14.992 de modificări
Modificări
m
diacritice noi (cu virgulă)
[[Imagine:RO_VN_Dalhauti_Monastery_39.jpg|right|thumb|340px|Pisania bisericii din lemn de la [[Mănăstirea DălhăuţiDălhăuți]]]]'''Pisania''' este inscripția sculptată sau pictată care se află la intrarea sau pe frontispiciul [[biserică|bisericilor]] şi și [[mănăstire|mănăstirilor]].
Pisaniile sculptate sunt realizate din piatră sau marmoră.
De obicei pisania cuprinde o invocație religioasă, numele [[ctitor]]ului sau ctitorilor, data construirii, o motivare a zidirii sfântului lăcaş şi lăcaș și altele.
Termenul ''pisanie'' provine din [[limba slavonă]] bisericească. Vechile biserici şi și mănăstiri ortodoxe de pe teritoriul ţărilor țărilor române au pisania scrisă cu alfabetul chirilic. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea pisaniile sunt scrise cu alfabetul latin.
==Exemple de pisanii==
Pisania Bisericii ''[[Sfânta Treime]]'' de la [[Mănăstirea Pasărea]]:
:''Cu ajutorul preaputernicului Dumnezeu cel în Treime slăvit, s-a clădit din temelie acest sfânt schit de călugăriţe călugărițe numit Pasărea în 1813 de Cucernicia Sa părintele Timotei – arhimandrit la Cernica - în numele Sfintei de Viaţă Viață Făcătoarei Treimi, iar în anul 1838, ianuarie 11, zdrobindu-se biserica de cutremurul ce s-au întâmplat, iar în anul 1846 s-au dărâmat aceea şi și s-au ridicat aceasta din temelie, de Cucernicia Sa părintele Calinic – arhimandrit la Cernica - cu ajutorul de la creştini şi creștini și prin osârdia cucernicei maici Domnica, stareţastareța, iar îngrijitor fiind în tot lucrul cuviosul Iachint ieromonahul din Cernica, în zilele binecredinciosului Domn Gheorghe Dimitrie Bibescu voievod, iar arhiepiscop fiind p(rea) s(finţiafinția) sa Neofit Mitropolit. 1847, noiembrie 2.''
Pisania Bisericii ''[[Mihail (Arhanghelul)|Sfinţii Sfinții Arhangheli Mihail şi și Gavriil]]'' de la [[Mănăstirea DălhăuţiDălhăuți]]: :''Aceasta sfântă şi și dumnezeiască biserică s-au făcut din temelie în zilele stăreţiei sfinţiei stăreției sfinției sale Teoclit, la anul 1810, iar acum in zilele sfinţiei sfinției sale stareţului starețului Dionisie, s-au mai înnoit si s-au împodobit cu catapeteasma săpată şi și poleită, cum şi și altarul si tinda şi și slonul. S-au zugravit, după cum se vede, în zilele Măriei sale, Grigorie Dimitrie Ghica Voievod, a Presfinţiei Presfinției sale Chir Chesarie, episcopul Buzăului, la leat 1827, iulie 20.''
[[Imagine:Manastirea_Vorona20.jpg|left|thumb|300px|Pisania bisericii [[Adormirea Maicii Domnului]] de la [[Mănăstirea Vorona]]]]
Pisania de la [[Mănăstirea Bistriţa Bistrița (Vâlcea, România)|Mănăstirea BistriţaBistrița]]:<ref>[http://www.arhiram.ro/manastiri/manastirea-bistrita Mânăstirea BistriţaBistrița]</ref>:''Sfânta această şi și dumnezeiască mânăstire pomeneştepomenește-se a fi zidită din temelie de Barbu banul Craiovescul, carele aici şi și îngerescul cin al călugăririi mai pe urmă au luat... (1683).''
Pisania Bisericii ''[[Sfânta Treime]]'' de la [[Mănăstirea Cozia]]:
:''Întru slava sfintei și de viață făcătoarei Troițe s-au înălțat din temelie această sfântă biserică, de creștinul Domn al Țării Românești Io Mircea Voievod, la leat 6809 și lipsindu-se de podoaba ei cea dintâi pentru mulțimea anilor, am luat iară această înfrumusețare, precum se vede, de cei ce s-au îndurat, în zilele prea luminatului Domn Io Constantin B.B. Voievod, fiind mitropolit al Țării Românești chir Teodosie și ostenitoriu chir Antim episcopulu de Râmnic leat 7215 (1707), la iegumenia prea cuviosului chir Mihail''”.
:Istoricii au convenit însă asupra faptului că anul 6809 (1301 d.Hr.) inscripționat în piatra acestei pisanii este eronat, corect fiind anul 6894 (1386 d.Hr.), așa cum apare în pisania pictată în interiorul bisericii.<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Editura Cartea Românească, BucureştiBucurești, 1925</ref>
==Note==