[[Fișier:Agioipaides.jpg|thumb|250px|Cei trei tineri]]'''Daniel''' a fost unul din cei mari patru prooroci ai [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] (alături de [[Proorocul Isaia|Isaia]], [[Proorocul Ieremia|Ieremia]] și [[IezechiaProorocul Iezechiel|Iezechiel]]). Și-a desfășurat activitatea la curțile regilor Nabucudonosor<ref>Dan1Daniel 1.6</ref>, sporadic la Belșațar<ref>Dan5Daniel 5.12</ref>, apoi la împărații persani Darius <ref>Dan6Daniel 6.2</ref> și Cirus<ref>Dan10Daniel 10.1</ref>. Fiindcă „[[Sfânta Treime|Dumnezeu]] a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile și toate visele”<ref>Dan Daniel 1.17</ref>, el primește de la Dumnezeu în câteva rânduri tălmăcirile unor vise profetice ale împăraților babilonieni (Nabucudonosor și Belșațar) și are o serie de viziuni profetice diverse referitoare la evenimente apropiate sau îndepărtate în timp. [[Iisus Hristos|Mântuitorul]] însuși se referă la o profeție a proorocului Daniel referitoare la vremurile premergătoare [[Apocalipsa Sf. Sfântului Ioan Teologul|apocalipsei]].<ref>Mat24Matei 24.15-Dan ; Daniel 9.27,12.11</ref> [[Biserica Ortodoxă]] îl [[Praznic|prăznuiește]] la [[17 decembrie]].

În evreiește numele de Daniel înseamnă „judecătorul meu este Dumnezeu” sau „apărătorul meu este Dumnezeu”. <ref>Nicolae Ciudin, pag . 202, vezi a se vedea bibliografia</ref>

Dumnezeu a dat în mâinile lui Nabucudonosor pe [[Ioiachim]], împăratul lui Iuda în anul al treilea al domniei sale și împăratul babilonian a dat poruncă să-i fie aduși ,,vreo cîțiva câțiva din copiii lui Israel de neam împărătesc și de viță boierească, niște tineri fără vreun cusur trupesc, frumoși la chip, înzestrați cu [[înțelepciunea|înțelepciune]] în orice ramură a științei, cu minte ageră și pricepere, în stare să slujească în casa împăratului, și pe care să -i învețe scrierea și limba Haldeilor./ Printre ei erau, dintre copiii lui Iuda: Daniel, Hanania, Mișael și Azaria./Căpetenia famenilor dregători le-a pus însă alte nume, și anume: lui Daniel i-a pus numele Beltșațar, lui Hanania Şadrac– Șadrac, lui Mișael – Meșac, și lui Azaria – Abed-Nego.

Daniel s-a hotărât să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului și cu vinul acestuia și a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce. Acesta i-a spus că îi e frică de împărat căci dacă acesta îi va găsi cu fețele mai triste decât ale celorlalți tineri, el își va pune capul în primejdie. Daniel i-a spus îngrijitorului care avea grijă de el și ceilalți trei tineri să-i lase zece zile să mănânce numai zarzavaturi și apă, să-i compare cu ceilalți tineri și să facă ce va crede. Acesta e de acord și după zece zile aceștia erau mai bine la față și mai grași decât toți tinerii care mâncau din bucatele împăratului. La vremea sorocită de împărat, Daniel și cei trei sunt chemați de împărat, care vede că nu este nimeni ca ei dintre tinerii din Israel și sunt primiți în slujba împăratului. Iar în toate lucrurile care cereau înțelepciune și pricepere, și despre care îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decât toți vrăjitorii și cititorii în stele, care erau în toată împărăția lui. (Daniel, cap 1I)

Nabucadnețar (Nabucudonosor) are un [[vis]] pe care-l tulbură și pe care nu și-l amintește. Le cere [[vrăjitoria|vrăjitorilor]] de la palat să-i spună visul și să i-l tâlcuiască că altfel vor fi omorâți și casele lor prefăcute într-un morman de murdării. Aceștia spun că acest lucru niciun muritor nu poate face și că de aceea nu s-a cerut niciodată de la vreun vrăjitor așa ceva de către niciun împărat, oricât de mare și puternic ar fi fost. Înțelepții începuseră să fie omorâți, urmau Daniel și prietenii lui. Auzind porunca împăratului, Daniel cere împăratului să-i dea vreme ca să dea împăratului tâlcuirea. Apoi Daniel s-a dus în casa lui, le-a povestit [[prietenia|prietenilor]] săi cum stau lucrurile și i-a rugat să ceară îndurarea Dumnezeului cerurilor pentru această taină pentru ca să nu piară ei patru împreună cu toți înțelepții Babilonului. Taina împăratului i se descoperă într-o vedenie în timpul nopții și Daniel binecuvântează pe Dumnezeul cerurilor. În esență era vorba de succesiunea unor domnii până la venirea domniei lui [[Iisus Hristos|Hristos]]. [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=2] ,,46Atunci :46. ''Atunci împăratul Nebucadnețar a căzut cu fața la pămînt pământ și s'-a închinat înaintea lui Daniel, și a poruncit să i se aducă jertfe de mâncare și miresme''.  47Împăratul :47. ''Împăratul a vorbit lui Daniel și a zis: ,,Cu „Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor și Domnul împăraților, și El descopere tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta!``”'' 48Apoi :48. ''Apoi împăratul a înălțat pe Daniel, și i -a dat daruri multe și bogate; i -a dat stăpânire peste tot ținutul Babilonului, și l -a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înțelepților Babilonului. ''  49Daniel :49. ''Daniel a rugat pe împărat să dea grija trebilor ținutului Babilonului în mâna lui ŞadracȘadrac, Meșac și Abed-Nego. Daniel însă a rămas la curtea împăratului''.(Daniel, cap 2II)

Altădată, pe când trăia liniștit și fericit, Nabucadnețar mai are un vis, care-l umple de groază. Daniel, aflat la curtea lui i-l tâlcuiește, potrivit descoperirii lui Dumnezeu pe care o are: este vorba de ceea ce se întâmplă cu un copac care-l simbolizează pe însuși împăratul și ceea ce urma să se petreacă cu el în următorii șapte ani. [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=4 ] Daniel îl îndeamnă să se [[pocăință|pocăiască]] pentru a nu împlini toate acestea:,, Pune „Pune capăt păcatelor tale, și trăiește în neprihănire, rupe -o cu nelegiuirile tale, și ai milă de cei nenorociți, și poate că ți se va prelungi fericirea! “. ” Dar Nabucadnețar nu-l ascultă și, peste un an, când se plimba pe acoperișul casei sale, are un moment de [[mândria|trufie]] în care își arogă toate meritele pentru puterea și strălucirea de care se bucură. Atunci se aude un glas din cer care-l anunță că proorocia se va împlini. El a fost îndepărtat de pe tron și a fost despuiat de slava lui: a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s-a făcut ca a fiarelor, a locuit la un loc cu măgarii sălbatici, i s-a dat să mănânce iarbă ca la boi, trupul i-a fost udat de roua cerului, i-a crescut părul ca penele vulturului și i-au crescut unghiile ca ghearele păsărilor; șapte vremi au trecut peste el, până când a recunoscut că Dumnezeu este cel care trăiește și are stăpânire veșnică peste oastea cerurilor și împărăția oamenilor și o dă pe aceasta cui vrea; și atunci a fost reașezat în scaunul de domnie și puterea sa a crescut. Nebucadnețar îl laudă și-l slăvește pe împăratul cerurilor, recunoscând că El poate să [[smerenia|smerească]] pe cel ce umblă cu [[mândria|mândrie]] . (Dan4Daniel 4.1-371–37, 5.18-2118–21)

Belșațar era coregent cu Nabonide, care fuge în Borsipa și-l lasă pe Belșațar să apere Babilonul de regele Persiei, Cirus .<ref>Nicolae Prelipcean, pag . 219</ref>

1Împăratul 1. Împăratul Belșațar a făcut un mare ospăț celor o mie de mai mari ai lui, și a băut vin înaintea lor.

2Şi 2. Și în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur și de argint, pe cari le luase tatăl său Nebucadnețar din Templul dela de la Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul și mai marii lui, nevestele și țiitoarele lui.

3Au 3. Au adus îndată vasele de aur, cari fuseseră luate din Templu, din casa lui Dumnezeu din Ierusalim, și au băut din ele împăratul și mai marii lui, nevestele și țiitoarele lui.

4Au 4. Au băut vin, și au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă și de fer, de lemn și de piatră.

5În 5. În clipa aceea, s'-au arătat degetele unei mîni mâini de om, și au scris, în fața sfeșnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mînămână, care a scris.

6Atunci 6. Atunci împăratul a îngălbenit, și gîndurile atît gândurile atât l-au tulburat că i s'-au desfăcut încheieturile șoldurilor, și genunchii i s'-au izbit unul de altul.

7Împăratul 7. Împăratul a strigat în gura mare să i se aducă cetitorii în stele, Haldeii și ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvîntul cuvântul și a zis înțelepților Babilonului: ,,Oricine „Oricine va putea citi scrisoarea aceasta și mi -o va tîlcuitâlcui, va fi îmbrăcat cu purpură, va purta un lănțișor de aur la gîtgât, și va avea locul al treilea în cîrmuirea cârmuirea împărăției.``”

8Toți 8. Toți înțelepții împăratului au intrat, dar n'-au putut nici să citească scrisoarea și nici s'-o tîlcuiască tâlcuiască împăratului.

9Din 9. Din pricina aceasta împăratul Belșațar s'-a spăimîntat spăimântat foarte tare, fața i s'-a îngălbenit și mai marii lui au rămas încremeniți.(Daniel 5.1-91–9)

Împărăteasa îi spune împăratului de Daniel, evocând faptul că acesta a dat tâlcuirea viselor lui Nabucadnețar și de aceea a fost pus mai mare peste toți vrăjitorii împăratului. Este chemat Daniel căruia Belșațar îi promite că dacă va da tâlcuirea visului său va fi îmbrăcat în purpură, va purta un lănțișor de aur la gât și va avea locul al treilea în cârmuirea împărăției. Daniel îi spune să-și țină darurile și să dea altcuiva răsplătirile și apoi dă împăratului tâlcuirea. El evocă ceea ce s-a întâmplat cu tatăl lui Beltșațar, Nabucudonosor, care, deși primise de la Dumnezeu împărăție, mărire, slavă și strălucire și-a făcut din acestea merite proprii în mândria sa și pentru aceasta a fost pedepsit până când și-a dat seama de greșeala făcută și a recunoscut că Dumnezeu stăpânește peste împărăția oamenilor și că o dă cui vrea. Daniel adaugă că, deși împăratul Belșațar știa aceste lucruri, nu și-a [[smerenia|smerit]] inima, ci inima sa s-a înălțat împotriva Domnului: vasele din Casa Domnului au fost folosite de el, mai marii lui, nevestele și țiitoarele lui și ei au lăudat pe idolii lor de aur, argint, aramă, fier sau piatră, care, de fapt, nu pot auzi, vedea sau pricepe ceva în loc să slăvească pe Dumnezeu în mâna căruia sunt suflarea sa și căile sale. De aceea a trimis Domnul acel cap de mână care a scris acele lucruri.

25Iată 25. Iată însă scrierea care a fost scrisă: Numărat, numărat, cîntăritcântărit, și împărțit!``

26Şi 26. Și iată tîlcuirea tâlcuirea acestor cuvinte. Numărat, înseamnă că Dumnezeu ți -a numărat zilele domniei, și i -a pus capăt.

27Cîntărit27. Cântărit, înseamnă că ai fost cîntărit cântărit în cumpănă și ai fost găsit ușor!

28Împărțit28. Împărțit, înseamnă că împărăția ta va fi împărțită, și dată Mezilor și Perșilor!``

29Îndată29. Îndată, Belșatar a dat poruncă, și au îmbrăcat pe Daniel cu purpură, i-au pus un lănțișor de aur la gîtgât, și au dat de știre că va avea locul al treilea în cîrmuirea cârmuirea împărăției.

30Dar 30. Dar chiar în noaptea aceea, Belșațar, împăratul Haldeilor, a fost omorîtomorât.

31Şi 31. Și a pus mîna mâna pe împărăție DariuDarius, Medul, care era în vîrstă vârstă de șasezeci și doi de ani.(Daniel, cap 5V)

Dariu a pus peste împărăție 120 de dregători care erau conduși de trei căpetenii, una dintre ele fiind Daniel. Având însă un duh înalt și întrecându-i pe dregători și căpetenii, împăratul Dariu Darius se gândea să-l pună peste toată împărăția. Atunci căpeteniile și dregătorii au căutat să afle ceva rău despre Daniel dar nu reușeau. Atunci s-au dus la împărat și i-au spus să dea o poruncă împărătească că oricine va înălța, în timp de treizeci de zile, [[rugăciunea|rugăciuni]] către vreun dumnezeu sau către vreun om, afară de împărat, va fi aruncat în groapa cu lei. Dariu Darius este de acord și dă această poruncă. Oamenii aceia au dat năvală în casa lui Daniel surprinzându-l cum se ruga către [[Sfânta Treime|Dumnezeu]]. Împăratul s-a mâhnit și se gândea cum să-l scape însă respectivii i-au amintit că o poruncă împărătească nu se poate schimba. Împăratul i-a spus lui Daniel,,Dumnezeul „Dumnezeul tău, căruia necurmat Îi slujești, să te scape!``”, apoi a poruncit să-l arunce în groapa cu lei și a sigilat groapa.,,Împăratul „Împăratul s'-a întors apoi în palatul său, a petrecut noaptea fără să mănîncemănânce, nu i s'-a adus nicio țiitoare, și n'-a putut să doarmă." ” La revărsatul zorilor împăratul s-a dus în grabă la groapa cu lei și a strigat:

,,Daniele21. „Daniele, robul Dumnezeului celui viu, a putut Dumnezeul tău, căruia îi slujești necurmat, să te scape de lei?``”

21Şi 22. Și Daniel a zis împăratului: ,,Veșnic „Veșnic să trăiești, împărate!”

22Dumnezeul 23. „Dumnezeul meu a trimes trimis pe îngerul Său și a închis gura leilor, care nu mi-au făcut niciun rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Şi Și nici înaintea ta, împărate, n'-am făcut nimic rău!`` ”

23Atunci 24. Atunci împăratul s'-a bucurat foarte mult, și a poruncit să scoată pe Daniel din groapă. Daniel a fost scos din groapă, și nu s'-a găsit nicio rană pe el, pentru că avusese încredere în Dumnezeul său.

25. Apoi a poruncit ca cei care l-au pârât să fie aruncați la lei împreună cu familiile lor și leii i-au mâncat imediat.

25După 26. După aceea, împăratul Dariu Darius a scris o scrisoare către toate popoarele, către toate neamurile, către oamenii de toate limbile, cari locuiau în toată împărăția: ,,Pacea „Pacea să vă fie dată din belșug!”

26Poruncesc 27. „Poruncesc ca, în toată întinderea împărăției mele, oamenii să se teamă și să se înfricoșeze de Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel viu, și El dăinuiește vecinic; împărăția Lui nu se va nimici niciodată, și stăpînirea stăpânirea Lui nu va avea sfîrșitsfârșit.”

27El 28. El izbăvește și mîntuieștemântuiește, El face semne și minuni în ceruri și pe pămîntpământ. El a izbăvit pe Daniel din ghirele ghearele leilor!``”

28Daniel 29. Daniel a dus -o bine supt domnia lui Dariu Darius și sub domnia lui CirCirus, Persanulregele Perșilor.(Daniel , cap 6VI)

Despre moartea sa nu se știe nimic sigur.<ref>Nicolae Prelipcean, pag . 219, vezi a se vedea bibliografia</ref>

Prin puterea sa primită de la [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] de a tălmăci visele profetice și de a avea diverse viziuni profetice Daniel a avut rolul de a face cunoscută puterea lui Dumnezeu neamurilor străine (babilonienii, persanii. Pentru acest fapt este numit pe drept cuvânt ,,Profetul „Profetul popoarelor”.<ref>Nicolae Prelipcean, pag . 220</ref> Cuvintele lui Nabucodonosor sau ale lui Dariu sunt elocvente: 34După trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadnețar, am ridicat ochii spre cer, și mi -a venit iarăș mintea la loc. Am binecuvîntat pe Cel Prea Înalt, am lăudat și slăvit pe Cel ce trăiește vecinic, Acela a cărui stăpînire este vecinică, și a cărui împărăție dăinuiește din neam în neam.

35Toți locuitorii pămîntului sînt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor 34. După trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadnețar, am ridicat ochii spre cer, și cu locuitorii pămîntuluimi-a venit iarăși mintea la loc. Am binecuvântat pe Cel Prea Înalt, am lăudat și nimeni nu poate să stea împotriva mîniei Luislăvit pe Cel ce trăiește vecinic, nici să -I zică:Acela a cărui stăpânire este vecinică,, Ce faci?``și a cărui împărăție dăinuiește din neam în neam.

36În vremea aceea, mi -a venit mintea înapoi35. Toți locuitorii pământului sînt o nimica înaintea Lui; slava împărăției meleEl face ce vrea cu oastea cerurilor și cu locuitorii pământului, măreția și strălucirea mea mi s'au dat înapoi; sfetnicii și mai marii mei din nou m'au căutat; am fost pus iarăș peste împărăția meanimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, și puterea mea a crescut.nici să-I zică: „Ce faci?”

37Acum36. În vremea aceea, eumi-a venit mintea înapoi; slava împărăției mele, Nebucadnețar, laud, înalț măreția și strălucirea mea mi s-au dat înapoi; sfetnicii și slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sînt adevărate, toate căile Lui sînt dreptemai marii mei din nou m-au căutat; am fost pus iarăți peste împărăția mea, și El poate să smerească pe ceice umblă cu mîndrie!``(Daniel 4puterea mea a crescut.34-37)

25După 25. După aceea, împăratul Dariu a scris o scrisoare către toate popoarele, către toate neamurile, către oamenii de toate limbile, cari locuiau în toată împărăția: ,,Pacea „Pacea să vă fie dată din belșug!”

26Poruncesc 26. Poruncesc ca, în toată întinderea împărăției mele, oamenii să se teamă și să se înfricoșeze de Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel viu, și El dăinuiește vecinic; împărăția Lui nu se va nimici niciodată, și stăpînirea stăpânirea Lui nu va avea sfîrșitsfârșit.

27El 27. El izbăvește și mîntuieștemântuiește, El face semne și minuni în ceruri și pe pămîntpământ. El a izbăvit pe Daniel din ghirele ghearele leilor!``(Daniel 5.25-2725–27)

Istoria vieții lui Daniel o găsim în [[Cartea profetului Daniel|cartea care-i poartă numele]]. La Daniel face referire în trei rânduri [[proorocul Iezechiel]] (Ezec14.<ref>Ezechiel 14.14,14.20,28.3). </ref> În două dintre referiri el arată neprihănirea lui, punându-l alături de alți doi neprihăniți, [[Noe]] și [[Iov]] (Ezec14.<ref>Ezechiel 14.14,14.20). </ref> În cealaltă referire este adusă în discuție [[înțelepciunea]] lui Daniel pe care împăratul Tirului credea că o depășește (Ezec14.<ref>Ezechiel 14). 14</ref> [[Iisus Hristos]] arată că venirea urăciunii pustiirii de care a vorbit Daniel (Dan <ref>Daniel 9.27,12.11) </ref> este unul din semnele venirii [[Apocalipsa Sf. Sfântului Ioan Teologul|apocalipsei]] (. <ref>Matei 24.14, Mc Marcu 13.14). </ref> [[Cartea întâi I a Macabeilor]] spune că ,,Anania„Anania, Azaria și Misail, crezând, s-au izbăvit de para focului/Daniel intru nevinovăția sa a scăpat din gura leilor”(1Mac2leilor.59-60)” <ref>1 Macabei 2.59–60</ref>

[[Iosif Flavius]] istorisește că lui Alexandru Macedon, când a intrat în Ierusalim, i s-au arătat profețiile lui Daniel despre el, ceea ce l-a făcut să trateze mai [[blândețea|blând]] pe evrei .<ref>Prelipcean, pag222pag. 222, Iosif Flaviu- – Arheologia XI, 8,5</ref>

La prăznuirea din [[17 decembrie]], împreună cu sfinții trei tineri : Anania, Azaria și Misail:

* ''Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament cu trimiteri'', traducere Dumitru Cornilescu, ISBN 0 564 01708 6* ''Biblia sau Sfânta Scriptură'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, ISBN 973-9332-86-2* Nicolae Ciudin- , ''Studiul Vechiului Testament'', pag 175-185pp. 175–185, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9332-59-5, București, 2002* Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârnă, Mircea Chialda- , ''Studiul Vechiului Testament'', 195-202pp. 195–202, manual Manual pentru Facultățile Teologice, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4