[[Fișier:Agioipaides.jpg|thumb|250px|Cei trei tineri]]'''Daniel''' a fost unul din cei mari patru prooroci ai [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] (alături de [[Proorocul Isaia|Isaia]], [[Proorocul Ieremia|Ieremia]] şi și [[IezechiaProorocul Iezechiel|Iezechiel]]). ŞiȘi-a desfășurat activitatea la curţile curțile regilor Nabucudonosor<ref>Dan1Daniel 1.6</ref>, sporadic la BelşaţarBelșațar<ref>Dan5Daniel 5.12</ref>, apoi la împăraţii împărații persani Darius <ref>Dan6Daniel 6.2</ref> şi și Cirus<ref>Dan10Daniel 10.1</ref>. Fiindcă „[[Sfânta Treime|Dumnezeu]] a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile şi și toate visele”<ref>Dan Daniel 1.17</ref>, el primeşte primește de la Dumnezeu în câteva rânduri tălmăcirile unor vise profetice ale împăraţilor împăraților babilonieni (Nabucudonosor şi Belşaţarși Belșațar) şi și are o serie de viziuni profetice diverse referitoare la evenimente apropiate sau îndepărtate în timp. [[Iisus Hristos|Mântuitorul]] însuşi însuși se referă la o profeţie profeție a proorocului Daniel referitoare la vremurile premergătoare [[Apocalipsa Sf. Sfântului Ioan Teologul|apocalipsei]].<ref>Mat24Matei 24.15-Dan ; Daniel 9.27,12.11</ref> [[Biserica Ortodoxă]] îl [[prăznuirePraznic|prăznuieşteprăznuiește]] la [[17 decembrie]].

În evreieşte evreiește numele de Daniel înseamnă „judecătorul meu este Dumnezeu” sau „apărătorul meu este Dumnezeu”. <ref>Nicolae Ciudin, pag . 202, vezi a se vedea bibliografia</ref>

==Daniel şi și Nabucudonosor==

===Daniel şi și cei trei prieteni la curtea împăratului===

Dumnezeu a dat în mâinile lui Nabucudonosor pe [[Ioiachim]], împăratul lui Iuda în anul al treilea al domniei sale şi și împăratul babilonian a dat poruncă să-i fie aduşi ,,aduși vreo cîţiva câțiva din copiii lui Israel de neam împărătesc şi și de viţă viță boierească, nişte niște tineri fără vreun cusur trupesc, frumoşi frumoși la chip, înzestraţi înzestrați cu [[înţelepciuneaînțelepciunea|înţelepciuneînțelepciune]] în orice ramură a ştiinţeiștiinței, cu minte ageră şi și pricepere, în stare să slujească în casa împăratului, şi și pe care să -i înveţe învețe scrierea şi și limba Haldeilor./ Printre ei erau, dintre copiii lui Iuda: Daniel, Hanania, Mişael şi Mișael și Azaria./Căpetenia famenilor dregători le-a pus însă alte nume, şi și anume: lui Daniel i-a pus numele BeltşaţarBeltșațar, lui Hanania Şadrac– Șadrac, lui Mişael MeşacMișael – Meșac, şi și lui Azaria – Abed-Nego.

Daniel s-a hotărât să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului şi și cu vinul acestuia şi și a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce. Acesta i-a spus că îi e frică de împărat căci dacă acesta îi va găsi cu feţele fețele mai triste decât ale celorlalţi celorlalți tineri, el îşi își va pune capul în primejdie. Daniel i-a spus îngrijitorului care avea grijă de el şi ceilalţi și ceilalți trei tineri să-i lase zece zile să mănânce numai zarzavaturi şi și apă, să-i compare cu ceilalţi ceilalți tineri şi și să facă ce va crede. Acesta e de acord şi și după zece zile aceştia aceștia erau mai bine la faţă şi față și mai graşi grași decât toţi toți tinerii care mâncau din bucatele împăratului. La vremea sorocită de împărat, Daniel şi și cei trei sunt chemaţi chemați de împărat, care vede că nu este nimeni ca ei dintre tinerii din Israel şi și sunt primiţi primiți în slujba împăratului. Iar în toate lucrurile care cereau înţelepciune şi înțelepciune și pricepere, şi și despre care îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decât toţi toți vrăjitorii şi și cititorii în stele, care erau în toată împărăţia împărăția lui. (Daniel, cap 1I)

Nabucadneţar Nabucadnețar (Nabucudonosor) are un [[vis]] pe care-l tulbură şi și pe care nu şiși-l aminteşteamintește. Le cere [[vrăjitoria|vrăjitorilor]] de la palat să-i spună visul şi și să i-l tâlcuiască că altfel vor fi omorâţi şi omorâți și casele lor prefăcute într-un morman de murdării. Aceştia Aceștia spun că acest lucru niciun muritor nu poate face şi și că de aceea nu s-a cerut niciodată de la vreun vrăjitor aşa așa ceva de către niciun împărat, oricât de mare şi și puternic ar fi fost. Înţelepţii Înțelepții începuseră să fie omorâţiomorâți, urmau Daniel şi și prietenii lui. Auzind porunca împăratului, Daniel cere împăratului să-i dea vreme ca să dea împăratului tâlcuirea. Apoi Daniel s-a dus în casa lui, le-a povestit [[prietenia|prietenilor]] săi cum stau lucrurile şi și i-a rugat să ceară îndurarea Dumnezeului cerurilor pentru această taină pentru ca să nu piară ei patru împreună cu toţi înţelepţii toți înțelepții Babilonului. Taina împăratului i se descoperă într-o vedenie în timpul nopţii şi nopții și Daniel binecuvântează pe Dumnezeul cerurilor. În esenţă esență era vorba de succesiunea unor domnii până la venirea domniei lui [[Iisus Hristos|Hristos]]. [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=2]:46. ''Atunci împăratul Nebucadnețar a căzut cu fața la pământ și s-a închinat înaintea lui Daniel, și a poruncit să i se aducă jertfe de mâncare și miresme''. :47. ''Împăratul a vorbit lui Daniel și a zis: „Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor și Domnul împăraților, și El descopere tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta!”'':48. ''Apoi împăratul a înălțat pe Daniel, și i-a dat daruri multe și bogate; i-a dat stăpânire peste tot ținutul Babilonului, și l-a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înțelepților Babilonului.'' :49. ''Daniel a rugat pe împărat să dea grija trebilor ținutului Babilonului în mâna lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego. Daniel însă a rămas la curtea împăratului''. (Daniel, cap II)

,,46Atunci împăratul Nebucadneţar a căzut cu faţa la pămînt şi s'a închinat înaintea ===Al doilea vis și experiența lui Daniel, şi a poruncit să i se aducă jertfe de mâncare şi miresme. Nabucudonosor===

47Împăratul a vorbit Altădată, pe când trăia liniștit și fericit, Nabucadnețar mai are un vis, care-l umple de groază. Daniel, aflat la curtea lui i-l tâlcuiește, potrivit descoperirii lui Dumnezeu pe care o are: este vorba de ceea ce se întâmplă cu un copac care-l simbolizează pe însuși împăratul și ceea ce urma să se petreacă cu el în următorii șapte ani. [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=4] Daniel şi îl îndeamnă să se [[pocăință|pocăiască]] pentru a zisnu împlini toate acestea: „Pune capăt păcatelor tale, și trăiește în neprihănire, rupe -o cu nelegiuirile tale,și ai milă de cei nenorociți,Cu adevăratși poate că ți se va prelungi fericirea!” Dar Nabucadnețar nu-l ascultă și, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Domnul împăraţilorpeste un an, când se plimba pe acoperișul casei sale, şi are un moment de [[mândria|trufie]] în care își arogă toate meritele pentru puterea și strălucirea de care se bucură. Atunci se aude un glas din cer care-l anunță că proorocia se va împlini. El descopere tainelea fost îndepărtat de pe tron și a fost despuiat de slava lui: a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s-a făcut ca a fiarelor, a locuit la un loc cu măgarii sălbatici, fiindcă ai putut i s-a dat să descoperi taina mănânce iarbă ca la boi, trupul i-a fost udat de roua cerului, i-a crescut părul ca penele vulturului și i-au crescut unghiile ca ghearele păsărilor; șapte vremi au trecut peste el, până când a recunoscut că Dumnezeu este cel care trăiește și are stăpânire veșnică peste oastea cerurilor și împărăția oamenilor și o dă pe aceasta!``cui vrea; și atunci a fost reașezat în scaunul de domnie și puterea sa a crescut. Nebucadnețar îl laudă și-l slăvește pe împăratul cerurilor, recunoscând că El poate să [[smerenia|smerească]] pe cel ce umblă cu [[mândria|mândrie]]. (Daniel 4.1–37, 5.18–21)

48Apoi împăratul a înălţat pe ==Daniel, şi i -a dat daruri multe şi bogate; i -a dat stăpânire peste tot ţinutul Babilonului, şi l -a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înţelepţilor Babilonului. și Belșațar==

49Daniel a rugat Belșațar era coregent cu Nabonide, care fuge în Borsipa și-l lasă pe împărat Belșațar să dea grija trebilor ţinutului Babilonului în mâna lui Şadracapere Babilonul de regele Persiei, Meşac şi Abed-NegoCirus. Daniel însă a rămas la curtea împăratului<ref>Nicolae Prelipcean, pag.(Daniel, cap 2)219</ref>

===Al doilea vis şi experienţa 1. Împăratul Belșațar a făcut un mare ospăț celor o mie de mai mari ai lui Nabucudonosor===, și a băut vin înaintea lor.

Altădată, pe când trăia liniştit şi fericit, Nabucadneţar mai are un vis, care-l umple de groază2. DanielȘi în cheful vinului, aflat la curtea lui i-l tâlcuieşte, potrivit descoperirii lui Dumnezeu pe care o are: este vorba a poruncit să aducă vasele de ceea ce se întâmplă cu un copac care-l simbolizează pe însuşi împăratul şi ceea ce urma să se petreacă cu el în următorii şapte ani. http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=4 Daniel îl îndeamnă să se [[pocăinţă|pocăiască]] pentru a nu împlini toate acestea:,, Pune capăt păcatelor tale, şi trăieşte în neprihănire, rupe -o cu nelegiuirile tale, şi ai milă aur și de cei nenorociţiargint, şi poate că ţi se va prelungi fericirea! “. Dar Nabucadneţar nu-l ascultă şi, peste un an, când se plimba pe acoperişul casei sale, are un moment de [[mândria|trufie]] în care îşi arogă toate meritele pentru puterea şi strălucirea de care se bucură. Atunci se aude un glas cari le luase tatăl său Nebucadnețar din cer care-l anunţă că proorocia se va împlini. El a fost îndepărtat de pe tron şi a fost despuiat Templul de slava lui: a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s-a făcut ca a fiarelor, a locuit la un loc cu măgarii sălbaticiIerusalim, i s-a dat să mănânce iarbă ca la boi, trupul i-a fost udat de roua cerului, i-a crescut părul ca penele vulturului şi i-au crescut unghiile ca ghearele păsărilor; şapte vremi au trecut peste el, până când a recunoscut că Dumnezeu este cel care trăieşte şi are stăpânire veşnică peste oastea cerurilor şi împărăţia oamenilor şi o dă pe aceasta cui vrea; şi atunci a fost reaşezat în scaunul de domnie şi puterea sa a crescut. Nebucadneţar îl laudă şi-l slăveşte pe împăratul cerurilor, recunoscând că El poate să [[smerenia|smerească]] pe cel ce umblă bea cu [[mândria|mândrie]] (Dan4.1-37ele împăratul și mai marii lui, 5nevestele și țiitoarele lui.18-21)

Belşaţar era coregent cu Nabonide4. Au băut vin, care fuge în Borsipa şi-l lasă și au lăudat pe Belşaţar să apere Babilonul dumnezeii de regele Persieiaur, Cirus <ref>Nicolae Prelipceande argint, de aramă și de fer, pag 219</ref>de lemn și de piatră.

1Împăratul Belşaţar 5. În clipa aceea, s-au arătat degetele unei mâini de om, și au scris, în fața sfeșnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a făcut un mare ospăţ celor o mie văzut această bucată de mai mari ai luimână, şi care a băut vin înaintea lorscris.

2Şi în cheful vinului, 6. Atunci împăratul a poruncit să aducă vasele de aur şi de argintîngălbenit, pe cari le luase tatăl său Nebucadneţar din Templul dela Ierusalimși gândurile atât l-au tulburat că i s-au desfăcut încheieturile șoldurilor, ca să bea cu ele împăratul şi mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele luiși genunchii i s-au izbit unul de altul.

3Au adus îndată vasele de aur7. Împăratul a strigat în gura mare să i se aducă cetitorii în stele, cari fuseseră luate din TempluHaldeii și ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvântul și a zis înțelepților Babilonului: „Oricine va putea citi scrisoarea aceasta și mi-o va tâlcui, din casa lui Dumnezeu din Ierusalimva fi îmbrăcat cu purpură, şi au băut din ele împăratul şi mai marii luiva purta un lănțișor de aur la gât, nevestele şi ţiitoarele luiși va avea locul al treilea în cârmuirea împărăției.”

4Au băut vin8. Toți înțelepții împăratului au intrat, şi dar n-au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă şi de fer, de lemn şi de piatrăputut nici să citească scrisoarea și nici s-o tâlcuiască împăratului.

5În clipa aceea9. Din pricina aceasta împăratul Belșațar s-a spăimântat foarte tare, fața i s'-a îngălbenit și mai marii lui au arătat degetele unei mîni de om, şi au scris, în faţa sfeşnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătescrămas încremeniți. Împăratul a văzut această bucată de mînă, care a scris(Daniel 5.1–9)

6Atunci împăratul Împărăteasa îi spune împăratului de Daniel, evocând faptul că acesta a dat tâlcuirea viselor lui Nabucadnețar și de aceea a îngălbenitfost pus mai mare peste toți vrăjitorii împăratului. Este chemat Daniel căruia Belșațar îi promite că dacă va da tâlcuirea visului său va fi îmbrăcat în purpură, şi gîndurile atît lva purta un lănțișor de aur la gât și va avea locul al treilea în cârmuirea împărăției. Daniel îi spune să-și țină darurile și să dea altcuiva răsplătirile și apoi dă împăratului tâlcuirea. El evocă ceea ce s-au tulburat a întâmplat cu tatăl lui Beltșațar, Nabucudonosor, care, deși primise de la Dumnezeu împărăție, mărire, slavă și strălucire și-a făcut din acestea merite proprii în mândria sa și pentru aceasta a fost pedepsit până când și-a dat seama de greșeala făcută și a recunoscut că Dumnezeu stăpânește peste împărăția oamenilor și că o dă cui vrea. Daniel adaugă că i , deși împăratul Belșațar știa aceste lucruri, nu și-a [[smerenia|smerit]] inima, ci inima sa s'-a înălțat împotriva Domnului: vasele din Casa Domnului au desfăcut încheieturile şoldurilorfost folosite de el, mai marii lui, şi genunchii i s'nevestele și țiitoarele lui și ei au izbit unul lăudat pe idolii lor de aur, argint, aramă, fier sau piatră, care, de fapt, nu pot auzi, vedea sau pricepe ceva în loc să slăvească pe Dumnezeu în mâna căruia sunt suflarea sa și căile sale. De aceea a trimis Domnul acel cap de altulmână care a scris acele lucruri.

7Împăratul a strigat în gura mare să i se aducă cetitorii în stele, Haldeii şi ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvîntul şi a zis înţelepţilor Babilonului: ,,Oricine va putea citi scrisoarea aceasta şi mi -o va tîlcui, va fi îmbrăcat cu purpură, va purta un lănţişor de aur la gît, şi va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei.`` 8Toţi înţelepţii împăratului au intrat, dar n'au putut nici să citească scrisoarea şi nici s'o tîlcuiască împăratului. 9Din pricina aceasta împăratul Belşaţar s'a spăimîntat foarte tare, faţa i s'a îngălbenit şi mai marii lui au rămas încremeniţi.(Daniel 5.1-9) Împărăteasa îi spune împăratului de Daniel, evocând faptul că acesta a dat tâlcuirea viselor lui Nabucadneţar şi de aceea a fost pus mai mare peste toţi vrăjitorii împăratului. Este chemat Daniel căruia Belşaţar îi promite că dacă va da tâlcuirea visului său va fi îmbrăcat în purpură, va purta un lănţişor de aur la gât şi va avea locul al treilea în cârmuirea împărăţiei. Daniel îi spune să-şi ţină darurile şi să dea altcuiva răsplătirile şi apoi dă împăratului tâlcuirea. El evocă ceea ce s-a întâmplat cu tatăl lui Beltşaţar, Nabucudonosor, care, deşi primise de la Dumnezeu împărăţie, mărire, slavă şi strălucire şi-a făcut din acestea merite proprii în mândria sa şi pentru aceasta a fost pedepsit până când şi-a dat seama de greşeala făcută şi a recunoscut că Dumnezeu stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea. Daniel adaugă că, deşi împăratul Belşaţar ştia aceste lucruri, nu şi-a [[smerenia|smerit]] inima, ci inima sa s-a înălţat împotriva Domnului: vasele din Casa Domnului au fost folosite de el, mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui şi ei au lăudat pe idolii lor de aur, argint, aramă, fier sau piatră, care, de fapt, nu pot auzi, vedea sau pricepe ceva în loc să slăvească pe Dumnezeu în mâna căruia sunt suflarea sa şi căile sale25. De aceea a trimis Domnul acel cap de mână care a scris acele lucruri 25Iată Iată însă scrierea care a fost scrisă: Numărat, numărat, cîntăritcântărit, şi împărţitși împărțit!``

26Şi 26. Și iată tîlcuirea tâlcuirea acestor cuvinte. Numărat, înseamnă că Dumnezeu ţi ți-a numărat zilele domniei, şi și i -a pus capăt.

27Cîntărit27. Cântărit, înseamnă că ai fost cîntărit cântărit în cumpănă şi și ai fost găsit uşorușor!

28Împărţit28. Împărțit, înseamnă că împărăţia împărăția ta va fi împărţităîmpărțită, şi și dată Mezilor şi Perşilorși Perșilor!``

29Îndată29. Îndată, Belşatar Belșatar a dat poruncă, şi și au îmbrăcat pe Daniel cu purpură, i-au pus un lănţişor lănțișor de aur la gîtgât, şi și au dat de ştire știre că va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţieicârmuirea împărăției.

30Dar 30. Dar chiar în noaptea aceea, BelşaţarBelșațar, împăratul Haldeilor, a fost omorîtomorât.

31Şi 31. Și a pus mîna mâna pe împărăţie Dariuîmpărăție Darius, Medul, care era în vîrstă vârstă de şasezeci şi șasezeci și doi de ani.(Daniel, cap 5V)

==Daniel şi și Darius==

Dariu a pus peste împărăţie împărăție 120 de dregători care erau conduşi conduși de trei căpetenii, una dintre ele fiind Daniel. Având însă un duh înalt şi și întrecându-i pe dregători şi și căpetenii, împăratul Dariu Darius se gândea să-l pună peste toată împărăţiaîmpărăția. Atunci căpeteniile şi și dregătorii au căutat să afle ceva rău despre Daniel dar nu reuşeaureușeau. Atunci s-au dus la împărat şi și i-au spus să dea o poruncă împărătească că oricine va înălţaînălța, în timp de treizeci de zile, [[rugăciunea|rugăciuni]] către vreun dumnezeu sau către vreun om, afară de împărat, va fi aruncat în groapa cu lei. Dariu Darius este de acord şi și dă această poruncă. Oamenii aceia au dat năvală în casa lui Daniel surprinzându-l cum se ruga către [[Sfânta Treime|Dumnezeu]]. Împăratul s-a mâhnit şi și se gândea cum să-l scape însă respectivii i-au amintit că o poruncă împărătească nu se poate schimba. Împăratul i-a spus lui Daniel,,Dumnezeul „Dumnezeul tău, căruia necurmat Îi slujeştislujești, să te scape!``”, apoi a poruncit să-l arunce în groapa cu lei şi și a sigilat groapa.,,Împăratul „Împăratul s'-a întors apoi în palatul său, a petrecut noaptea fără să mănîncemănânce, nu i s'-a adus nicio ţiitoarețiitoare, şi și n'-a putut să doarmă." ” La revărsatul zorilor împăratul s-a dus în grabă la groapa cu lei şi și a strigat:

,,Daniele21. „Daniele, robul Dumnezeului celui viu, a putut Dumnezeul tău, căruia îi slujeşti slujești necurmat, să te scape de lei?``”

21Şi 22. Și Daniel a zis împăratului: ,,Veşnic „Veșnic să trăieştitrăiești, împărate!”

22Dumnezeul 23. „Dumnezeul meu a trimes trimis pe îngerul Său şi și a închis gura leilor, care nu mi-au făcut niciun rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Şi Și nici înaintea ta, împărate, n'-am făcut nimic rău!`` ”

23Atunci 24. Atunci împăratul s'-a bucurat foarte mult, şi și a poruncit să scoată pe Daniel din groapă. Daniel a fost scos din groapă, şi și nu s'-a găsit nicio rană pe el, pentru că avusese încredere în Dumnezeul său.

25. Apoi a poruncit ca cei care l-au pârât să fie aruncaţi aruncați la lei împreună cu familiile lor şi și leii i-au mâncat imediat.

25După 26. După aceea, împăratul Dariu Darius a scris o scrisoare către toate popoarele, către toate neamurile, către oamenii de toate limbile, cari locuiau în toată împărăţiaîmpărăția: ,,Pacea „Pacea să vă fie dată din belşugbelșug!”

26Poruncesc 27. „Poruncesc ca, în toată întinderea împărăţiei împărăției mele, oamenii să se teamă şi și să se înfricoşeze înfricoșeze de Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel viu, şi și El dăinuieşte dăinuiește vecinic; împărăţia împărăția Lui nu se va nimici niciodată, şi stăpînirea și stăpânirea Lui nu va avea sfîrşitsfârșit.”

27El izbăveşte şi mîntuieşte28. El izbăvește și mântuiește, El face semne şi și minuni în ceruri şi și pe pămîntpământ. El a izbăvit pe Daniel din ghirele ghearele leilor!``”

28Daniel 29. Daniel a dus -o bine supt domnia lui Dariu şi Darius și sub domnia lui CirCirus, Persanulregele Perșilor.(Daniel , cap 6VI)

Despre moartea sa nu se ştie știe nimic sigur.<ref>Nicolae Prelipcean, pag . 219, vezi a se vedea bibliografia</ref>

Prin puterea sa primită de la [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] de a tălmăci visele profetice şi și de a avea diverse viziuni profetice Daniel a avut rolul de a face cunoscută puterea lui Dumnezeu neamurilor străine (babilonienii, persanii. Pentru acest fapt este numit pe drept cuvânt ,,Profetul „Profetul popoarelor”.<ref>Nicolae Prelipcean, pag . 220</ref> Cuvintele lui Nabucodonosor sau ale lui Dariu sunt elocvente:

34După 34. După trecerea vremii sorocite, eu, NebucadneţarNebucadnețar, am ridicat ochii spre cer, şi și mi -a venit iarăş iarăși mintea la loc. Am binecuvîntat binecuvântat pe Cel Prea Înalt, am lăudat şi și slăvit pe Cel ce trăieşte trăiește vecinic, Acela a cărui stăpînire stăpânire este vecinică, şi și a cărui împărăţie dăinuieşte împărăție dăinuiește din neam în neam.

35Toţi 35. Toți locuitorii pămîntului pământului sînt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi și cu locuitorii pămîntuluipământului, şi și nimeni nu poate să stea împotriva mîniei mâniei Lui, nici să -I zică:,, Ce „Ce faci?``”

36În 36. În vremea aceea, mi -a venit mintea înapoi; slava împărăţiei împărăției mele, măreţia şi măreția și strălucirea mea mi s'-au dat înapoi; sfetnicii şi și mai marii mei din nou m'-au căutat; am fost pus iarăş iarăți peste împărăţia împărăția mea, şi și puterea mea a crescut.

37Acum37. Acum, eu, NebucadneţarNebucadnețar, laud, înalţ şi înalț și slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sînt adevărate, toate căile Lui sînt drepte, şi și El poate să smerească pe ceice umblă cu mîndrie!``(Daniel 4.34-3734–37)

25După aceea26. Poruncesc ca, împăratul Dariu a scris o scrisoare către toate popoareleîn toată întinderea împărăției mele, către toate neamurile, către oamenii să se teamă și să se înfricoșeze de toate limbile, cari locuiau în toată împărăţia: Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel viu,și El dăinuiește vecinic; împărăția Lui nu se va nimici niciodată,Pacea să vă fie dată din belşug!și stăpânirea Lui nu va avea sfârșit.

26Poruncesc ca, în toată întinderea împărăţiei mele, oamenii să se teamă şi să se înfricoşeze de Dumnezeul lui Daniel27. Căci El este Dumnezeul cel viu, şi El dăinuieşte vecinic; împărăţia Lui nu se va nimici niciodată, şi stăpînirea Lui nu va avea sfîrşit. 27El izbăveşte şi mîntuieşteizbăvește și mântuiește, El face semne şi și minuni în ceruri şi și pe pămîntpământ. El a izbăvit pe Daniel din ghirele ghearele leilor!``(Daniel 5.25-2725–27)

Istoria vieţii vieții lui Daniel o găsim în [[Cartea profetului Daniel|cartea care-i poartă numele]]. La Daniel face referire în trei rânduri proorocul [[proorocul Iezechiel]] (Ezec14.<ref>Ezechiel 14.14,14.20,28.3). </ref> În două dintre referiri el arată neprihănirea lui, punându-l alături de alţi alți doi neprihăniţineprihăniți, [[Noe]] şi și [[Iov]] (Ezec14.<ref>Ezechiel 14.14,14.20). </ref> În cealaltă referire este adusă în discuţie discuție [[înţelepciuneaînțelepciunea]] lui Daniel pe care împăratul Tirului credea că o depăşeşte (Ezec14depășește.<ref>Ezechiel 14). 14</ref> [[Iisus Hristos]] arată că venirea urăciunii pustiirii de care a vorbit Daniel (Dan <ref>Daniel 9.27,12.11) </ref> este unul din semnele venirii [[Apocalipsa Sf. Sfântului Ioan Teologul|apocalipsei]] (. <ref>Matei 24.14, Mc Marcu 13.14). </ref> [[Cartea întâi I a Macabeilor]] spune că ,,Anania„Anania, Azaria şi și Misail, crezând, s-au izbăvit de para focului/Daniel intru nevinovăţia nevinovăția sa a scăpat din gura leilor”(1Mac2leilor.59-60)” <ref>1 Macabei 2.59–60</ref>

[[Iosif Flavius]] istoriseşte istorisește că lui Alexandru Macedon, când a intrat în Ierusalim, i s-au arătat profeţiile profețiile lui Daniel despre el, ceea ce l-a făcut să trateze mai [[blândeţeablândețea|blând]] pe evrei .<ref>Prelipcean, pag222pag. 222, Iosif Flaviu- – Arheologia XI, 8,5</ref>

La prăznuirea din [[17 decembrie]], împreună cu sfinţii sfinții trei tineri : Anania, Azaria şi și Misail:[[Tropar]]ul Sf. Prooroc Daniel şi și al celor trei tineri, [[glas]]ul al 2-lea::Mari sunt faptele credinţeicredinței, că în mijlocul izvorului văpăii, ca într-o apă de odihnă Sfinţii Sfinții trei tineri s-au bucurat, şi și proorocul Daniel păstor leilor ca unor oi s-a arătat. Pentru rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeule, miluieştemiluiește-ne pe noi.

:Luminându-se cu Duhul curat, inima ta vas de proorocie prealuminat s-a făcut, pentru că mai înainte ai grăit cele ce erau departe, ca şi și cum ar fi fost acum. Pentru aceasta te rog pe tine, fericite Daniele, mărite, pe Hristos Dumnezeu roagă-L neîncetat pentru noi toţitoți.

'''Condacul''' Sfinţilor Sfinților trei tineri, glasul al 6-lea::Chipul cel zugrăvit de mână nu l-aţi ați cinstit, ci întrarmându-vă cu Fiinţa Ființa cea nescrisă, de trei ori fericiţilorfericiților, în groapa focului v-aţi ați preamărit; şi și în mijlocul văpăii nesuferit stând, pe Dumnezeu L-aţi ați chemat: grăbeştegrăbește, o, Îndurate şi și ca un milostiv aleargă spre ajutorul nostru, că poţi poți toate câte le voieştivoiești.

 #* ''Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi și Noului Testament cu trimiteri'', traducere Dumitru Cornilescu, ISBN 0 564 01708 6#* ''Biblia sau Sfânta Scriptură'', Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, BucureştiBucurești, 2001, ISBN 973-9332-86-2#* Nicolae Ciudin- , ''Studiul Vechiului Testament'', pag 175-185pp. 175–185, Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9332-59-5, BucureştiBucurești, 2002#* Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârnă, Mircea Chialda- , ''Studiul Vechiului Testament'', 195-202pp. 195–202, manual Manual pentru Facultăţile Facultățile Teologice, Editura RenaştereaRenașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4