{{Spiritualitate didactică}}'''Munca''' este o activitate specific umană prin care sunt create bunuri şi și servicii şi și prin care omul îşi își asigură cele necesare vieţiivieții.<ref>Prov 16.26, Ec l6.7</ref>

==Munca, condiţia condiția omului==

Munca lui [[Adam și Eva|Adam]] dinainte de căderea din [[rai]] consta în lucrarea şi și păzirea grădinii raiului.<ref>Fac3Fac 3.15</ref> Munca pământească este o consecinţă consecință a neascultării lui Adam şi și [[Adam și Eva|Eva]] care au călcat porunca dumnezeiască de a nu mânca din pomul cunoştinţei cunoștinței binelui şi și răului.<ref>Fac 3.17-19, 5.29</ref> TotuşiTotuși, munca e comoara de preţ preț a omului, arată [[Solomon]].<ref>Prov12Prov 12.27 </ref>Omul trebuie să lucreze de dimineaţa dimineața până seara, precum spune psalmistul<ref>Ps104Ps 104.23</ref>, şi și fără a-şi și lăsa mâna să se odihnească, căci el nu are de unde să ştie știe care dintre lucrările lui va izbuti, sau dacă toate lucrările lui vor fi la fel de bune, precum spune Eclesiastul[[Ecclesiastul]].<ref>Ecl11Ecl 11.4-6</ref> Cine trăieşte trăiește fără să muncească şi și umblă după nimicuri, trăieşte trăiește în neorânduială, căci viaţa viața fără muncă e o viaţă viață în neorânduială, arată [[apostolul Pavel]].<ref>2Tes32Tes 3.6-12</ref> Tot el spune: „Cine nu vrea să lucreze, nici să nu mănânce”.<ref>2Tes 3.10</ref> Apostolul a dat o pildă vrednică de urmat, predicând [[evanghelie|evanghelia]] şi și muncind zi şi și noapte pentru a nu fi o povară nimănui.<ref>2Tes32Tes 3.8, 1Cor41Cor 4.12, FA20FA 20.34, 2Cor32Cor 3.12</ref>

==Motivaţia Motivația muncii==

Solomon arată că cine munceşte muncește pentru el munceştemuncește, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru<ref>Prov16Prov 16.26, Ecl6</ref>Ecclesiastul spune că toată truda omului este pentru gura lui.<ref>Ecl 6.7, 2Tes3.10</ref> Munca şi iscusinţa și iscusința la lucru îşi își au temeiul în [[invidia|pizmă]], arată EclesiastulEcclesiastul<ref>Ecl4Ecl 4.4</ref> căci ne alegem meseria în funcţie funcție de avantajele pe care le vedem la cineva care practică acea meserie (bani, plăcere, poziţie poziție socială, uşurinţa ușurința muncii, etc).

Iar dacă munca aduce un oarecare câştigcâștig, un belşug belșug de pâine<ref>Prov14Prov 14.23,12.11,28.19</ref>, hărnicia în muncă duce la belşugspre belșug.<ref>Prov10Prov 10.4,12.24,13.4,21.5,12.9</ref> [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] apreciază munca cinstită <ref>Fac31Fac 31.38-42, Ier31Ier 31.15-17</ref> şi și va binecuvânta munca celui [[mila|milos]], care este darnic şi și împrumută fără întristare.<ref>Deut15Deut 15.10</ref>

==Atitudinea faţă față de muncă==

Munca oboseşte obosește pe cel [[nesăbuinţanesăbuința|nesăbuit]].<ref>Ecl4Ec l4.5</ref> Creştinul Creștinul este îndemnat de apostolul Pavel să o facă din toată inima, ca pentru Domnul.<ref>Col3Col 3.23</ref> Omul Binecuvântat este cel cu frică de Dumnezeu și care umblă pe căile Lui căci acela se bucură de lucrul mâinilor lui, spune psalmistul<ref>Ps128Ps 128.1-2</ref>, iar munca cu motivaţie motivație afectivă puternică trece pe nesimţitenesimțite, aşa așa cum i s-a întâmplat lui Iacov care a muncit şapte șapte ani pentru a primi de soţie soție pe frumoasa şi și mândra la chip Rahela şi și i s-au părut vreo câteva zile.<ref>Fac29Fac 29.18-20</ref>

==Situaţii Situații speciale==

Plata pentru muncă este ceva datorat.<ref>Iov7Iov 7.2, Ecl4Ec l4.9, Lc10Lc 10.7 Rom4Rom 4.4, 1Tim51Tim 5.18 </ref> Cel care îl loveşte lovește pe aproapele său făcându-l inapt de muncă trebuie să-i plătească despăgubire.<ref>Exod21Exod 21.19</ref> Fratele ajuns rob din pricina sărăciei nu trebuie pus la muncă de rob. Cel care [[Păcatul întârzierii sau opririi plăţii plății lucrătorilor|întârzie]]<ref>Lev19Lev 19.13, Deut24Deut 24.15</ref> sau [[Păcatul întârzierii sau opririi plăţii plății lucrătorilor|opreşte oprește plata lucrătorilor]]<ref>Ier22Ier 22.13, Mal3Ma l3.5, Iac5Iac 5.4</ref> sau asupreşte asuprește prin muncă grea<ref>Exod1Exod 1.13, Exod2Exod 2.23, 5.8, 6.6-7, Pl. Ier1Ier 1.3, 3Reg123Reg 12.4 </ref> se încarcă cu [[păcat]]e strigătoare la cer.<ref>Deut24Deut 24.15, Iac5Iac 5.4, Exod2Exod 2.23</ref>

==Surprizele muncii şi și atitudinea înţeleaptăînțeleaptă==

Munca fără sfârşit şi sfârșit și plăceri a celui singur, ai cărui ochi nu i se satură niciodată de [[iubirea de arginţiarginți|bogăţiibogății]] este zadarnică dacă nu are cui să o lase.<ref>Ecl4Ec l4.8-9</ref> Dacă există cineva, o întâmplare nenorocită poate priva fiul de moştenirea bogăţiei moștenirea bogăției strânse cu trudă, durere, grijă şi și supărare de părinte<ref>Ecl5Ecl 5.14-17</ref>(25). Alteori, un om munceşte muncește cu trudă şi și [[înţelepciuneaînțelepciunea|înţelepciuneînțelepciune]], şi și lasă averea unuia care nu se ştie știe dacă e înţelept înțelept sau [[nesăbuinţanesăbuința|nesăbuit]].<ref>Ecl2Ecl 2.18-19</ref> Alteori, cineva munceşte muncește cu înţelepciuneînțelepciune, pricepere şi și izbândă şi și o face cu durere, trudă, necaz şi și insomnie şi și lasă averea unuia care nu s-a ostenit deloc cu ea.<ref>Ecl2Ecl 2.21</ref> sau îi dă celui păcătos grija să strângă şi și s-adune ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu.<ref>Ecl2Ecl 2.26</ref> Astfel a mânca, a bea, a te bucura de viaţă şi viață și a te veseli împreună cu nevasta pe care o [[iubirea|iubeştiiubești]], aceasta reprezintă partea omului din osteneala sa.<ref>Ecl2Ecl 2.10, 2.24-26, 5.18-19, 9.7-9, l3.22</ref> Dar şi și aceasta depinde de Dumnezeu, căci El îngăduie ca omul să se bucure de munca lui<ref>Ecl2Ecl 2.24-25</ref>, sau nu îngăduie şi și se poate întâmpla ca Dumnezeu să-i dea cuiva avere, bogăţii şi bogății și slavă în aşa așa fel încât nu-i lipseşte lipsește nimic din ce-şi doreşte și dorește sufletul său dar îi curmă viaţaviața, lăsând altcuiva averea.<ref>Ecl6Ecl 6.2, 2.26 </ref> Se poate întâmpla ca Dumnezeu să-i dea cuiva viaţă viață lungă şi și copii mulţimulți, dar acestuia să nu i se sature sufletul de bunătăţile bunătățile agonisite.<ref>Ecl6Ecl 6.1-9</ref> ==Păzirea Sabatelor la vechii evrei== ===Respectarea Sabatelor===Păzirea Sabatelor este una din îndatoririle sfinte ale creștinului.<ref>Exod 12.16, 20.8-11, 23.16, 31.13-17, Lev 19.3,30, 23.3,38, 26.2, Deut 5.12-15, Lc 23.56, Ezec 20.12, 20, Evrei 4.9, Ier 17.20-25 </ref> Ziua Sabatului trebuie ținută ca zi de odihnă închinată Domnului de întreaga suflare din familie (la vechii evrei inclusiv străinii, robii și dobitoacele), căci în ziua a șaptea [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] s-a odihnit și, de aceea, a binecuvântat-o și a sfințit-o. Respectarea Sabatului este un „semn veșnic” de recunoaștere a autorității lui Dumnezeu cel sfințitor, al „legământului necurmat” dintre credincioși și Dumnezeu.<ref>Exod 31.13-17</ref>[[Iezechia]],<ref>2Cron 30.1-27, 31.3</ref> [[Iosia]],<ref>2Imp 23.21-25</ref> [[David]],<ref>1Cron 23.27-32</ref> [[Solomon]]<ref>2Cron 8.11-13, 2.3-4</ref> au ținut cu sfințenie Sabatele. Pedeapsa pentru cel ce nesocotea ziua Sabatului era moartea.<ref>Exod 31.15,35.2, Lev 23.30, Num 15.32-36</ref>Zilele de odihnă la vechii evrei erau: ziua întâi și ziua a 7-a din Sărbătoarea Paștilor (azimilor)<ref>Lev 23.7-8, Exod12.16, Deut 16.8, Num28.18</ref>, Cincizecimea<ref>Num 28.26, Lev 23.21</ref>, Ziua întâi și ziua a 8-a din Sărbătoarea corturilor<ref>Lev 23.35-36, 39, Num 29.12, 35, Lev 23.23-25</ref>, Anul Nou<ref>Num 29.1</ref>, ziua împăcării.<ref>Num 29.7, Lev 16.31, 23.28-32</ref> Uneori oamenii pângăreau Sabatele prin lucruri mărunte, cum ar fi faptele egoiste și flecăriile<ref>Is 58.13-14</ref>, iar alteori prin [[Închinarea la dumnezei străini|idolatrie]]<ref>Ezec 20.16, 18, 24, 23.37-49</ref> sau chiar [[uciderea|crime]].<ref>Is 1.10-16, Ezec 23.45-47</ref> ===Activități interzise în zi de Sabat===Existau unele activități, legate de muncă, interzise cu desăvârșire la evrei în ziua Sabatului. Aprinderea focului era interzisă în ziua de Sabat.<ref>Exod 35.3</ref> Legea interzicea cumpărarea de mărfuri aduse de străini în ziua Sabatului<ref>Neemia 10.31, 13.15-19</ref>, sau cererea plății unei datorii în zi de Sabat<ref>Neemia 10.31</ref>, prevedea lăsarea pământului nelucrat în anul al șaptelea<ref>Neemia 10.31</ref>, interzicea purtarea unei poveri, care trebuia scoasă afară din casă<ref>Ier 17.22</ref>, sau introdusă pe porțile Ierusalimului.<ref>Ier 17.27</ref>  ===Activități obișnuite în zi de Sabat===De Sabat se citea din prooroci și din legea lui [[Proorocul Moise|Moise]].<ref>FA 13.27, 15.21</ref> [[Iisus Hristos|Iisus]] învăța norodul în sinagogă în zi de Sabat.<ref>Mc 1.21-28, Lc 4.31-32</ref> Iisus a anunțat împlinirea proorociei din [[Isaia]] în zi de Sabat.<ref>Luc 4.16-30</ref> Unul dintre motivele uciderii lui Iisus era, alături de acuzația neîntemeiată de blasfemie, cea de vindecare în ziua Sabatului.<ref>Ioan 5.16-18</ref> [[Apostolul Pavel]] vorbea unor femei adunate în zi de Sabat.<ref>FA 16.12-15</ref> El vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat.<ref>FA 18.4</ref> ===Iisus și Sabatul===Iisus afirmă răspicat că a face bine în ziua Sabatului este îngăduit<ref>Mat 12.12</ref>, iar [[boala|vindecarea]] oamenilor este unul dintre acele lucruri bune. Astfel Mântuitorul a vindecat, în zi de Sabat, un om cu mâna uscată<ref>Mat 12.9-16, Mc 3.1-6, Lc 6.6-11</ref>, o femeie gârbovă de 18 ani, care suferea de un duh de neputință<ref>Lc 13.10-17</ref>, un bolnav de dropică<ref>Lc 14.1-6 </ref>, un om paralitic<ref>Ioan 5.1-17</ref> și un orb din naștere.<ref>Ioan cap 9</ref> Astfel Iisus respinge catalogarea obtuză, formală și inumană a oricărei activități drept muncă. Învinuit de faptul că permitea ucenicilor săi să mănânce din spicele de grâu în ziua Sabatului (în fapt, nu mâncarea spicelor era considerată o infracțiune, ci frecarea spicelor era considerată efort, deci muncă), Iisus le reamintește că și David, când a flămânzit, a mâncat din pâinile pentru punerea înaintea Domnului, din Templu, destinate doar [[preot|preoților]], și că preoții calcă Sabatul în Templu (prin slujirea în biserică), și totuși sunt nevinovați<ref>Mat 12.1-8, Mc 2.23-28</ref>, dar și faptul că circumcizia se făcea tot în zi de Sabat. Iisus îi îndeamnă pe [[farisei]] să nu mai judece după aparențe, ci după [[dreptatea|dreptate]], și să-și dea seama că Sabatul a fost făcut pentru om, și nu invers.<ref>Ioan 7.22-24</ref>

#''Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi și Noului Testament'', ISBN 0 564 01708 6.#''Biblia sau Sfânta Scriptură'', tipărită sub îndrumarea şi și purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi și de Misiune Ortodoxă, 1997, BucureştiBucurești, ISBN 973-9130-88-7.#''English Standard Version Bible'', 1971.#''Carte de învăţătură creştină învățătură creștină ortodoxă'', Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, BucureştiBucurești.#Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi și Clujului, ''Învăţătură Învățătură de credinţă credință ortodoxă'', tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia ediția a 3-a revăzută, prefaţă prefață la ediţia ediția I de Bartolomeu Anania, Editura RenaştereaRenașterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4#Mitropolia Moldovei şi și Bucovinei, ''Concordanţă Concordanță biblică tematică'', ediţie ediție revăzută şi și completată de Pr. Vasile Dogaru şi și Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi și Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de IPS [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]], Mitropolitul Moldovei şi și Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi și Bucovinei, IaşiIași, 2000, ISBN 973-9272-58-4.

<div style="font-size:85%; -moz-column-count:2; column-count:2;"><references /></div> [[Categorie:Spiritualitate]]