=={{Spiritualitate didactică}}'''Munca''' este o activitate specific umană prin care sunt create bunuri și servicii și prin care omul își asigură cele necesare vieții.<ref>Prov 16.26, condiţia omului==Ec l6.7</ref>

==Munca lui Adam dinainte de căderea din rai consta în lucrarea şi păzirea grădinii raiului.<ref>Fac3.15</ref> Munca pământească este o consecinţă a neascultării lui Adam şi Eva care au călcat porunca dumnezeiască de a nu mânca din pomul cunoştinţei binelui şi răului.<ref>Fac 3.17-19, 5.29</ref> Totuşi, munca e comoara de preţ a condiția omului, arată Solomon<ref>Prov12.27 </ref>, care trebuie să lucreze de dimineaţa până seara, precum spune psalmistul<ref>Ps104.23</ref>, şi fără a-şi lăsa mâna să se odihnească, caci el nu are de unde şti care dintre lucrările lui va izbuti, sau dacă toate lucrările lui vor fi la fel de bune, precum spune Eclesiastul<ref>Ecl11.4-6</ref> Cine trăieşte fără să muncească şi umblă după nimicuri, trăieşte în neorânduială, căci viaţa fără muncă e o viaţă în neorânduială, arată apostolul Pavel.<ref>2Tes3.6-12</ref> Apostolul a dat o pildă vrednică de urmat, predicând evanghelia şi muncind zi şi noapte pentru a nu fi o povară nimănui.<ref>2Tes3.8, 1Cor4.12, FA20.34, 2Cor3.12</ref> ==

==Motivația muncii== Solomon arată că cine munceşte muncește pentru el munceştemuncește, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru<ref>Prov16Prov 16.26, Ecl6</ref>Ecclesiastul spune că toată truda omului este pentru gura lui.<ref>Ecl 6.7, 2Tes3.10</ref> Munca şi iscusinţa și iscusința la lucru îşi își au temeiul în [[invidia|pizmă]], arată EclesiastulEcclesiastul<ref>Ecl4Ecl 4.4</ref> căci ne alegem meseria în funcţie funcție de avantajele pe care le vedem la cineva care practică acea meserie (bani, plăcere, poziţie socialapoziție socială, uşurinţa ușurința muncii, etc).

Iar dacă munca aduce un oarecare câştigcâștig, un belşug belșug de pâine<ref>Prov14Prov 14.23,12.11,28.19</ref>, hărnicia în munca muncă duce la belşugspre belșug.<ref>Prov10Prov 10.4,12.24,13.4,21.5,12.9</ref> [[Sfânta Treime|Dumnezeu ]] apreciază munca cinstită <ref>Fac31Fac 31.38-42, Ier31Ier 31.15-17</ref> şi și va binecuvânta munca celui darnic[[mila|milos]], care dăruieşte şi este darnic și împrumută fără întristare.<ref>Deut15Deut 15.10</ref> ==Atitudinea față de muncă== Munca obosește pe cel [[nesăbuința|nesăbuit]].<ref>Ec l4.5</ref> Creștinul este îndemnat de apostolul Pavel să o facă din toată inima, ca pentru Domnul.<ref>Col 3.23</ref> Binecuvântat este cel cu frică de Dumnezeu și care umblă pe căile Lui căci acela se bucură de lucrul mâinilor lui, spune psalmistul<ref>Ps 128.1-2</ref>, iar munca cu motivație afectivă puternică trece pe nesimțite, așa cum i s-a întâmplat lui Iacov care a muncit șapte ani pentru a primi de soție pe frumoasa și mândra la chip Rahela și i s-au părut vreo câteva zile.<ref>Fac 29.18-20</ref> ==Situații speciale== Plata pentru muncă este ceva datorat.<ref>Iov 7.2, Ec l4.9, Lc 10.7 Rom 4.4, 1Tim 5.18 </ref> Cel care îl lovește pe aproapele său făcându-l inapt de muncă trebuie să-i plătească despăgubire.<ref>Exod 21.19</ref> Fratele ajuns rob din pricina sărăciei nu trebuie pus la muncă de rob. Cel care [[Păcatul întârzierii sau opririi plății lucrătorilor|întârzie]]<ref>Lev 19.13, Deut 24.15</ref> sau [[Păcatul întârzierii sau opririi plății lucrătorilor|oprește plata lucrătorilor]]<ref>Ier 22.13, Ma l3.5, Iac 5.4</ref> sau asuprește prin muncă grea<ref>Exod 1.13, Exod 2.23, 5.8, 6.6-7, Pl. Ier 1.3, 3Reg 12.4 </ref> se încarcă cu [[păcat]]e strigătoare la cer.<ref>Deut 24.15, Iac 5.4, Exod 2.23</ref> ==Surprizele muncii și atitudinea înțeleaptă== Munca fără sfârșit și plăceri a celui singur, ai cărui ochi nu i se satură niciodată de [[iubirea de arginți|bogății]] este zadarnică dacă nu are cui să o lase.<ref>Ec l4.8-9</ref> Dacă există cineva, o întâmplare nenorocită poate priva fiul de moștenirea bogăției strânse cu trudă, durere, grijă și supărare de părinte<ref>Ecl 5.14-17</ref>(25). Alteori, un om muncește cu trudă și [[înțelepciunea|înțelepciune]], și lasă averea unuia care nu se știe dacă e înțelept sau [[nesăbuința|nesăbuit]].<ref>Ecl 2.18-19</ref> Alteori, cineva muncește cu înțelepciune, pricepere și izbândă și o face cu durere, trudă, necaz și insomnie și lasă averea unuia care nu s-a ostenit deloc cu ea.<ref>Ecl 2.21</ref> sau îi dă celui păcătos grija să strângă și s-adune ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu.<ref>Ecl 2.26</ref> Astfel a mânca, a bea, a te bucura de viață și a te veseli împreună cu nevasta pe care o [[iubirea|iubești]], aceasta reprezintă partea omului din osteneala sa.<ref>Ecl 2.10, 2.24-26, 5.18-19, 9.7-9, l3.22</ref> Dar și aceasta depinde de Dumnezeu, căci El îngăduie ca omul să se bucure de munca lui<ref>Ecl 2.24-25</ref>, sau nu îngăduie și se poate întâmpla ca Dumnezeu să-i dea cuiva avere, bogății și slavă în așa fel încât nu-i lipsește nimic din ce-și dorește sufletul său dar îi curmă viața, lăsând altcuiva averea.<ref>Ecl 6.2, 2.26 </ref> Se poate întâmpla ca Dumnezeu să-i dea cuiva viață lungă și copii mulți, dar acestuia să nu i se sature sufletul de bunătățile agonisite.<ref>Ecl 6.1-9</ref>

==Atitudinea faţă de muncăPăzirea Sabatelor la vechii evrei==

Munca oboseşte pe cel nesăbuit===Respectarea Sabatelor===Păzirea Sabatelor este una din îndatoririle sfinte ale creștinului.<ref>Ecl4Exod 12.16, 20.8-11, 23.16, 31.13-17, Lev 19.3,30, 23.3,38, 26.2, Deut 5.12-15, Lc 23.56, Ezec 20.12, 20, Evrei 4.9, Ier 17.20-25 </ref> Creştinul Ziua Sabatului trebuie ținută ca zi de odihnă închinată Domnului de întreaga suflare din familie (la vechii evrei inclusiv străinii, robii și dobitoacele), căci în ziua a șaptea [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] s-a odihnit și, de aceea, a binecuvântat-o și a sfințit-o. Respectarea Sabatului este îndemnat un „semn veșnic” de apostolul Pavel să o facă din toată inimarecunoaștere a autorității lui Dumnezeu cel sfințitor, al „legământului necurmat” dintre credincioși și Dumnezeu.<ref>Exod 31.13-17</ref>[[Iezechia]], ca pentru Domnul<ref>Col32Cron 30.1-27, 31.3</ref> [[Iosia]],<ref>2Imp 23.21-25</ref> Omul cu frică de Dumnezeu se bucură de lucrul mâinilor lui[[David]], spune psalmistul<ref>Ps1281Cron 23.27-32</ref> [[Solomon]]<ref>2Cron 8.111-13, 2.3-4</ref>au ținut cu sfințenie Sabatele. Pedeapsa pentru cel ce nesocotea ziua Sabatului era moartea.<ref>Exod 31.15,35.2, iar munca cu motivaţie afectivă puternică trece pe nesimţiteLev 23.30, aşa cum i sNum 15.32-36</ref>Zilele de odihnă la vechii evrei erau: ziua întâi și ziua a 7-a întâmplat lui Iacov care din Sărbătoarea Paștilor (azimilor)<ref>Lev 23.7-8, Exod12.16, Deut 16.8, Num28.18</ref>, Cincizecimea<ref>Num 28.26, Lev 23.21</ref>, Ziua întâi și ziua a muncit şapte ani pentru 8-a primi de soţie pe frumoasa şi mândra din Sărbătoarea corturilor<ref>Lev 23.35-36, 39, Num 29.12, 35, Lev 23.23-25</ref>, Anul Nou<ref>Num 29.1</ref>, ziua împăcării.<ref>Num 29.7, Lev 16.31, 23.28-32</ref> Uneori oamenii pângăreau Sabatele prin lucruri mărunte, cum ar fi faptele egoiste și flecăriile<ref>Is 58.13-14</ref>, iar alteori prin [[Închinarea la chip Rahela şi i sdumnezei străini|idolatrie]]<ref>Ezec 20.16, 18, 24, 23.37-au părut vreo câteva zile49</ref> sau chiar [[uciderea|crime]].<ref>Fac29Is 1.10-16, Ezec 23.1845-2047</ref>

==Situaţii speciale=Activități interzise în zi de Sabat===Existau unele activități, legate de muncă, interzise cu desăvârșire la evrei în ziua Sabatului. Aprinderea focului era interzisă în ziua de Sabat.<ref>Exod 35.3</ref> Legea interzicea cumpărarea de mărfuri aduse de străini în ziua Sabatului<ref>Neemia 10.31, 13.15-19</ref>, sau cererea plății unei datorii în zi de Sabat<ref>Neemia 10.31</ref>, prevedea lăsarea pământului nelucrat în anul al șaptelea<ref>Neemia 10.31</ref>, interzicea purtarea unei poveri, care trebuia scoasă afară din casă<ref>Ier 17.22</ref>, sau introdusă pe porțile Ierusalimului.<ref>Ier 17.27</ref>

Plata pentru muncă este ceva datorat===Activități obișnuite în zi de Sabat===De Sabat se citea din prooroci și din legea lui [[Proorocul Moise|Moise]].<ref>Iov7FA 13.227, Ecl4.9, Lc1015.7 Rom4.4, 1Tim5.18 21</ref> Cel care îl loveşte pe aproapele său făcându-l inapt [[Iisus Hristos|Iisus]] învăța norodul în sinagogă în zi de muncă trebuie să-i plătească despăgubireSabat.<ref>Exod21Mc 1.1921-28, Lc 4.31-32</ref> Fratele ajuns rob Iisus a anunțat împlinirea proorociei din pricina sărăciei nu trebuie pus la muncă [[Isaia]] în zi de robSabat. Cel care întârzie<ref>Lev19Luc 4.13, Deut24.1516-30</ref> sau opreşte plata lucrătorilorUnul dintre motivele uciderii lui Iisus era, alături de acuzația neîntemeiată de blasfemie, cea de vindecare în ziua Sabatului.<ref>Ier22.13, Mal3.Ioan 5, Iac5.416-18</ref> sau asupreşte prin muncă grea[[Apostolul Pavel]] vorbea unor femei adunate în zi de Sabat.<ref>Exod1.13, Exod2.23, 5.8, 6FA 16.612-7, Pl. Ier1.3, 3Reg12.4 15</ref> se încarcă cu păcate strigătoare la cerEl vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat.<ref>Deut24.15, Iac5FA 18.4, Exod2.23</ref>

==Surprizele muncii şi atitudinea înţeleaptă=Iisus și Sabatul===Iisus afirmă răspicat că a face bine în ziua Sabatului este îngăduit<ref>Mat 12.12</ref>, iar [[boala|vindecarea]] oamenilor este unul dintre acele lucruri bune. Astfel Mântuitorul a vindecat, în zi de Sabat, un om cu mâna uscată<ref>Mat 12.9-16, Mc 3.1-6, Lc 6.6-11</ref>, o femeie gârbovă de 18 ani, care suferea de un duh de neputință<ref>Lc 13.10-17</ref>, un bolnav de dropică<ref>Lc 14.1-6 </ref>, un om paralitic<ref>Ioan 5.1-17</ref> și un orb din naștere.<ref>Ioan cap 9</ref> Astfel Iisus respinge catalogarea obtuză, formală și inumană a oricărei activități drept muncă. Învinuit de faptul că permitea ucenicilor săi să mănânce din spicele de grâu în ziua Sabatului (în fapt, nu mâncarea spicelor era considerată o infracțiune, ci frecarea spicelor era considerată efort, deci muncă), Iisus le reamintește că și David, când a flămânzit, a mâncat din pâinile pentru punerea înaintea Domnului, din Templu, destinate doar [[preot|preoților]], și că preoții calcă Sabatul în Templu (prin slujirea în biserică), și totuși sunt nevinovați<ref>Mat 12.1-8, Mc 2.23-28</ref>, dar și faptul că circumcizia se făcea tot în zi de Sabat. Iisus îi îndeamnă pe [[farisei]] să nu mai judece după aparențe, ci după [[dreptatea|dreptate]], și să-și dea seama că Sabatul a fost făcut pentru om, și nu invers.<ref>Ioan 7.22-24</ref>

Munca fără sfârşit şi plăceri ==Bibliografie==#''Biblia sau Sfânta Scriptură a celui singurVechiului și Noului Testament'', ai cărui ochi nu i se satură niciodată de bogaţii este zadarnică dacă nu are cui să o laseISBN 0 564 01708 6.<ref>Ecl4.8-9</ref> Dacă există cineva#''Biblia sau Sfânta Scriptură'', o întâmplare nenorocită poate priva fiul tipărită sub îndrumarea și purtarea de moştenirea bogăţiei strânse grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu trudăaprobarea Sfântului Sinod, durereEditura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, grijă şi supărare de părinte<ref>Ecl51997, București, ISBN 973-9130-88-7.14-17</ref>(25)#''English Standard Version Bible'', 1971. Alteori#''Carte de învățătură creștină ortodoxă'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, un om munceşte cu trudă şi înţelepciune1978, şi lasă averea unuia care nu se ştie dacă e înţelept sau nebun<ref>Ecl2București.18-19</ref> Alteori#Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului, cineva munceşte cu înţelepciune''Învățătură de credință ortodoxă'', pricepere şi izbândă şi o face tipărită cu durereaprobarea Sfântului Sinod, trudă, necaz şi insomnie şi lasă averea unuia care nu s-ediția a ostenit deloc cu ea.<ref>Ecl2.21</ref> sau îi dă celui păcătos grija să strângă şi s3-adune ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu.<ref>Ecl2.26</ref> Astfel a mâncarevăzută, a bea, a te bucura prefață la ediția I de viaţă şi a te veseli împreună cu nevasta pe care o iubeştiBartolomeu Anania, aceasta reprezintă partea omului din osteneala sa.<ref>Ecl2.10Editura Renașterea, 2.24Cluj-26Napoca, 5.182003, ISBN 973-8248-43-194#Mitropolia Moldovei și Bucovinei, 9''Concordanță biblică tematică'', ediție revăzută și completată de Pr.7-9, l3Vasile Dogaru și Pr.22</ref> Dar şi aceasta depinde Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de DumnezeuDr. Constantin Chiricescu și Iconom Constantin Nazarie, căci El îngăduie ca omul să se bucure cuvânt înainte de munca lui<ref>Ecl2.24-25</ref>IPS [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]], Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, sau nu îngăduie şi se poate întâmpla ca Dumnezeu să-i dea cuiva avere2000, bogăţii şi slavă în aşa fel încât nuISBN 973-i lipseşte nimic din ce9272-şi doreşte sufletul său dar îi curmă viaţa, lăsând altcuiva averea<ref>Ecl6.2, 2.26 </ref> Se poate întâmpla ca Dumnezeu să58-i dea cuiva viaţă lungă şi copii mulţi, dar acestuia să nu i se sature sufletul de bunătăţile agonisite.<ref>Ecl64.1-9</ref>

<div style="font-size:85%; -moz-column-count:2; column-count:2;"><references /></div> [[Categorie:Spiritualitate]]