Maria Egipteanca: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (leg. int.)
 
(Nu s-au afișat 33 de versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
 
{{Sfinti
 
{{Sfinti
−
|nume=Sfânta Maica Noastră Maria Egipteanca
+
|nume=Sf. Cuvioasă<br/>Maria Egipteanca
−
|Imagine=[[Imagine:Zosimas and Mary of Egypt.jpg|250 px|Sfinții Zosima și Maria Egipteanca]]
+
|Imagine=[[Fișier:Mary of Egypt-2.jpg|thumb|center|250 px|Sf. Maria Egipteanca,<br/>icoană rusească din sec. XVII]]
−
|nastere= ~344, probabil în apropiere de [[Alexandria]], Egipt
+
|nastere= ~344, în apropiere de [[Alexandria]], Egipt
−
|adormire= 1 aprilie, 422, pustia Iordanului  
+
|adormire= [[1 aprilie]] 422, pustia Iordanului  
−
|localizare= [[Imagine:Flag_of_the_Byzantine_Empire.png|28 px]] [[Imperiul Bizantin]]|tip=cuvioasă, pustnică
+
|localizare= [[Imagine:Flag_of_the_Byzantine_Empire.png|28 px]] [[Imperiul Bizantin]]
−
|etnie=egipteancă
+
|tip=[[Cuvios|cuvioasă]], [[pustnic]]ă
 +
|etnie=egipteană
 
|canonizare= dată necunoscută
 
|canonizare= dată necunoscută
 
|recunoastere= pan-ortodoxă
 
|recunoastere= pan-ortodoxă
Linia 11: Linia 12:
 
|biserici=
 
|biserici=
 
|site=
 
|site=
−
}}
+
}}[[Fișier:Zosimas and Mary of Egypt.jpg|thumb|250 px|Sfinții Zosima și Maria Egipteanca]]
−
 
+
Sfântă Maica Noastră '''[[Maria]] Egipteanca''' (344-422) a fost o [[pustnică]] din deșert<ref>http://www.newadvent.org/cathen/09763a.htm</ref> care s-a pocăit după o viață de [[prostituția|prostituată]]. Ea a devenit un exemplu de [[pocăință]], asemenea lui [[Manase]], [[Apostolul Zaheu|Zaheu]], [[David]], răufăcătorul de pe cruce sau fiul risipitor. Maria Egipteanca a adormit în anul 422 într-un mod vrednic de remarcat. Biserica o [[Praznic|prăznuiește]] în ziua adormirii ei, adică pe [[1 aprilie]]; pe lângă aceasta, ea este pomenită în [[Duminica Sfintei Maria Egipteanca]], adică în a cincea duminică din [[Postul Mare]].
−
Sfântă Maica Noastră '''Maria Egipteanca''' (344-422) a fost o [[pustnică]] din deșert din a doua jumătate a secolului al IV-lea și prima jumătate a secolul al V-lea<ref>http://www.newadvent.org/cathen/09763a.htm</ref>, care s-a pocăit după o viață de [[prostituția|prostituată]]. Ea a devenit un exemplu de [[pocăință]], asemenea lui [[Manase]], [[Apostolul Zaheu|Zaheu]], [[David]], răufăcătorul de pe cruce sau fiul risipitor. Maria Egipteanca a adormit în anul 422 într-un mod vrednic de remarcat. Biserica o [[prăznuire|prăznuiește]] în ziua adormirii, adică în [[1 aprilie]]; pe lângă aceasta, ea este pomenită în [[Duminica Sfintei Maria Egipteanca]], adică în a cincea duminică din [[Postul Mare]].
 
  
 
==Viața==
 
==Viața==
−
Ea și-a început viața ca o tânără care-și urmează pasiunile trupești, fugind în [[Alexandria]], departe de părinții ei, la vârsta de 12 ani. Acolo a trăit o viață de [[prostituția|prostituată]] timp de 17 ani, cu toate că adesea refuza banii bărbaților cu care mergea, trăind mai degrabă din cerșit și din torsul inului.
+
La vârsta de 12 ani, urmându-și pasiunile trupești, a fugit la [[Alexandria]], departe de părinții ei. Acolo a trăit o viață de [[prostituția|prostituată]] timp de 17 ani. Adesea, refuza banii bărbaților cu care mergea, trăind mai degrabă din cerșit și din torsul inului.
  
−
Însă, într-o zi a întâlnit un grup de bărbați care vroiau să călătorească pe mare, spre [[Ierusalim]], ca să se [[Cinstire|închine]] Sfintei [[Cruce|Cruci]]. Maria a mers cu ei în această călătorie, seducându-i pe rând de dragul distracției. Dar când grupul a ajuns la Ierusalim și au mers la biserică, Maria a fost oprită să intre în aceasta de o forță nevăzută. După trei încercări nereușite, ea a rămas afară, în curtea bisericii, unde a văzut o [[icoană]] a [[Maica Domnului|Maici Domnului]]. A început să plângă și să se roage din toate puterile către [[Maica Domnului]] ca să îi dea voie să vadă [[Crucea cea Adevărată|Sfânta Cruce]]; după aceea, a promis ea, va renunța la dorințele lumești și va merge oriunde îi va spune Maica Domnului.  
+
Într-o zi, a întâlnit un grup de bărbați care voiau să călătorească pe mare, spre [[Ierusalim]], ca să se [[Cinstire|închine]] Sfintei [[Cruce|Cruci]]. Maria a mers cu ei în această călătorie, seducându-i, pe rând, de dragul distracției. Dar când grupul a ajuns la Ierusalim și au mers la biserică, Maria a fost oprită la intrare de o forță nevăzută. După trei încercări nereușite, rămasă afară, în curtea bisericii, a văzut o [[icoană]] a [[Maica Domnului|Maici Domnului]]. A început să plângă și să se roage din toate puterile către Maica Domnului ca să îi dea voie să vadă [[Crucea cea Adevărată|Sfânta Cruce]], promițând ea că va renunța la dorințele lumești și că va merge oriunde îi va spune Maica Domnului.  
  
−
După această [[convertire]] din inimă de la porțile bisericii, ea a mers în deșertul de lângă Iordan unde a început o viață de [[pustnic]]ă. Ea a trăit mulți ani doar cu trei pâini și după aceea cu rarele verdețuri ale pământului. Timp de 17 ani, Maria a fost chinuită de "fiare sălbatice - [[Patimă|pasiuni]] și dorințe nebunești". După acești ani de [[Ispita|tentații]], totuși, ea a depășit tentațiile și a devenit [[ucenic]]a Maicii Domnului.  
+
După această [[convertire]] din inimă la porțile bisericii, Maria Egipteanca a mers în deșertul de lângă Iordan unde a început o viață de [[pustnic]]ă. A trăit mulți ani doar cu trei pâini și mai apoi cu rarele verdețuri ale pământului. Timp de 17 ani a fost chinuită de „fiare sălbatice” – [[Patimă|pasiuni]] și dorințe nebunești. După toți acești ani de [[Ispita|tentații]], și pe toate depășindu-le, a devenit [[ucenic]]a Maicii Domnului.  
  
−
După 47 de ani de pustnicie în singurătate, ea l-a întâlnit pe [[preot]]ul Sfântul [[Zosima]] în deșert, care a convins-o să-i povestească viața sa. Sfânta Maria Egipteanca i-a povestit cu multă [[smerenia|smerenie]] povestea ei în timpul acesta arătându-i preotului că are darul înainte vederii; ea știa cine a fost și cine era Zosima cu toate că niciodată nu se mai întâlniseră. La sfârșit, ea i-a cerut lui Zosima să se întâlnească iarăși anul următor la apusul soarelui în Joia Mare din [[Săptămâna Patimilor]] pe malurile Iordanului pentru a se [[Euharistie|împărtăși]].  
+
După 47 de ani de pustnicie în singurătate, l-a întâlnit pe [[preot]]ul Sfântul [[Zosima (cuvios)|Zosima]] în deșert, care a convins-o să-i povestească viața sa. Ea i-a povestit cu multă [[smerenia|smerenie]] povestea ei, în timpul acesta arătându-i preotului că are darul înainte vederii: ea știind cine a fost și cine era Zosima, cu toate că niciodată nu se mai întâlniseră. La sfârșit, ea i-a cerut lui Zosima să se întâlnească iarăși, anul următor, la apusul soarelui, în Joia Mare din [[Săptămâna Patimilor]], pe malurile Iordanului, pentru a se [[Euharistie|împărtăși]].  
  
−
Zosima a făcut exact cum i s-a cerut, cu toate că încă avea dubii legate de această experiență mai ales că soarele apusese deja. Apoi, Maria a apărut pe malul opus al Iordanului; trecând singură, ea a mers pe apă în mod [[Minune|miraculos]] și l-a întâlnit pe Zosima. Când el a încercat să-i facă o [[metanie]], ea s-a tras înapoi spunându-i că un preot este mult superior și că pe lângă această el are cu el [[Euharistie|Sfintele Taine]]. Maria a primit Sfânta Împărtășanie și a trecut înapoi Iordanul după ce l-a instruit pe Zosima referitor la [[mănăstire]]a sa și după ce i-a dat iarăși întâlnire în locul unde s-au întâlnit prima dată peste un an. Când el a ajuns acolo, a găsit trupul Mariei împreună cu un mesaj scris pe nisip care îi cerea să o înmormânteze și îi spunea că murise imediat după Împărtășanie în anul anterior (și trupul îi fusese adus în mod miraculos acolo unde era așezat). Astfel Zosima, uimit, a început să sape, dar a obosit curând; atunci s-a apropiat un leu care a început să îl ajute după ce lui Zosima i-a trecut frica de această creatură. Astfel, Sfânta Maria Egipteanca a fost înmormântată. Zosima s-a reîntors la mănăstire, le-a povestit tuturor ceea ce văzuse și le-a dat multe sfaturi bune [[călugăr]]ilor și [[stareț]]ului de acolo. El a murit la aproape o sută de ani în aceeași mănăstire.   
+
Zosima a făcut așa cum i s-a propus, cu toate că avea dubii legate de această experiență – mai ales că soarele apusese deja. În fapt, Maria a apărut pe malul opus al Iordanului și, trecând singură, a mers pe apă în mod [[Minune|miraculos]] pentru a-l întâlni pe Zosima. Când el a încercat să-i facă o [[metanie]], ea s-a tras înapoi spunându-i că un preot este mult superior și că, pe lângă aceasta, el are cu el [[Euharistie|Sfintele Taine]]. Așadar Maria a primit Sfânta Împărtășanie și a trecut înapoi Iordanul, după ce l-a instruit pe Zosima cu privire la [[mănăstire]]a acestuia și i-a dat întâlnire iarăși după un an, în locul în care se văzuseră întâia oară. Când el a ajuns acolo, a găsit trupul neînsuflețit al Mariei împreună cu un mesaj scris pe nisip care îi cerea să o înmormânteze și îi spunea că murise imediat după Împărtășanie în anul anterior (iar trupul îi fusese adus în mod miraculos acolo unde era așezat). Astfel Zosima, uimit, a început să sape, dar a obosit curând. Atunci s-a apropiat un leu care a început să îl ajute după ce lui Zosima i-a trecut frica de această creatură. Astfel, Sfânta Maria Egipteanca a fost înmormântată. Zosima s-a reîntors la mănăstire, le-a povestit tuturor ceea ce văzuse și le-a dat multe sfaturi bune [[călugăr]]ilor și [[stareț]]ului de acolo. El a murit la aproape o sută de ani în aceeași mănăstire.   
  
−
Ulterior, povestea vieții Mariei a fost pusă pe hârtie de Sfântul [[Sofronie I al Ierusalimului|Sofronie]], [[Patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]].
+
Ulterior, povestea vieții Mariei Egipteanca a fost pusă pe hârtie de Sfântul [[Sofronie I al Ierusalimului|Sofronie]], [[Patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]].
  
 
''Viața Sfintei Maria Egipteanca'' este citită în Postul Mare împreună cu [[Canonul cel Mare]] al Sfântului [[Andrei Criteanul]].
 
''Viața Sfintei Maria Egipteanca'' este citită în Postul Mare împreună cu [[Canonul cel Mare]] al Sfântului [[Andrei Criteanul]].
Linia 47: Linia 47:
 
<references />
 
<references />
  
−
==Vezi și==
+
==A se vedea și==
 
*[[Viața Sfintei Maria Egipteanca]]
 
*[[Viața Sfintei Maria Egipteanca]]
 
*[[Hagiografie]]
 
*[[Hagiografie]]
Linia 62: Linia 62:
 
[[Categorie:Făcători de minuni]]
 
[[Categorie:Făcători de minuni]]
 
[[Categorie:Cuvioși]]
 
[[Categorie:Cuvioși]]
 +
[[Categorie:Părinți ai pustiei]]
  
 
[[en:Mary of Egypt]]
 
[[en:Mary of Egypt]]
 
[[es:María de Egipto]]
 
[[es:María de Egipto]]
 
[[mk:Света Марија Египетска]]
 
[[mk:Света Марија Египетска]]

Versiunea curentă din 4 iunie 2022 21:18

Sf. Cuvioasă
Maria Egipteanca
Sf. Maria Egipteanca,
icoană rusească din sec. XVII
Date personale
Naștere ~344, în apropiere de Alexandria, Egipt
Mutare la Domnul (†) 1 aprilie 422, pustia Iordanului
Localizare Flag of the Byzantine Empire.png Imperiul Bizantin
Naționalitate egipteană
Date cult
Tip cuvioasă, pustnică
Data canonizării dată necunoscută
Prăznuire la data de 1 aprilie, Duminica Sfintei Maria Egipteanca
Proclamare pan-ortodoxă
Biserici patronate
Sfinții Zosima și Maria Egipteanca

Sfântă Maica Noastră Maria Egipteanca (344-422) a fost o pustnică din deșert[1] care s-a pocăit după o viață de prostituată. Ea a devenit un exemplu de pocăință, asemenea lui Manase, Zaheu, David, răufăcătorul de pe cruce sau fiul risipitor. Maria Egipteanca a adormit în anul 422 într-un mod vrednic de remarcat. Biserica o prăznuiește în ziua adormirii ei, adică pe 1 aprilie; pe lângă aceasta, ea este pomenită în Duminica Sfintei Maria Egipteanca, adică în a cincea duminică din Postul Mare.

Viața

La vârsta de 12 ani, urmându-și pasiunile trupești, a fugit la Alexandria, departe de părinții ei. Acolo a trăit o viață de prostituată timp de 17 ani. Adesea, refuza banii bărbaților cu care mergea, trăind mai degrabă din cerșit și din torsul inului.

Într-o zi, a întâlnit un grup de bărbați care voiau să călătorească pe mare, spre Ierusalim, ca să se închine Sfintei Cruci. Maria a mers cu ei în această călătorie, seducându-i, pe rând, de dragul distracției. Dar când grupul a ajuns la Ierusalim și au mers la biserică, Maria a fost oprită la intrare de o forță nevăzută. După trei încercări nereușite, rămasă afară, în curtea bisericii, a văzut o icoană a Maici Domnului. A început să plângă și să se roage din toate puterile către Maica Domnului ca să îi dea voie să vadă Sfânta Cruce, promițând ea că va renunța la dorințele lumești și că va merge oriunde îi va spune Maica Domnului.

După această convertire din inimă la porțile bisericii, Maria Egipteanca a mers în deșertul de lângă Iordan unde a început o viață de pustnică. A trăit mulți ani doar cu trei pâini și mai apoi cu rarele verdețuri ale pământului. Timp de 17 ani a fost chinuită de „fiare sălbatice” – pasiuni și dorințe nebunești. După toți acești ani de tentații, și pe toate depășindu-le, a devenit ucenica Maicii Domnului.

După 47 de ani de pustnicie în singurătate, l-a întâlnit pe preotul Sfântul Zosima în deșert, care a convins-o să-i povestească viața sa. Ea i-a povestit cu multă smerenie povestea ei, în timpul acesta arătându-i preotului că are darul înainte vederii: ea știind cine a fost și cine era Zosima, cu toate că niciodată nu se mai întâlniseră. La sfârșit, ea i-a cerut lui Zosima să se întâlnească iarăși, anul următor, la apusul soarelui, în Joia Mare din Săptămâna Patimilor, pe malurile Iordanului, pentru a se împărtăși.

Zosima a făcut așa cum i s-a propus, cu toate că avea dubii legate de această experiență – mai ales că soarele apusese deja. În fapt, Maria a apărut pe malul opus al Iordanului și, trecând singură, a mers pe apă în mod miraculos pentru a-l întâlni pe Zosima. Când el a încercat să-i facă o metanie, ea s-a tras înapoi spunându-i că un preot este mult superior și că, pe lângă aceasta, el are cu el Sfintele Taine. Așadar Maria a primit Sfânta Împărtășanie și a trecut înapoi Iordanul, după ce l-a instruit pe Zosima cu privire la mănăstirea acestuia și i-a dat întâlnire iarăși după un an, în locul în care se văzuseră întâia oară. Când el a ajuns acolo, a găsit trupul neînsuflețit al Mariei împreună cu un mesaj scris pe nisip care îi cerea să o înmormânteze și îi spunea că murise imediat după Împărtășanie în anul anterior (iar trupul îi fusese adus în mod miraculos acolo unde era așezat). Astfel Zosima, uimit, a început să sape, dar a obosit curând. Atunci s-a apropiat un leu care a început să îl ajute după ce lui Zosima i-a trecut frica de această creatură. Astfel, Sfânta Maria Egipteanca a fost înmormântată. Zosima s-a reîntors la mănăstire, le-a povestit tuturor ceea ce văzuse și le-a dat multe sfaturi bune călugărilor și starețului de acolo. El a murit la aproape o sută de ani în aceeași mănăstire.

Ulterior, povestea vieții Mariei Egipteanca a fost pusă pe hârtie de Sfântul Sofronie, Patriarh al Ierusalimului.

Viața Sfintei Maria Egipteanca este citită în Postul Mare împreună cu Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul.

Imnografie

Tropar (Glasul 8) [1]

Întru tine maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip;
că luând crucea ai urmat lui Hristos;
și lucrând ai învățat sa nu se uite la trup, că este trecător;
ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor.
Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, cuvioasă maică Marie, duhul tău.

Condac (Glasul 3)

De toate felurile de întinări fiind mai înainte plină,
astăzi te-ai arătat mireasă lui Hristos prin pocăință,
urmând vieții îngerești, și cu arma Crucii pierzi pe draci.
Pentru aceasta te-ai arătat mireasă Împărăției Ceriurilor, Marie preamărită.

Note

  1. ↑ http://www.newadvent.org/cathen/09763a.htm

A se vedea și

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Maria_Egipteanca&oldid=53201”