Tipic: Diferență între versiuni
IoanC (Discuție | contribuții) m |
|||
| (Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | {{ | + | {{Imnografie}}{{Teologie}} |
| + | '''Tipicul''' (din grecește: τυπικόν/''typikon'', pl. τυπικα/''typika'', "respectând ordinea"; slavonă: ѹставъ/''ustav'') este cartea care conține instrucțiunile și [[rubrică|rubricile]] care în Biserica Creștină Ortodoxă stabilesc ordinea cultului divin pentru fiecare zi din an. Necesită existența cărților liturgice care conțin componentele fixe și variabile ale acestor slujbe. În uzul [[monahism|monahal]], tipicul mănăstiresc include atât regulile de viețuire în mănăstire cât și pravila de rugăciune. | ||
| − | + | ==Tipicul Sfântului Sava și Tipicul Studit - Origini== | |
| − | + | Cărțile liturgice folosite în prezent de Biserica Ortodoxă își au originea în [[mănăstire|mănăstiri]] sau au fost puternic influențate de practicile călugărești. Slujbele ciclului zilnic de rugăciune folosit în zilele noastre în Răsăritul ortodox reflectă tradițiile și practicile monastice, în special cele din principalele centre unde au apărut și unde s-au dezvoltat, [[Lavra Sf. Sava cel Sfințit|Lavra Sfântului Sava din Ierusalim]] și Mănăstirea Studion din Constantinopol. | |
| − | + | Tradiția liturgică a ''Tipicului Sfântului Sava'', apărută prima dată în această [[Lavră]] a fost influențată, în forma sa primară, de obiceiurile și practicile comunităților ascetice din Orientul Apropiat, Egipt, Palestina și Asia Mică. Sub Sfântul [[Teodor Studitul|Teodor]], Mănăstirea Studion din Constantinopol a devenit centrul renașterii și reformei monahale din orașul imperial. În vremea controversei iconoclaste, tipicul monahal palestinian a fost adoptat de mănăstirile din Constantinopol. În Mănăstirea Studion a fost realizată o sinteză liturgică, prin adăugarea unor elemente din slujbele [[Sfânta Sofia (Constantinopol)|Marii Biserici]] din Constantinopol (Aghia Sophia) la tipicul palestinian. În timp, această sinteză studită a fost la rândul ei modificată de călugării palestinieni care au alcătuit Tipicul Sfântul Sava revizuit, acesta rămânând în uz până în secolul al XIX-lea. | |
| − | |||
| − | |||
==Tipicul Marii Biserici== | ==Tipicul Marii Biserici== | ||
| − | + | Dificultățile în utilizarea tipicului monahal la nivelul [[parohie|parohiilor]] a ajuns la apogeu la începutul secolului al XIX-lea, iar scurtările și omiterea de părți ale slujbelor au devenit larg răspândite. În consecință, [[Patriarhia Ecumenică|Patriarhul Ecumenic]] a autorizat revizuirea tipicului pentru uzul parohiilor. Această revizuire a devenit cunoscută sub numele de ''Tipicul bisericesc conform cu Stilul Marii Biserici a lui Hristos'' și a fost publicată în anul 1838. Această ediție a fost la rândul ei revizuită de Protopsaltul George Violakis în ''Tipicul Bisericii Mari a lui Hristos'', publicată în 1888.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref> | |
| − | Episcopul Kallistos notează: | + | Episcopul [[Kallistos (Ware) de Diokleia|Kallistos]] notează: |
| − | :"Violakis a făcut modificări importante | + | :"Violakis a făcut modificări importante și adesea greșite, în special în structura [[Utrenie]]i de Duminică: de exemplu, [[catavasie|catavasiile]] sunt trecute a fi cântate toate împreună la sfârșitul [[Odă Biblică|cântării a opta]] a [[Canon (imn)|canonului]], în loc să fie câte una la sfârșitul fiecăreia; iar citirea [[Evanghelie (liturgică)|Evangheliei]] este mutată din poziția ei în vechime de după canon și inserată penibil între cântările a opta și a noua. Astfel, cântarea a noua este separată de cele care o precedă, iar întreaga structură a canonului este din nefericire compromisă." <ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref> |
| − | + | Totuși, mai departe el observă: | |
| − | :"Când a făcut aceasta | + | :"Când a făcut aceasta și alte schimbări, probabil, Violakis nu inventa, ci doar dădea o formă oficială unor practici care deja erau urmate la nivelul parohiei. Probabil, Evanghelia a fost mutată mai aproape de sfârșitul slujbei deoarece prea puțini membri ai comunității ajungeau la timp pentru începutul Utreniei!"<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref> |
| − | == | + | ==Diferențe între practica slavă și cea bizantină== |
| − | În întâmpinarea | + | În întâmpinarea necesităților lumii slave, imediat ce misiunea în rândul slavilor a început, a demarat și traducerea tipicului. Din cauza revizuirilor provenind din lumea mediteraneeană, la care s-au adăugat invaziile mongole, tipicul slav și-a pierdut conformitatea cu standardul liturgic al lumii bizantine. Acest fapt a fost conștientizat de [[Biserica Ortodoxă Rusă|Biserica Rusiei]] în secolul al XVII-lea. Revizuirea tipicului slav (împreună cu cea a [[Cărți liturgice|cărților de cult]]) a dus la controversele care au dus la schisma [[Rascolnici|Vechilor Credincioși]] în vremea Țarului Alexei și a Patriarhului [[Nikon al Moscovei]]. |
| − | Principalele | + | Principalele diferențe dintre practicile liturgice bizantine și cele slave stau în originile lor diferite, în tipicul Sfântului Sava și respectiv studit, la care s-au adăugat revizuirile aferente. Cu toate acestea, tipicele grec, românesc și slav au fost în mare parte armonizate înainte de publicarea ediției lui Violakes a ''Tipicului Bisericii Mari'' în 1888.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 542.</ref> |
| − | Pentru mai multe | + | Pentru mai multe informații în acest subiect, a se vedea: [http://www.holy-trinity.org/liturgics/krivoshein-greekandrussian.html ''Some differences between Greek and Russian divine services and their significance'', de Arhiep. Vassili Krivoșin al Bruxelles-ului și Belgiei] |
==Note== | ==Note== | ||
| Linia 34: | Linia 33: | ||
</div> | </div> | ||
| − | ==Legături externe - | + | ==Legături externe - discuții despre tipic== |
*[http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article8504.asp The Origins of Pascha and Great Week - Part I] | *[http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article8504.asp The Origins of Pascha and Great Week - Part I] | ||
*[http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article8505.asp The Origins of Pascha and Great Week - Part II] | *[http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article8505.asp The Origins of Pascha and Great Week - Part II] | ||
| Linia 61: | Linia 60: | ||
==Legături externe cu traduceri ale tipicului== | ==Legături externe cu traduceri ale tipicului== | ||
| + | *'''RO: [http://www.romarch.org/ro/arhiva/Tipic.html Tipicul cel mare al Sf. Sava]''' | ||
| + | |||
*en: [http://www.angelfire.com/journal2/typikon/ An English Translation of the Slavic Typikon (an ongoing project)] | *en: [http://www.angelfire.com/journal2/typikon/ An English Translation of the Slavic Typikon (an ongoing project)] | ||
Versiunea curentă din 15 noiembrie 2022 18:45
| Acest articol face parte din seria Imnografie | |
| Cărți și perioade liturgice | |
| Acatistier | Aghiazmatar | Apostol Ceaslov | Evanghelie | Liturghier Molitfelnic | Minei | Octoih Panihidă | Penticostar | Tipic | Triod | |
| Noțiuni de imnografie | |
| Acatist | Aleluia | Antifon Automelă | Axion | Canon | Catavasie Cântarea Casianei | Cântarea Maicii Domnului Condac | Cuvine-se cu adevărat | Doxologie Ecfonis | Ectenie | Fericirile | Glas | Heruvic Idiomelă | Imn | Irmos | Luminândă Ode biblice | Paraclis | Polieleu | Prochimen Psalmii din Tipic | Stihiră | Stihoavnă Tropar | Tropar dogmatic | Unule Născut | |
| Imnografi | |
| Andrei Criteanul | Casiana Imnografa Cosma Imnograful | Efrem Sirul Ioan Scolasticul | Iosif Imnograful | Nicodim Aghioritul Roman Melodul | Teodor Studitul | Matei Vlastares | |
| Editați această casetă | |
| Acest articol face parte din seria TEOLOGIE |
|||
| Teolog și Teologie | |||
| Teolog - Teologie | |||
| Teologie dogmatică | |||
| Hristologie - Soteriologie | |||
| Eclesiologie - Eshatologie | |||
| În jurul Sfintelor Scripturi | |||
| Studiul Noului Testament Studiul Vechiului Testament Arheologia biblică | |||
| Alte discipline | |||
| Patristică - Hagiografie - Spiritualitate Liturgică - Imnografie - Iconografie Iconologie - Drept canonic - Tipic Apologetică | |||
| Editați această casetă | |||
Tipicul (din grecește: τυπικόν/typikon, pl. τυπικα/typika, "respectând ordinea"; slavonă: ѹставъ/ustav) este cartea care conține instrucțiunile și rubricile care în Biserica Creștină Ortodoxă stabilesc ordinea cultului divin pentru fiecare zi din an. Necesită existența cărților liturgice care conțin componentele fixe și variabile ale acestor slujbe. În uzul monahal, tipicul mănăstiresc include atât regulile de viețuire în mănăstire cât și pravila de rugăciune.
Cuprins
Tipicul Sfântului Sava și Tipicul Studit - Origini
Cărțile liturgice folosite în prezent de Biserica Ortodoxă își au originea în mănăstiri sau au fost puternic influențate de practicile călugărești. Slujbele ciclului zilnic de rugăciune folosit în zilele noastre în Răsăritul ortodox reflectă tradițiile și practicile monastice, în special cele din principalele centre unde au apărut și unde s-au dezvoltat, Lavra Sfântului Sava din Ierusalim și Mănăstirea Studion din Constantinopol.
Tradiția liturgică a Tipicului Sfântului Sava, apărută prima dată în această Lavră a fost influențată, în forma sa primară, de obiceiurile și practicile comunităților ascetice din Orientul Apropiat, Egipt, Palestina și Asia Mică. Sub Sfântul Teodor, Mănăstirea Studion din Constantinopol a devenit centrul renașterii și reformei monahale din orașul imperial. În vremea controversei iconoclaste, tipicul monahal palestinian a fost adoptat de mănăstirile din Constantinopol. În Mănăstirea Studion a fost realizată o sinteză liturgică, prin adăugarea unor elemente din slujbele Marii Biserici din Constantinopol (Aghia Sophia) la tipicul palestinian. În timp, această sinteză studită a fost la rândul ei modificată de călugării palestinieni care au alcătuit Tipicul Sfântul Sava revizuit, acesta rămânând în uz până în secolul al XIX-lea.
Tipicul Marii Biserici
Dificultățile în utilizarea tipicului monahal la nivelul parohiilor a ajuns la apogeu la începutul secolului al XIX-lea, iar scurtările și omiterea de părți ale slujbelor au devenit larg răspândite. În consecință, Patriarhul Ecumenic a autorizat revizuirea tipicului pentru uzul parohiilor. Această revizuire a devenit cunoscută sub numele de Tipicul bisericesc conform cu Stilul Marii Biserici a lui Hristos și a fost publicată în anul 1838. Această ediție a fost la rândul ei revizuită de Protopsaltul George Violakis în Tipicul Bisericii Mari a lui Hristos, publicată în 1888.[1]
Episcopul Kallistos notează:
- "Violakis a făcut modificări importante și adesea greșite, în special în structura Utreniei de Duminică: de exemplu, catavasiile sunt trecute a fi cântate toate împreună la sfârșitul cântării a opta a canonului, în loc să fie câte una la sfârșitul fiecăreia; iar citirea Evangheliei este mutată din poziția ei în vechime de după canon și inserată penibil între cântările a opta și a noua. Astfel, cântarea a noua este separată de cele care o precedă, iar întreaga structură a canonului este din nefericire compromisă." [2]
Totuși, mai departe el observă:
- "Când a făcut aceasta și alte schimbări, probabil, Violakis nu inventa, ci doar dădea o formă oficială unor practici care deja erau urmate la nivelul parohiei. Probabil, Evanghelia a fost mutată mai aproape de sfârșitul slujbei deoarece prea puțini membri ai comunității ajungeau la timp pentru începutul Utreniei!"[3]
Diferențe între practica slavă și cea bizantină
În întâmpinarea necesităților lumii slave, imediat ce misiunea în rândul slavilor a început, a demarat și traducerea tipicului. Din cauza revizuirilor provenind din lumea mediteraneeană, la care s-au adăugat invaziile mongole, tipicul slav și-a pierdut conformitatea cu standardul liturgic al lumii bizantine. Acest fapt a fost conștientizat de Biserica Rusiei în secolul al XVII-lea. Revizuirea tipicului slav (împreună cu cea a cărților de cult) a dus la controversele care au dus la schisma Vechilor Credincioși în vremea Țarului Alexei și a Patriarhului Nikon al Moscovei.
Principalele diferențe dintre practicile liturgice bizantine și cele slave stau în originile lor diferite, în tipicul Sfântului Sava și respectiv studit, la care s-au adăugat revizuirile aferente. Cu toate acestea, tipicele grec, românesc și slav au fost în mare parte armonizate înainte de publicarea ediției lui Violakes a Tipicului Bisericii Mari în 1888.[4]
Pentru mai multe informații în acest subiect, a se vedea: Some differences between Greek and Russian divine services and their significance, de Arhiep. Vassili Krivoșin al Bruxelles-ului și Belgiei
Note
- ↑ The Festal Menaion (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.
- ↑ The Festal Menaion (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.
- ↑ The Festal Menaion (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.
- ↑ The Festal Menaion (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 542.
Legături externe - discuții despre tipic
- The Origins of Pascha and Great Week - Part I
- The Origins of Pascha and Great Week - Part II
- How to Keep the Church Typicon: The Question of Uniformity in the Church Services Discussed at the Council of Hierarchs of the Russian Orthodox Church Abroad (1951), by St. John (Maximovitch)
- The Late, Great Typikon
- The Typikon (includes brief history, from an Eastern Catholic website)
- Information on and from the Typikon
- The Ustav List: A Discussion Group about the Typikon, that focuses more on Russian and Old Calendar liturgical issues
- The Typikon List: A Discussion Group about the Typikon that focuses more on New Calendar Liturgical issues, and both Byzantine and Slavic practice
- The Holy Trinity Cathedral Liturgics Page
- A Manual of Divine Services, by Archpriest D. Sokolof
Legături externe cu rubrici din tipic
- en: Rubrics for Upcoming Vigils (Old Calendar).
- en: Rubrics and Texts for the Divine Liturgy (Old Calendar).
- en: Rubrics and Texts for Typika (Old Calendar).
- en: How to put the Services together (Antiochian).
- en: The Antiochian Liturgical Guide, Online
- en: Texts for Sunday Matins (New Calendar / Greek Archdiocese).
- en: The Russian Orthodox Diocese of Alaska Liturgical Calendar (Old Calendar Rubrics)
- en: Excerpts from the "The Order of Divine Services" According to the usage of the Russian Orthodox Church, By Peter Fekula and Matthew Williams
- en: Rubrics for Hierarchical Services (Instructions for Clergy and Altar Servers)
- en: Liturgical Instructions for Non-Hierarchical Services (for Clergy and Altar Servers)
- en: Online Greek Orthodox Typikon (Subscription Only)
Legături externe cu traduceri ale tipicului
