Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Agheasmă

1.248 de octeți adăugați, 22 mai 2017 08:46
m
Actualizare link-uri. Corectare diacritice.
{{Format:Articol de calitate}}'''Agheasma''' (var. ''aghiazma'', ''aghiasma'') este '''apa sfințită''', care se face de către [[Biserică]] prin [[rugăciuni]]le [[preot]]ului și ale credincioșilor la diferite ocazii, cum ar fi: nașterea, [[botez]]ul, mari [[Praznic|sărbători]].
==Dicţionar Dicționar/ etimnologieetimologie==Cuvântul a intrat în limba română fie pe filiera limbii slavone (sl. ''agiazma''), fie pe filiera limbii (neo-)greceşti grecești (ngr. Αγιασμα - ''agiásma''). Deşi Deși toate dicţionarele româneşti dicționarele românești dau ca termen principal "agheasmă"„agheasmă”, mai multe forme circulă în limba vorbită, în funcţie funcție de regiune (ceea ce ar arăta că: 1. termenul este relativ recent în limbă; 2. a putut pătrunde pe două filiere diferite): aghiasmă, agheazmă, aghiazmă.
==Dicţionar Dicționar liturgic grec==
'''Αγιασμα (-ατος, το)'''
#Apa care a fost sfinţită sfințită/ binecuvântată de Biserică prin slujba numită Αγιασμός.#La plural, τα Αγιασματα : lucrurile / obiectele sfinţitesfințite, adică toate cele ce au fost consacrate şi și binecuvântate de Biserică, cum ar fi [[Euharistie|Sfânta ÎmpărtăşanieÎmpărtășanie]], apa sfinţităsfințită, [[Anafură|pâinea sfinţităsfințită]] etc. (a se vedea: [[SfinţireSfințire]]).
Termenul grec, αγιασμα, înseamnă deopotrivă şi și lucrarea de sfinţire sfințire a apei, şi și rezultatul ei, apa sfinţităsfințită.
În limba neogreacă se face diferența între ''agiásma'' (apa sfințită) și ''agiasmós'' (sfeștania - slujba de sfințirea a apei).
 
==Temeiuri scripturistice==
Temeiul scripturistic al aghiezmei se află în însăși pericopa Evangheliei care se citește la sfeștanie (Ioan, 5, 1-4). Aici se amintește de vindecarea slăbănogului care zăcea de 38 de ani, așteptând la scăldătoarea Vitezda tulburarea apei de îngerul Domnului care cobora o dată în an; acolo l-a găsit Mântuitorul Hristos și l-a tămăduit. Lucrarea pe care o făcea îngerul atunci o face de atunci încoace necontenit harul Domnului, prin apa sfințită de preoții Bisericii, ori de câte ori este nevoie, după invocarea Duhului Sfânt asupra ei.
 
Puterea lucrătoare a aghiezmei și un alt temei al ei sunt amintite de pericopa Apostolului care se citește atunci (Evr., 2, 11-18), ca și de ectenia și rugăciunea de sfințire. În Apostol se spune că (Hristos) „Cel ce sfințește, și cei ce se sfințesc (credincioșii), dintr-Unul sunt toți; de aceea nu se rușinează să-i numească pe ei frați” (2, 11). Aceasta înseamnă că Dumnezeu ne-a înfiat prin Duhul Fiului Său revărsat în inimile noastre (Gal., 4, 6), ne-a făcut frații Lui, ne-a înfrățit prin harul apei botezului cu Mântuitorul pentru ca astfel să biruim pe satana, cum l-a surpat El prin moartea Sa (2, 14).
 
De asemenea, și din ectenia care urmează citirii Evangheliei și din rugăciunea de sfințire a apei, care reproduc ideea [[Apostol]]ului și [[Evanghelie]]i, se înțelege că [[Duhul Sfânt]] invocat sfințește apa, care devine sfințitoare, tămăduitoare de boli și cu putere de a alunga [[Diavol|demoni]]. Căci rostim în ectenia de la Aghiazma mare: „Pentru ca să se zdrobească satana sub picioarele noastre și să se risipească tot sfatul viclean pornit asupra noastră.” (Molitfelnic)
 
Apa sfințită, din care beau credincioșii și cu care preotul îi stropește - și apoi merge și botează și casele lor, capătă acea putere tămăduitoare de boli, care alungă și diavoli, stricând lucrările lor (cf. I Ioan,. 3, 8), cum au făcut Mântuitorul și apostolii.
 
==Istoric==
Sfințirea apei s-a practicat de la început, din prima zi a existenței Bisericii, curățindu-i de toate păcatele, atunci când s-au botezat, pe un mare număr de creștini (Fapte, 2, 41 ; 4, 4). Căci așa citim la sfințirea apei la botez: „și-i dă ei (apei) darul izbăvirii, binecuvântarea Iordanului, fă-o (Doamne) izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, dracilor pierire, plină de putere îngerească...”. Apostolul Pavel vorbește de moartea și învierea tainică cu Hristos, de înnoirea vieții și de înfiere prin apa botezului (Romani, 6, 3-11), cum a amintit Domnul în convorbirea Lui cu Nicodim (Ioan, 3, 4, 5).
==Folosirea apei==
 Scriptura spune "că „că pământul s-a închegat, la cuvântul Domnului, din apă şi și prin apă" apă” (II Petru, 3, 5). Tot cu ajutorul apei "şi „și prin apă"apă”, care e şi și materia Tainei botezului, Dumnezeu a creat din nou lumea, care s-a regenerat, s-a născut de sus, din nou, "din „din apă şi și din Duh" Duh” (Ioan, 3, 3, 5). Aşadar Așadar apa, ca element fundamental al CreaţieiCreației, fiindcă se foloseşte folosește la spălarea şi curăţirea și curățirea fizică a trupului uman sau a celorlalte corpuri materiale, este asociată şi și lucrării de curăţire curățire spirituală, de spălare a urmelor lăsate de păcatele şi și fărădelegile oamenilor. Lucrarea aceasta se face în primul rând prin apa Botezului, şi și apoi prin aghiazmă.
==Felurile aghesmei==
Agheasma este de două feluri:
*[[Agheasma Sfeștanie|Agheasmă mică]]*[[Agheasma Agheasmă mare]] Cel mai des săvâşită şi folosită este agheasma mică, sau sfinţirea mică a apei, care se numeşte [[sfeştanie]]. Ea se numeşte şi "luminare" sau "slujba luminilor", pentru că la început se înţelegea prin ea apa sfinţită de la slujba botezului. Botezurile se făceau la Paşti şi la Bobotează, amândouă sărbători ale luminii (Boboteaza mai este numită şi "ziua luminilor, sau a luminării"). ==Temeiuri scripturistice==Temeiul scripturistic al aghiazmei se află în însăşi pericopa Evangheliei care se citeşte la sfeştanie (Ioan, 5, 1-4). Aici se aminteşte de vindecarea slăbănogului care zăcea de 38 de ani, aşteptând la scăldătoarea Vitezda tulburarea apei de îngerul Domnului care cobora o dată în an ; acolo l-a găsit Mântuitorul Hristos şi l-a tămăduit. Lucrarea pe care o făcea îngerul atunci o face de atunci încoace necontenit harul Domnului, prin apa sfinţită de preoţii Bisericii, ori de câte ori este nevoie, după invocarea Duhului Sfânt asupra ei.
Puterea lucrătoare Cel mai des săvârșită și folosită este agheasma mică, sau sfințirea mică a aghiazmei şi un alt temei al ei sunt amintite de pericopa Apostolului apei, care se citeşte atunci (Evrnumește [[sfeștanie]].Ea se numește și „luminare” sau „slujba luminilor”, 2, 11-18), ca şi de ectenia şi rugăciunea de sfinţire. In Apostol se spune pentru (Hristos) "Cel ce sfinţeşte, şi cei ce la început se sfinţesc (credincioşii), dintr-Unul sunt toţi; înțelegea prin ea apa sfințită de aceea nu la slujba botezului. Botezurile se ruşinează să-i numească pe ei fraţi" (2făceau la Paști și la Bobotează, 11). Aceasta înseamnă că Dumnezeu ne-a înfiat prin Duhul Fiului Său revărsat în inimile noastre amândouă sărbători ale luminii (Gal., 4, 6), ne-a făcut fraţii Lui, ne-a înfrăţit prin harul apei botezului cu Mântuitorul pentru ca astfel să biruim pe satanaBoboteaza mai este numită și „ziua luminilor, cum l-sau a surpat El prin moartea Sa (2, 14luminării”).
De asemenea, şi din ectenia care urmează citirii Evangheliei şi din rugăciunea de sfinţire a ==Când se face sfințirea apei, care reproduc ideea [[Apostol]]ului şi [[Evanghelie]]i, se înţelege că [[Duhul Sfânt]] invocat sfinţeste apa, care devine sfinţitoare, tămăduitoare de boli şi cu putere de a alunga [[demon]]i. Căci rostim în ectenia de la Aghiazma mare: "Pentru ca să se zdrobească satana sub picioarele noastre şi să se risipească tot sfatul viclean pornit asupra noastră" (Molitfelnic).?==
Apa sfinţităAgheasma mare se sfințește o dată pe an, din care beau credincioşii şi cu care preotul îi stropeşte - şi apoi merge şi botează şi casele lorpe [[6 ianuarie]], capătă acea putere tămăduitoare în ziua de boli, care alungă şi diavoli, stricând lucrările lor [[Epifania|Bobotează]] (cfa Botezului Domnului. I IoanSe poate bea până pe [[14 ianuarie]] în fiecare zi,pe nemâncate. 3Se păstrează la loc curat, 8)într-o sticlă anume pregătită și se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, ori cu binecuvântarea preotului duhovnic, cum au făcut Mântuitorul şi apostoliidupă [[Spovedania|Spovedanie]]. [[Anafură|Anafura]] se ia după agheasma mare.
==Istoric==Sfinţirea apei s-a practicat de la începutAgheasma mică, din prima zi „sfințirea mică a existenţei Bisericii, curăţindu-i apei” sau sfeștania se face ori de toate păcatelecâte ori este nevoie, atunci când s-au botezat, pe un mare număr de creştini (Fapte, 2, 41 ; 4, 4)chiar și în fiecare lună. Căci aşa citim la sfinţirea apei la botez : "şi-i dă ei (apei) darul izbăviriiCu aghiasma mică pot fi stropite casa, binecuvântarea Iordanului, fă-o (Doamne) izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, dracilor pierire, plină de putere îngerească..."oamenii bolnavi sau sănătoși și toate lucrurile din gospodărie. Apostolul Pavel vorbeşte de moartea şi învierea tainică cu Hristos, de înnoirea vieţii şi de înfiere prin apa botezului (Romani, 6, 3Apa rămasă se pune într-11), cum a amintit Domnul un vas curat și se ia în convorbirea Lui cu Nicodim (Ioan, 3, 4, 5)mod obișnuit dimineața pe nemâncate. Se ia după anafură.
== Bibliografie ==Sfințirea mică a apei se mai face și la unele sărbători precum [[Izvorul Tămăduirii]] și ori de câte ori va găsi de cuviință [[preot]]ul.
* Léon Clugnet, ''Dictionnaire grecExistă și obiceiul de a binecuvânta apa în care va fi scăldat pruncul nou-français des noms liturgiques en usage dans l'Église grecque'', Parisnăscut. Moașa obișnuia să aducă la biserică un vas cu apă care urma să fie binecuvântată. Pruncului i se dădea să bea puțin, 1895* Preot Constantin Comanapoi era stropit și spălat cu această apă, ''Ghidul practic al creştinului ortodox: Ce trebuie sa stim despre casa creştinului''ca o primă formă de binecuvântare a pruncului, edînainte de [[Botez]]. Bizantină, Bucureşti, 2002?
==Articole apropiate==*Apa din [[agheasma micăcristelniță]]*se sfințește și ea înainte de săvârșirea tainei Sfântului [[agheasma mare]]*[[sfinţire]]*[[sfinţirea casei]]*[[BoboteazaBotez]].
==De integrat în articolLucruri necesare pentru sfeștanie==
Sfintirea Pentru sfințirea mică a apei înseamna aducerea ei la starea initiala, asa cum o crease Dumnezeu la început, când era apa vie, sfânta si nealterabila. Darcare se săvârșește în casele creștinilor, dupa caderea omului este potrivit ca aceștia să aibă în pacatcasă lucrurile și materiile necesare pentru slujbă, a început alterarea si pierderea calitatii de apa vie.după cum urmează:
Preotul nu face decât sa-i redea apei actuale*Un vas cu apă curată, ale carei molecule se misca dezordonat (miscarea Browniana)care va fi sfințită;*Un mănunchi de [[busuioc]] sau altă plantă, nealterabilitatea cu care va fi stropită casa;*Trei [[Lumânare|lumânări]] așezate în [[Sfeșnic|sfeșnice]] sau într- stare un vas special;*O [[cățuie]] sau tămâier;*[[Tămâie]] și un cărbune special pentru a fi aprins în cățuie;*Un [[pomelnic]] pe care miscarea moleculelor este ordonata si ritmica. În acest sens, putem afirma din nou să fie trecute numele tuturor celor ai casei;*O masă așternută cu toata convingerea ca sfintitii liturghisitori ai Bisericii noastre ortodoxeo față de masă curată, prin Sfintele Taine si Ierurgiile pe care le savârsesc, sfintesc materia prin harul Duhului Sfântsă fie așezate cele de mai sus;*Un prosop curat cu care să se șteargă preotul pe mâini după ce sfințește apa.
Sfintirea apei==Agheasma în casa creștinului==Este potrivit ca fiecare creștin să aibă în casă câte o sticlă cu aghiasmă — una cu ''Agheasma mare'', cealaltă cu ''Agheasma mică''. Ele trebuie așezate la loc curat, în Biserica noastradimpreună cu anafura și cu puțin ulei de la [[Maslu|Sfântul Maslu]]. După rugăciunea de dimineață, pe nemâncate, creștinul poate să ia puțină anafură și agheasmă și să se realizeaza ungă pe frunte, în patru feluri:semnul Crucii, cu uleiul sfințit.
1. Primul fel ===Cum se păstrează===Agheasma se păstrează în sticle curate, preferabil de sfintire a sticlă (sunt mai rezistente și nu afectează gustul apei este chiar la nastere), într-un loc anume desemnat pentru aceasta. În mod normal, agheasma se păstrează multă vreme fără să se strice.
Biserica a rânduit ca moasa copilului sa vina la biserica Nu se pune busuioc sau altă plantă în sticla cu un vas cu apaagheasmă, pe care o pentru că în cele din urmă busuiocul se va sfinti preotul. Cu aceasta apa se spala pruncul descompune în albieapă, se stropeste si se da sa înghita putiniar aghiasma va lua miros. Se procedeaza astfel pentru a nu trai pruncul fara sa Busuiocul de la sfințirea apei se împartaseasca de harul lui Dumnezeupoate păstra separat, prin aceasta apa sfintita, pâna eventual pus la botezul lui, când se împartaseste pe deplin cu Hristosicoană.
2. O Dacă aghiasma și-a doua sfintire a apei se face schimbat gustul și nu mai poate fi băută, este potrivit să fie vărsată într-un loc curat sau pusă la savârsirea Tainei Sfântului Botez. Deci, când se boteaza pruncul, se sfinteste mai întâi apa din cristelnita si dupa aceea se boteaza pruncul în apa sfintitarădăcina unui pom sau unei plante.
3. Cea de-a treia sfintire a apei este ==Cum și când se folosește==Agheasma Mica sau Sfestania. Aceasta se face ori poate bea:*(dimineața) numai pe nemâncate;*cu orice prilej în care simt nevoia ajutorului și binecuvântării lui Dumnezeu: pentru luminarea minții, pentru paza de ispite, de câte ori este nevoieboală etc. De obicei *în fiecare luna. Cu aceasta apa se stropeste casa, lucrurile din casa, gospodaria, animalele, oamenii bolnavi, ogoarele, masinile si, curăție trupească (în general, toate dependintele omenesti, fara deosebire. Apa care ramâne de la sfintireziua dinainte), se pune într-un vas la un loc curat si se ia pentru cei căsătoriți;*în fiecare dimineata pe nemâncate dupa anafuraafara perioadei lunare, când suntem curati trupeste si sufleteste si ne-am împlinit rugaciunile diminetii. Copiilor le este recomandata în fiecare dimineatapentru femei.
Bolnavii În afară de aceasta, nu doar preotul, ci și credincioșii se mai pot fi stropiti si stropi cu Agheasma Mica agheasmă la vreme de la Izvorul Tamaduiriiboală sau ispită, sarbatoare ce este asezata când sunt în calendar dupa Sfintele Pastisuferințe etc. ei pot stropi și lucrurile din gospodărie — hainele, celelalte obiecte, în vinerea din Saptamâna Luminatadar și animalele și holdele și chiar mașinile și utilajele, cerând astfel ajutorul lui Dumnezeu ca să le păzească de orice rău, de stricăciune, de accidente și așa mai departe.
4. A patra sfintire a apei se numeste Agheasma Mare si se sfinteste o singura data pe an, la Boboteaza (Botezul Domnului), 6 ianuarie. Se consuma de la 6 ianuarie pâna la 14 ianuarie, dimineata pe nemâncate. Dupa aceea, în tot cursul anului aceasta Agheasma Mare se pastreaza într-o sticla la loc curat si nu se consuma decât atunci când omul posteste si nu manânca nimic toata ziua, pâna la 4-5 dupa-amiaza si este spovedit, dupa care se ia anafura.== Bibliografie ==
Fiecare crestin trebuie sa aiba în casa sa* Léon Clugnet, în sticle curate''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Église grecque'', la un loc curatParis, cele doua feluri de apa sfintita: Agheasma Mare si Agheasma Mica1895* Pr. Prof. De asemenea[[Constantin Coman]], ''Ghidul practic al creștinului ortodox: Ce trebuie sa mai aiba anafura (pâine sfintita) si ulei sfintit de la Sfântul Maslusă știm despre casa creștinului'', ed. Astfel, dimineata, dupa ce ne sculam, ne spalam, ne îmbracam, ne închinam si spunem rugaciunile diminetiiBizantină, luam o bucatica de anafuraBucurești, înghitim de trei ori Agheasma Mica si ne ungem pe frunte în semnul Sfintei Cruci cu untdelemn sfintit la Sfântul Maslu2002.
==A se vedea și==
*[[Casa creștinului]]
*[[Sfeștanie|Agheasmă mică]]
*[[Agheasmă mare]]
*[[Sfințire]]
*[[Sfințirea casei]]
*[[Epifania|Boboteaza]]
[[Categorie:Liturgică]]
1.062 de modificări