* O '''perioadă liturgică''' din [[anul bisericesc]] care începe din ziua [[PaştiPaști]]lor şi ţine și ține până în [[Duminica Tuturor SfinţilorSfinților]].* O '''carte liturgică''' ce cuprinde cântările din cele 8 săptămâni, citite la [[Slujbă|slujbe]] în această perioadă. Ea a fost alcătuită de Sfântul [[Iosif Studitul]], [[Arhiepiscop]]ul Tesalonicului.

Numele Penticostarului, de la grecescul ''Pentikostarion'' πεντηκοσταριον, i se trage tocmai de la perioada de cincizeci de zile ale cărei cântări le cuprinde, numită [[Cincizecime]] (gr. "penticosti", πεντηκοστή). El conţine "cântările conține „cântările de veselie ale [[Învierea Domnului|Învierii lui Hristos]] în care se vădeşte vădește pretutindenea bucuria cea mare a creştinului"creștinului”.

==Paştile şi Paștile și Săptămâna luminată==Odată cu învierea întregii naturi din moartea de peste iarnă, odată cu bucuria ce însoţeşte însoțește trezirea la viaţă şi vieţuirea viață și viețuirea din belşugbelșug, Biserica se deşteaptă deșteaptă la o altă viaţăviață, se trezeşte trezește la bucuria pricinuită de zdrobirea morţii morții prin învierea Mântuitorului, la bucuria împreună-locuirii cu Hristos în [[Sfântul Duh]], pusă în lumină de întregul Penticostar.

Dacă [[Triod]]ului îi este specifică pocăinţapocăința, efortul omului în căutarea lui Dumnezeu, Penticostarul încununează acest efort, prezentându-L pe Dumnezeu în ipostaza în care El se pleacă spre om pentru a-l face pe acesta părtaş părtaș darurilor Sale. În perioada [[Postul Mare|Postului Mare]], omul se supune unui îndelungat efort ascetic, dar întreaga pocăinţă pocăință pe care el o face în tot acest timp este însoţită însoțită de nădejde, de speranţa speranța că efortul lui va fi încununat, şi și această bucurie a încununării învăluie de-a dreptul creştinătatea creștinătatea în noaptea de [[PaştiPaști]], când Penticostarul vesteşte vestește lumii Învierea lui Hristos, chemând întregul univers să se împărtăşească împărtășească de bucuria cea mare a Învierii Domnului.

"Cerurile după cuviinţă cuviință să se veselească şi și pământul să se bucure, şi și prăznuiască toată lumea cea văzută şi și cea nevăzută: că a înviat Hristos, veselia cea veşnicăveșnică."

Prin Învierea lui Hristos se termină o parte a istoriei, începând alta, începând împărăţia împărăția cea veşnicăveșnică, pentru că prin Înviere lanţul morţii lanțul morții a fost zdrobit şi uşile și ușile [[Rai]]ului ne sunt iarăşi iarăși deschise. Prin învierea Sa din morţimorți, Mântuitorul ne-a făcut părtaşi părtași tuturor darurilor Sale, ne-a dat putere de a primi plinătatea darurilor Sale, plinătatea darurilor Sfintei Treimi, pe care Dumnezeu vrea să le reverse asupra noastră. Înviind din morţi morți Hristos ne-a adus viaţăviață, lumină, pace şi și bucurie.

Penticostarul începe cu rânduiala de slujbă pentru ziua de PaştiPaști, cu [[liturghia]] PaştilorPaștilor, care este aceeaşi aceeași pentru fiecare zi a [[Săptămâna luminată|Săptămânii luminate]]. Textele din Penticostar din toată Săptămâna luminată, izbucniri şi și revărsări de bucurie, sunt bucuria în acţiuneacțiune. În vremea Săptămânii luminate, la [[Utrenie]], Biserica nu are altceva de spus decât bucuria izvorâtă din mormântul dătător de viaţă viață al Mântuitorului.

De observat că la Paşti şi Paști și în toată Săptămâna luminată, în cuprinsul slujbelor nu se fac cereri de iertare, nici nu se citesc [[psalmi]] pentru că raiul a coborât pe pământ şi și bucuria covârşeşte covârșește orice cuvânt. [[Vecernia]] din Săptămâna luminată se deosebeşte deosebește de la o zi la alta doar prin [[glas]]urile care se schimbă zilnic. Cele 8 glasuri bisericeşti bisericești se schimbă zilnic astfel încât în Săptămâna luminată se succed toate cele 8 glasuri, care în mod normal se schimbă din 8 în 8 săptămâni.

Slujba de PaştiPaști, printre altele, ne stă mărturie şi și despre faptul că Învierea lui Hristos nu are importanţă importanță numai pentru El, ci ea e de mare însemnătate şi și pentru noi, fiind şi și o garanţie garanție pentru învierea noastră. Hristos a înviat pentru ca şi și noi să înviem împreună cu El, Cel ce tainic continuă să moară şi și învie în fiecare om care I-a îmbrăcat chipul, până la sfârşitul sfârșitul timpului.

Slujba de Paşti şi Paști și din toată săptămâna luminată reprezintă gândirea, simţirea şi simțirea și peste tot trăirea cea mai înaltă pe care o cunoaşte cunoaște Biserica Ortodoxă. Ortodoxia în cea mai înaltă cotă a ei se cuprinde în slujba de la Paşti şi Paști și din toată Săptămâna luminată. Slujba de la Paşti Paști este culmea spiritualităţii spiritualității ortodoxe.

==Duminica a doua după PaştiPaști, a Sfântului Toma==A doua săptămână după Paşti Paști este a opta zi a celebrării pascale şi și ultima zi a săptămânii luminate. Această duminică este celebrată în memoria întâlnirii lui Iisus cu [[Apostolul Toma]].

În această zi, Biserica reaminteşte reamintește celor care nu l-au văzut pe Hristos cu ochii (şi și nici nu s-au atins de trupul înviat al Domnului), că ating şi și gustă pe Domnul în Sfânta Împărtăşanie şi Împărtășanie și în [[Cuvânt]]ul lui dătător de viaţăviață.

==Duminica a treia după PaştiPaști, a femeilor mironosiţemironosițe==[[Image:Myrrhbearing Women.jpg|thumbnail|Femeile mironosiţemironosițe]]A treia duminică după Paşti Paști este dedicată [[Mironosiță|femeilor mironosiţe mironosițe]] care s-au îngrijit de trupul lui Hristos la moartea Lui şi și care au fost primele înştiinţate înștiințate de Învierea Lui.

În Biserica Ortodoxă [[Duminica Mironosiţelor Femeilor Mironosițe|Duminica Mironosițelor]] este şi și ziua dedicată special cinstirii tuturor femeilor. Pentru creştini creștini se doreşte evidenţierea dorește evidențierea valorii şi și aprecierii femeii în general, în calitatea ei fie de soră, mamă, bunică, soţiesoție, fiică ori prietenă. Prin intermediul acestei sărbători stabilite, întreaga Biserică îşi își manifestă recunoştinţa şi preţuirea faţă recunoștința și prețuirea față de "cea prin care este adusă viaţaviața". Prin aceasta înţelegânduînțelegându-se cinstirea acordată atât faţă față de menirea firească a unei femei de a naştenaște, dar şi și cea duhovnicească, prin care poate lumina şi și conduce suflete spre Dumnezeu. Şi aceasta cu ajutorul virtuţilor virtuților pe care şi și le poate însuşi însuși conlucrând cu Dumnezeu. Se arată astfel o egală preţuire prețuire atât faţă față de mamă cat şi și de monahie sau fecioară, căi binecuvântate de Biserica CreştinăCreștină.

==Duminica a patra după PaştiPaști, a slăbănogului (paraliticul)==

A patra duminică este dedicată însănătoşirii însănătoșirii de către Hristos a slăbănogului, după cum spune evanghelia lui Ioan.

Biserica ne aduce aminte de adevărul că prin botezul în biserică şi și noi am fost însănătoşiţi şi mântuiţi însănătoșiți și mântuiți de Hristos, spre viaţa veşnicăviața veșnică.

===Joi în a patra săptămână după PaştiPaști: înjumătăţirea înjumătățirea praznicului===Joia celei de-a patra săptămâni este numită înjumătăţirea înjumătățirea praznicului, în care Iisus îi învaţă învață pe ucenicii săi despre misiunea Sa şi și le cere să ducă mai departe învăţătura învățătura Lui.

Din nou ni se aminteşte amintește adevărul prezenţei prezenței Stăpânului şi și a promisiunii Lui: "Dacă e cineva însetat lăsaţilăsați-l să vină la Mine şi și să bea." (Ioan 7,37).

==Duminica a cincea după PaştiPaști, a femeii samaritence==

A cincea duminică de după Paşti Paști este a unei femei din [[Samaria]] cu care Hristos a vorbit la fântâna lui Iacob (Evanghelia după Ioan, cap. 4). Tema este "apa vieţiivieții" şi recunoaşterea și recunoașterea lui Iisus ca Mesia. (Ioan 4,1-10; 25-26)

==Duminica a şasea șasea după PaştiPaști, a orbului din naşterenaștere==[[Image:Blind Man.jpg|thumbnail|left|Însănătoşirea Însănătoșirea orbului din naşterenaștere]]A şasea șasea duminică comemorează însănătoşirea însănătoșirea orbului din naşterenaștere. Evanghelia Sfântului Ioan (cap.9) ne spune cum Iisus a folosit lut din salivă şi și i-a spus omului să se spele în apele Siloamului.

Încheierea ([[odovanie|odovania]]) praznicului Paştilor Paștilor se face în a 39-a zi, în Miercurea din a şasea șasea săptămână după PaştiPaști. În unele tradiţiitradiții, serviciile acestei zile sunt la fel de sărbătorite ca cele de la PaştiPaști, deşi deși citirile zilnice din [[Sfânta Scriptură]] diferă. După [[apolis]]ul (încheierea) de la [[Sfânta Liturghie]] imnele pascale nu mai sunt cântate, iar rugăciunea "Împărate Ceresc" nu mai este spusă sau cântată până la Cincizecime. [[Antimis]]ul este luat de pe [[altar]] şi și pus la locul său.

===Înălţarea Înălțarea Domnului===[[Image:Ascension.jpg|right|frame|Înălţarea Înălțarea la Cer a Domnului]]:''Articol dedicat: '''[[Înălţarea Înălțarea Domnului]]'''''

După 40 de zile de la PaştiPaști, Iisus s-a înălţat înălțat la cer pentru a fi preamărit la dreapta Tatălui. Înălţarea Înălțarea lui Hristos este plecarea Sa fizică finală din această lume după înviere. Este încheierea formală a misiunii Sale în această lume ca Mântuitor Mesianic. Este întoarcerea glorioasă la Tatăl care L-a trimis în lume să îndeplinească lucrarea pe care I-o încredinţaseîncredințase. (Ioan 17,4-5)

==Duminica a şaptea șaptea după PaştiPaști, a Sfinţilor Părinţi Sfinților Părinți de la Sinodul întâi ecumenic==În Duminica a şaptea șaptea după PaştiPaști, comemorăm pe [[Sfinţii PărinţiSfinții Părinți]] de la [[Sinodul întâi ecumenic]].

Cincizecimea sau [[Pogorârea Duhului Sfânt‎]] este împlinirea misiunii lui Hristos şi și începutul erei mesianice a Împărăţiei Împărăției lui Dumnezeu care este prezent în lume în mod mistic în Biserica lui Hristos. Cea de-a cincizecea zi reprezintă un început al veacului care este dincolo de limitele acestei lumi, cincizeci fiind acel număr care înseamnă etern şi și împlinire cerească în ebraică, iar la creştini creștini pietate mistică: şapte șapte ori şapteșapte, plus unu.

==Duminica tuturor sfinţilorsfinților==[[Image:All saints.jpg|thumbnail|right|Soborul tuturor SfinţilorSfinților]]Duminica ce urmează după Cincizecime este dedicată tuturor [[SfinţiSfinți]]lor, atât celor cunoscuţi cunoscuți nouă, cât şi și celor pe care-i cunoaşte cunoaște numai Dumnezeu. Sfinţii Sfinții au existat în toate timpurile, şi și au apărut din toate colţurile colțurile lumii. Aceştia Aceștia au fost [[Apostoli]], [[Martiri]], [[ProfeţiProfeți]], [[Ierarh]]i, [[Monah]]i şi Drepţiși Drepți, diferiţi şi totuşi toţi diferiți și totuși toți au fost insuflaţi insuflați de acelaşi același [[Duhul Sfânt|Duh Sfânt]].

Pogorârea Sfântului Duh ne ajută pe noi să ne ridicăm deasupra stării de păcătoşenie şi păcătoșenie și să atingem starea de sfinţeniesfințenie, împlinind astfel îndemnul lui Dumnezeu: "fiţi sfinţifiți sfinți, pentru că şi și Eu sunt sfânt" (Lev. 11,44, 1 Petru 1,16 etc.). De aceea, Biserica a rânduit ca să-i comemorăm pe toţi Sfinţii toți Sfinții în prima Duminică după Cincizecime.

==Duminica sfinţilor sfinților locali==În a doua Duminică după Cincizecime, bisericile ortodoxe îi comemorează pe toţi sfinţiitoți sfinții, cunoscuţi şi necunoscuţicunoscuți și necunoscuți, care au strălucit în teritoriile lor.

Sfinţii Sfinții din toate timpurile, şi și din toate neamurile sunt văzuţi văzuți ca o îndeplinire a promisiunii lui Dumnezeu de a mântui omenirea căzută. Exemplul lor ne încurajează să "lăsăm grijile deoparte şi și păcatul care ne copleşeşte copleșește cu atâta uşurinţăușurință" şi și să "alergăm cu răbdare în cursa care ne este pusă înainte". (Evrei 12:1).

Astfel, în această duminică, [[Biserica Ortodoxă Română]] îi [[PrăznuirePraznic|prăznuieşteprăznuiește]] pe [[Sinaxar al Sfinţilor Sfinților Români|sfinţii sfinții români]], conform hotărârii din [[20 iunie]] 1992 a [[Sfântul Sinod|Sfântului Sinod]] al Bisericii Ortodoxe Române<ref>[http://www.basilica.ro/ro/stiri/sfintii_canonizati_de_catre_biserica_ortodoxa_romana.html Patriarhia Română - Sfinţii canonizaţi Sfinții canonizați de către Biserica Ortodoxă Română]</ref>.

*[[Troparele şi și condacele Penticostarului]]

*(ro) PS Sofian Braşoveanul Brașoveanul ''[http://www.cbrom.de/Teza-RO/Cuprins-teza-RO.htm Penticostarul și spiritualitatea ortodoxă]'' (teză de licenţălicență)

[[Categorie:Cărţi Cărți de cult]]