'''Calendarul copt''', cunoscut şi și sub numele de '''Calendarul alexandrian''' este folosit de [[Biserica din Alexandria (coptă)|Biserica Ortodoxă Coptă]]. El se bazează pe vechiul [http://en.wikipedia.org/wiki/Egyptian_calendar calendar egiptean]. Egiptenii au fost primii care au calculat trecerea timpului. Ei au împărţit împărțit anul în 12, în funcţie funcție de cunoştinţele cunoștințele lor despre stele. Fiecare lună avea 30 de zile la care adăugau 5 zile în plus numite ''luna mică''. Astfel, anul lor avea 365 de zile în total. Pentru a evita rămânerea în urmă a vechiului calendar egiptean, în timpul lui Ptolemeu al III-lea (Decretul din Canopus, din 238 ÎHî.Hr.) a fost introdusă o reformă a calendarului, care consta în intercalarea unei a 6-a zi epagomenale (suplimentare) la fiecare patru ani. Cu toate acestea, preoţii preoții egipteni s-au opus la această reformă iar ideea nu a fost adoptată decât în anul 25 DHd.Hr., când împăratul roman Augustus a reformat oficial calendarul egiptean, făcându-l să fie permanent sincronizat cu proaspăt introdusul [[Calendarul iulian|calendar iulian]]. Pentru a-l deosebi de vechiul calendar egiptean, care a rămas în vigoare pentru unii astronomi până în epoca medievală, acest calendar reformat este cunoscut sub numele de ''calendar copt''. Anii şi și lunile lui coincid cu cei ai [[Calendarul etiopian|calendarului etiopian]] [http://en.wikipedia.org/wiki/Ethiopian_calendar], dar acesta din urmă are nume diferite ale lunilor din limba amharică.

Anul copt este extensia vechiului an civil egiptean, păstrând împărţirea împărțirea în trei anotimpuri de câte patru luni fiecare. Cele trei anotimpuri sunt comemorate prin rugăciuni speciale în liturghia coptă. Acest calendar încă este în uz în întreg Egiptul, fiind folosit de fermieri pentru urmărirea sezoanelor agricole. (Egiptul a folosit calendarul copt până când Khedive Ismael a adoptat [[Calendarul gregorian]] occidental în secolul al XIX-lea şi și l-a introdus în administraţieadministrație.)

Calendarul copt are 13 luni, 12 a câte 30 de zile fiecare şi și o lună intercalară la sfârşitul sfârșitul anului de câte 5 sau 6 zile, în funcţie funcție dacă anul este sau nu bisect. Anul începe în [[29 august]] din calendarul iulian sau în 30 în anul de dinaintea anului bisect iulian. Anul bisect copt urmează aceeaşi aceeași regulă ca şi și cel iulian astfel încât luna intercalară are întotdeauna 6 zile în anul de dinaintea anului bisect iulian.

Sărbătoarea Neyrouz este prima zi a anului copt şi și este aşezată așezată în prima zi a lunii Thout, prima lună a calendarului copt, care pentru anii dintre 1901 şi și 2098 DHd.Hr., de obicei, coincide cu [[11 septembrie]], cu excepţia excepția anilor bisecţi bisecți gregorieni când cade în [[12 septembrie]]. Anii copţi copți sunt număraţi numărați din 284 DHd.Hr., anul în care [[DiocleţianDioclețian]] a devenit împărat roman, domnia sa fiind marcată de torturi şi execuţii și execuții în masă ale creştinilorcreștinilor, în special în Egipt. De aceea, anul copt este identificat cu iniţialele inițialele A.M. (de la ''Anno Martyrum'' sau "anul „anul [[martirMucenic|martirilor]]ilor"”). Abrevierea A.M. mai este folosită şi și pentru anul evreiesc (''Anno Mundi''), fără legătură însă cu articolul de faţăfață.

Fiecare al patrulea an copt este un an bisect ''fără excepţieexcepție'', ca în calendarul iulian, astfel încât anul nou menţionat menționat anterior nu se poate aplica decât între 1900 şi și 2099, inclusiv gregorieni. În calendarul iulian, anul nou copt pică cade ''întotdeauna'' în [[29 august]], cu excepţia excepția anului bisect iulian când pică cade în [[30 august]]. [[Sfintele PaştiPaști]] sunt calculate din calendarul iulian după metoda vechilor calendarişticalendariști.

Pentru obţinerea obținerea anului copt se poate scădea din anul iulian 283 (înainte de anul nou iulian) sau 284 (după acesta).

Propunerea pentru [[Praznice împărăteştiÎmpărătești|prăznuirea]] [[Naşterea DomnuluiCrăciun|Naşterii Nașterii Domnului]] în [[25 decembrie]] a fost prima dată emisă de Ipolit al Romei (170–236170–236), dar se pare că nu a fost acceptată până prin 336 sau 364. [[Dionisie de Alexandriaal Alexandriei]] a citat cu emfază justificări mistice pentru această alegere:

:[[25 martie]] a fost considerată aniversarea Concepţiei însăşiConcepției însăși. Era prima zi a anului în calendarul iulian medieval şi echinocţiul și echinocțiul vernal convenţional convențional (era echinocţiul echinocțiul real în momentul în care a fost conceput iniţial inițial calendarul iulian). Consideraţia Considerația că Hristos a fost conceput la acea dată a făcut ca 25 martie să devină sărbătoarea [[Bunavestire|Buneivestiri]] care trebuie să fie urmată, nouă luni mai târziu de prăznuirea Naşterii Nașterii lui Hristos, Crăciunul din 25 decembrie.

Se poate să fi fost mai multe consideraţii considerații pentru alegerea zilei de 25 decembrie pentru Crăciun. Alegerea aceasta va ajuta la înlocuirea unei sărbători păgâne foarte populare din preajma solstiţiului solstițiului de iarnă (''saturnalia '' sau ''brumalia romane''). Competiţia Competiția religioasă a fost acerbă. În 274, împăratul Aurelian a declarat 25 decembrie zi de sărbătoare civilă, (sărbătoarea naşterii nașterii soarelui invincibil sau Sol Invictus) pentru a onora naşterea nașterea lui Mitras, zeul-soare persan al cărui cult a precedat zoroastrismul şi și care în acele timpuri era foarte popular printre soldaţii soldații romani. Şi Și nu în ultimul rând pentru că sărbători pline de veselie erau necesare în acea perioadă pentru a alunga posomoreala anotimpului.

Indiferent de motivele reale pentru care a fost aleasă ziua de 25 decembrie, scripturile spun că Naşterea Nașterea Mântuitorului nu a avut loc nici măcar în perioada respectivă a anului, atâta timp cât în acea parte a ţării țării păstorii trăiau în câmp şi îşi și își păzeau oile noaptea ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 2:.8). În timpul lunilor reci, păstorii îşi își aduceau turmele în ţarcuri şi țarcuri și nu dormeau în câmp. Cam asta este ceea ce ştim știm sigur direct din scripturi, pe lângă speculaţii speculații aiurea.

Până în secolul al XVI-lea, 25 decembrie a coincis cu 29 ''koiak '' din calendarul copt. Însă, după introducerea calendarului gregorian în 1582, 25 decembrie a sărit cu două săptămâni înapoi faţă față de calendarele iulian şi și copt. De aceea [[vechii calendarişti]] calendariști (care folosesc [[calendarul iulian şi ]] și copt) prăznuiesc Crăciunul în [[7 ianuarie]], la două săptămâni după noii calendarişti calendariști (care folosesc [[calendarul gregorian]]).

==[[Sfintele PaştiPaști]]==După tradiţia creştină[[Sfânta Tradiție|tradiția creștină]], Iisus a murit la ora a noua (aceasta este ora canonică numită ''nona '' sau ''amiază'' în engleza mijlocie – adică 3:00 pm) din prima zi deplină a Paştelui Paștelui evreiesc, atunci când acea zi este vinerea şi și a înviat din morţi morți la sau în timpul primei ore (canonice) a acelei duminici. Data Paştelui Paștelui evreiesc ([[Pascha]] sau ziua trecerii, Nisan 14) este întotdeauna la prima sau a doua lună plină de după echinocţiul echinocțiul vernal (de primăvară). La [[Sinodul I Ecumenic|Primul Sinod Ecumenic]], care s-a ţinut ținut în 325 la [[Niceea]], s-a hotărât ca Sfintele Paşti Paști să fie sărbătorite în duminica de după aşaașa-numita lună plină pascală. Luna plină pascală este o aproximare aritmetică a primei luni pline de după echinocţiul echinocțiul de primăvară. Poate fi exprimată prin aşaașa-numiţii numiții termeni Numărul de aur (G) şi și Termenul secolului (C), după cum este prezentat mai jos:

*Luna plină pascală (PFM) = ([[19 aprilie]] sau 5 Martie) - – (C+11G) modulo 30

Există două excepţii excepții când PFM este cu o zi mai devreme decât valoarea calculată astfel, şi și anume:

*Când (C+11G) este 1 modulo 30, şi și G=12, PFM = [[17 aprilie]] (nu 18).

Numărul de aur (G) este acelaşi același pentru calculele din calendarele iulian şi și gregorian, dar Termenul secolului este constant (C = +3) în calculele iuliene:

[[ImageImagine:CopticEasterComputations.jpg]]

în timp ce în cel gregorian C este -4 din 1583 până în 1699, -5 din 1700 până în 1899, -6 din 1900 până în 2199, -7 din 2200 până în 2299 etc... Deoarece duminica Paştelui Paștelui trebuie să urmeze după PFM, Paştele Paștele este mutat mai târziu cu o săptămână după PFM dacă acesta cade într-o duminică. Pentru Paştele Paștele ortodox este necesară folosirea calendarului iulian şi și a valorii (C = +3).

La sinodul de la Niceea, s-a stabilit că este sarcina Papei de Alexandria să calculeze datele exacte ale Sfintelor Paşti şi Paști și să le anunţe anunțe tuturor celorlalte biserici creştine creștine (vezi [http://www.copticcentre.com/copticsaints.html#Pope%20Demetrius%20The%20Vinedresser Papa Dumitru Viticultorul, secolul al III-lea]). Această sarcină a revenit Alexandriei din cauza savanţilor savanților care locuiau aici. Regulile precise de determinare a acestei date sunt foarte încurcate, dar de obicei Sfintele Paşti Paști sunt după prima lună plină care are loc după 21 martie, care era data echinocţiului echinocțiului de primăvară în vremea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea. La scurt timp după ce Iulius Cezar a reformat calendarul, echinocţiul echinocțiul de primăvară cădea, "convenţional"„convențional”, în 25 martie. Acest lucru a fost abandonat la Niceea, dar motivul pentru care apărea discrepanţa discrepanța observată a fost ignorat complet (anul tropical real nu este chiar identic cu anul iulian care are 365¼ de zile, deci data echinocţiului echinocțiului merge înapoi în calendarul iulian). ''Vezi şi'': [http://en.wikipedia.org/wiki/Computus Computus], [[Calendarul iulian]], [[Calendarul iulian revizuit]]

:''Thout '' cunoscută şi și sub numele de ''Tout '' este prima lună a anului calendar. Începe în [[11 septembrie]] şi și se termină în [[10 octombrie]] după calendarul gregorian. Luna Thout este, de asemenea, şi și prima lună a anotimpului ''Akhet'' (inundaţiainundația) din vechiul Egipt, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la ''Thot'', vechiul zeu egiptean al înţelepciuniiînțelepciunii.

:''Paopi '' cunoscută şi și sub numele de ''Baba '' este a doua lună a anului copt. Începe în [[11 octombrie]] şi și se termină în [[10 noiembrie]] după calendarul gregorian. Luna Paopi este, de asemenea, şi și cea de a doua lună a anotimpului ''Akhet'' (inundaţiainundația) din Egiptul antic, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la ''Hapy'', vechiul zeu egiptean al Nilului.

:''Hathor '' cunoscută şi și sub numele de ''Hatour '' este a treia lună a calendarului copt. Începe în [[11 noiembrie]] şi și se termină în [[9 decembrie]] după calendarul gregorian. Luna Hathor este, de asemenea, şi și cea de a treia lună a anotimpului ''Akhet'' (inundaţiainundația) din Egiptul antic, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la ''Hathor'', vechea zeiţă zeiță egipteană a frumuseţii şi frumuseții și dragostei.

:''Koiak '' cunoscută şi și sub numele de ''Kiahk '' este a patra lună a calendarului copt. Începe în [[10 decembrie]] şi și se termină în [[8 ianuarie]] după calendarul gregorian. Luna Koiak este, de asemenea, şi și cea de a patra lună a anotimpului ''Akhet'' (inundaţiainundația) din Egiptul antic, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la Ka Ha Ka, ceea ce înseamnă bunătatea bunătăţilorbunătăților, unul din numele vechiului bou sfânt ''Apis'', din Egipt.

:''Tobi '' cunoscută şi și sub numele de ''Touba '' este a cincea lună a calendarului copt. Începe în [[9 ianuarie]] şi și se termină în [[7 februarie]] după calendarul gregorian. Luna Tobi este, de asemenea, şi și prima lună a anotimpului ''Proyet'' (creşterecreștere) din Egiptul antic, când puhoaiele se retrag şi și culturile încep să crească pe tot cuprinsul ţării țării Egiptului. Numele lunii vine de la ''Amso Khem'', una din formele zeului egiptean ''Amun Ra''. Cuvântul evreesc evreiesc ''tobi '' înseamnă ''bunătate''.

:''Meshir '' cunoscută şi și sub numele de ''Amshir '' este a şasea șasea lună a calendarului copt. Începe în [[8 februarie]] şi și se termină în [[9 martie]] după calendarul gregorian. Luna Meshir este, de asemenea, şi și a doua lună a anotimpului ''Proyet'' (creşterecreștere) din Egiptul antic. Numele lunii vine de la ''Mechir'', vechiul zeu egiptean al vântului.

:''Paremhat '' cunoscută şi și sub numele de ''Baramhat '' este a şaptea șaptea lună a calendarului copt. Începe în [[10 martie]] şi și se termină în [[8 aprilie]] după calendarul gregorian. Luna Paremhat este, de asemenea, şi și a treia lună a anotimpului ''Proyet'' (creşterecreștere) din Egiptul antic. Numele lunii vine de la ''Mont'', vechiul zeu egiptean al războiului.

:''Paremoude '' cunoscută şi și sub numele de ''Barmouda '' este a opta lună a calendarului copt. Începe în [[9 aprilie]] şi și se termină în [[8 mai]] după calendarul gregorian. Luna este, de asemenea, şi și a patra lună a anotimpului ''Proyet'' (creşterecreștere) din Egiptul antic. Numele lunii vine de la ''Renno'', vechiul zeu egiptean al vântului aspru şi și al morţiimorții.

:''Pashons '' cunoscută şi și sub numele de ''Bashans '' este a noua lună a calendarului copt. Începe în [[9 mai]] şi și se termină în [[7 iunie]] după calendarul gregorian. Luna Pashons este, de asemenea, şi și prima lună a anotimpului ''Shemu'' (recoltă) când egiptenii recoltau culturile din toată ţara țara Egiptului. Numele lunii vine de la ''Khenti'', una din formele lui ''Horus'', vechiul zeu egiptean al metalelor.

:''Paoni '' cunoscută şi și sub numele de ''Baona '' este a zecea lună a calendarului copt. Începe în [[8 iunie]] şi și se termină în [[7 iulie]] după calendarul gregorian. Luna ''Paoni '' este, de asemenea, şi și a doua lună a anotimpului ''Shemu'' (recoltă). Numele lunii are originea necunoscută.

:''Epip '' cunoscută şi și sub numele de ''Abib '' este a unsprezecea lună a calendarului copt. Începe în [[8 iulie]] şi și se termină în [[6 august]] după calendarul gregorian. Luna Epip este, de asemenea, şi și a treia lună a anotimpului ''Shemu'' (recoltă). Numele lunii vine de la ''Apida'', şarpele șarpele pe care l-a omorât ''Horus''.

:''Mesori '' cunoscută şi și sub numele de ''Mesra '' este a doisprezecea douăsprezecea lună a calendarului copt. Începe în [[7 august]] şi și se termină în [[5 septembrie]] după calendarul gregorian. Luna Mesori este, de asemenea, şi și a patra lună a anotimpului ''Shemu'' (recoltă). Numele lunii vine de la ''Mes-o-ri'', un vechi cuvânt egiptean care înseamnă naştrea nașterea Soarelui.

:''Pi Kogi Enavot '' cunoscută şi și sub numele de ''El Nasii '' este a treisprezecea şi și ultima lună a calendarului copt. Începe în [[6 septembrie]] şi și se termină în [[10 septembrie]] după calendarul gregorian. Şi Și această lună este adăugată anotimpului ''Shemu'' (recoltă). Numele lunii vine de la ''Pi Kogi Enavot '' care înseamnă luna scurtă. ==Izvoare şi legături externe==* [http://www.copticheritage.org/PagEd+index-page_id-828.phtml Coptic Calendar article in pdf]. ''Article sketching the history and development of the Coptic Calendar, and provides the ancient Alexandrian method of the Easter Computus.''* [http://www.copticchurch.net/easter.html An introduction to the Coptic calendar] - ''Includes an online Coptic Holidays and Easter calculator''* [http://www.copticchurch.org/Texts/Spirituals/Coptcaln.pdf '''''The Coptic Calendar and Church of Alexandria''''' - by the Very Rev. Fathers Tadros Y. Malaty and Matta El-Meskeen (PDF)]* [http://www.smart.net/%7Emmontes/ortheast.html The Orthodox Ecclesiastical Calendar]* [http://www.copticchurch.org/English_spiritual_articles/CopticCalendar.htm Ancient Egyptian Calendar and Coptic Calendar]* [http://www.stmarycoptorthodox.org/orthodoxy.htm Section on Coptic Calendar at the Web site of St. Mary Coptic Orthodox Church, Kitchener, Ontario, Canada]* [http://saintmina-holmdel.org/Synexarium/index.php Coptic Orthodox Synaxarium]* [http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Coptic_calendar Coptic Calendar (Wikipedia)]