuire]] ca și pe evrei și pe oricare om - era la vremea aceea surprinzătoare și scandaloasă pentru unii (Luca 10, 33; 17, 16; Ioan 4, 5-40). Deși inițial [[apostol]]ii au evitat Samaria după porunca Mântuitorului - „Pe acești doisprezece i-a trimis Iisus, poruncindu-le lor și zicând: În calea păgânilor să nu mergeți și în vreo cetate de samarineni să nu intrați.” ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 10, 5) -, după [[Învierea Domnului]] ei au primit poruncă să predice și în aceste ținuturi: „El a zis către ei: ... Ci veți lua putere, venind [[Duhul Sfânt]] peste voi, și Îmi veți fi Mie martori în Ierusalim și în toată [[Iudeea]] și în Samaria și până la marginile pământului.” (Fapte 1, 8). [[Faptele Apostolilor]] relatează propovăduirea [[Apostolul Filip (din cei Șaptezeci)|apostolului Filip]] în Samaria în timpul [[persecuție]]i lui Saul - viitorul [[Apostolul Pavel|Apostol Pavel]] (FA 8, 5-25). ===Samarineni din Noul Testament=== * samarineanul milostiv din [[pilda samarineanului milostiv ]] (Luca 10)
* samarineanul mulțumitor care era unul din cei 10 leproși vindecați de Iisus (Luca 17, 11-19)
* femeia samarineancă din Sihar (Ioan 4) - cunoscută în [[sinaxar]]e ca [[Fotini samarineanca]], a cărei [[mucenic]]ie este [[Praznic|prăznuită]] la [[26 februarie]]
==A se vedea și==
* [[Omri]]
==Surse==
* Pr. Prof. Dr. [[Ene Braniște]], Prof. Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
* Xavier Léon-Dufour, ''Dictionnaire du Nouveau Testament'', Ed. du Seuil, Paris, 1975, p. 482
[[Categorie:Locuri]]
[[Categorie:Vechiul Testament]]
[[Categorie:Noul Testament]]
[[Categorie:Țara Sfântă]]