1.064 de modificări
Modificări
m
a redenumit Alimentaţia în Alimentația: Diacritice cu virgulă.
{{Disputat}}{{Spiritualitate didactică}}'''Alimentația''' creştinului trebuie se cuvine să fie una simplă, sănătoasă, chibzuită, cu evitarea [[lăcomia|lăcomiei]] de mâncare care duce la obezitate <ref> A se vedea articolul principal '''[[Lăcomia]]'''.</ref> - şi a lăcomiei de băutură care duce la beţie <ref>A se vedea articolul principal '''[[Lăcomia]]'''.</ref> şi cu respectarea zilelor de [[post]]. Creştinul este convins că viaţa este mai mult decât hrana, precum spune [[Iisus|Hristos]], şi că omul se hrăneşte nu numai cu pâine ci cu tot cuvântul care iese din gura lui [[Dumnezeu]], precum spune ([[Sfânta ScripturăEvanghelia după Matei|ScripturaMatei]]4, 4). El va căuta la [[împărăţia lui Dumnezeu]] , inclusiv prin [[munca]] pentru asigurarea celor trebuincioase vieţii , iar mâncarea, și băutura îi vor fi date pe deasupra, aşa după cum spune Mântuitorul: „De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea? Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele?” (Matei 6, 25-26). ==Introducere==
=Introducere= Alimentaţia era reglementată în [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]], fiind legată de ritualurile și jertfele din cadrul iudaismului, de o viziune specific vechitestementară vechi-testementară a „[[necurăție]]i” față de persoane, animale, lucruri etc., precum și de o imagistică și simbolistică specifice poporului ales prin legământul vechi (i.e. Vechiul Testament) cu [[Dumnezeu]]<ref>A se vedea: ''Dictionary of Biblical Imagery'' (''Dicționar de imagistică biblică''), editat de Leland Ryken : http://www.scribd.com/doc/21739030/Dictionary-of-Biblical-Imagery <br>Ivan Evseev, ''Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale'': http://www.scribd.com/doc/8033330/Dictionar-de-Simboluri-Si-Arhetipuri-Culturale </ref>. De altfel, cele mai multe din preceptele legate de alimentație se găsesc în cărțile despre ritualuri și jertfe ale Vechiului Testament (în special [[Cartea Leviticului|Leviticul]] și [[Cartea Deuteronomului|Deuteronomul]]).
[[Noul Testament]], deja [[Evanghelie|Evangheliile]], dar mai ales [[Faptele Apostolilor]] și epistolele [[apostoli]]lor, dau mărturie de o tranziție a viziunii tinerei Biserici a lui [[Iisus Hristos]] față de alimentație printr-o dezvoltare din ce în ce mai pronunțată a unei înțelegeri prefigurative a Vechiului Testament. Jertfa este acum prin excelență una nesângeroasă, iar preceptele și ritualurile comunității iudeo-creștine primitive încep să se modifice în consecință prin spiritualizarea viziunii de „curat” și „necurat” <ref>"Acum voi sunteți curați, pentru cuvântul pe care vi l-am spus." (Ioan 15, 3), cf. "Curățindu-vă sufletele prin ascultarea de adevăr, spre nefățarnică iubire de frați, iubiți-vă unul pe altul, din toată inima, cu toată stăruința, fiind născuți din nou nu din sămânță stricăcioasă, ci din nestricăcioasă, prin cuvântul lui Dumnezeu cel viu și care rămâne în veac." I Petru 1, 22-23)</ref>.
Încet-încet, din [[Biserică]] și din [[tradiția]] [[Sfinții Părinți|Sfinților Părinți]] dispar noțiuni vechi-testamentare ca „alimente interzise” sau „alimente necurate”, accentul căzând nu pe ''ce'' mănâncă omul, ci pe ''cum'' mănâncă, curăția sau necurăția fiind legată în primul rând de inima omului<ref>Matei 15, 1-20 (= Marcu 7, 1-23); Matei 5, 8; Marcu 7, 19 - cf. I Timotei 1, 5; 3, 9; II Timotei 1, 3 </ref>. În creștinism, singurele indicații alimentare sunt cele legate de [[post]]uri, dar și acelea variază puțin de la o Biserică locală la alta, de la o regiune la alta, de la o tradiție locală la alta. De altfel, postul de bucate nu este decât unul din aspectele postirii în deplinătatea sensului<ref>A se vedea articolul [[Postul mare]].</ref>.
=Alimentația în Biblie=
==Alimente interzise: sângele Sângele şi grăsimea==Alimentaţia După legea Vechiului Testament, alimentația exclude consumul de sânge<ref>Lev4Levitic 4.17, Lev7; 7.23-27, Lev17; 17.10-14, Lev19; 19.26Deut12; Deuteronom 12.-16, Deut12; 12.23-25, Deut15; 15.23, 1Sam14; 1 Samuel 14.31, Ezec33; Ezechiel 33.25, FA15; [[Faptele Apostolilor|FA]] 15.20)FA21; 21.25)</ref> (, căci acesta sângele reprezintă viaţa animalului(„viaţa a tot trupul este în sânge” Lev 17, 11-14; Deut 12, 23) sau duhul pe care Dumnezeu l-a pus în tot ce are viață (gr. ψυχὴν ζῶσαν)<ref>Lev17Cuvântul ebraic „nephesh” a fost tradus alternativ prin „viață”, „suflet”, „duh” etc.14în scrierile Vechiului Testament, Deut12în [[Septuaginta]] prin ψυχὴ și ψυχὴν ζῶσαν : http://fr.23wikipedia.org/wiki/Nephesh </ref>, având . Sângele (animalului) are rolul doar ritual de a face ispăşire pentru sufletele oamenilor<ref>Lev17(Lev 17.13</ref> ), pentru că prin vărsarea sângelui jertfei duhul de viață se întoarce la Dumnezeu care l-a dat (Ecclesiast 12, 7) și poartă în fața tronului lui Dumnezeu nedreptatea, după același mecanism ritual ca sângele lui Abel vărsat de Cain (Facere 4, 10). Cartea Leviticului rezumă mecanismul jertfei vechi-testamentare prin sângele animalului jertfit astfel: „Pentru că viaţa („nephesh” - sg.) a tot trupul este în sânge şi pe acesta vi l-am dat pentru jertfelnic, ca să vă curăţiri sufletele („nephesh” - pl.) voastre, că sângele acesta curăţeşte sufletul („nephesh” - sg.).” (Lev. 17, 11). „Duhul de viață” („Nephesh”) al celui care va fi cerut înapoi aduce jertfa se identifică simbolic cu „nephesh”-ul animalului sacrificat. O astfel de [[Dumnezeu]] vărsare de sânge rituală simbolizează întoarcerea vieții la fiecare dobitocCel care a dat-o, fiind o recunoaștere a păcatului (care aduce moartea), un act ritual de pocăință. Mai mult, stropirea cu sângele animalului sacrificat într-o mulțime de stropi în sfânta sfintelor în Ziua Ispășirii (Lev 16, 15) simbolizează, prin acest ritual, curățirea mulțimii păcatelor și nelegiuirilor poporului (Lev 16, 16). La fel, tot pentru motive rituale (cu precizarea că unii înțeleg „legea ceremonială” și ca fiind în același timp și o „lege sanitară”<ref>Fac9A se vedea: http://articolecrestine.1com/ce-spune-biblia/corpul-nostru-un-5templu.html</ref>) sau grăsime<ref>Lev4, grăsimea era interzisă din alimentație (Lev 4.17, Lev7; 7.23-27</ref> (căci ), deoarece din aceasta se aduceau Domnului lui Dumnezeu jertfe mistuite de foc<ref>Lev7(Lev 7.25</ref>), interzice consumul de dobitoace sugrumate<ref>FA15.20,29, FA21.25</ref> sau de carne sfâşiată de fiare<ref>Exod22.31</ref> şi de mâncăruri închinate [[Închinarea la dumnezei străini|idolilor]].<ref>FA15.20,29, FA21.25</ref>
==Carnea==
[[Image:Peşte.Crap.800px.Cyprinus carpio.jpeg|thumb|200px|left|Crap]]
[[Image:Oaie.Turmă.jpg|thumb|200px|right|Turmă de oi]]
[[Image:Capră. Goat family.jpg|thumb|300px|right|Capră cu doi iezi]]
[[Image:Légumes.jpg|thumb|250px|left|Legume]]
În privinţa cărnii este recomandată consumarea animalelor curate şi anume:
1)Dobitoacele care au unghia despicată în două şi rumegă<ref>Lev 11.3, Deut 14.6</ref> (boul, oaia, capra, cerbul, căprioara şi bivolul; zimbrul, capra neagră, capra sălbatică şi girafa<ref>Deut12.15,22, Deut14.4-5</ref>).<ref>Corespondentele moderne: boul, oaia, capra, cerbul, căprioara, antilopa, girafa, lama, alpaca, bizonul american, bizonul european, iacul, okapi</ref> Se vor evita animalele necurate care nu îndeplinesc condiţiile ca de exemplu porcul care are unghia despicată în două dar nu rumegă<ref>Lev11.7, Deut14.8, Isaia 65.4</ref>, cămila care rumegă dar nu are copita despicată în două<ref>Lev11.4, Deut14.7</ref>, iepurele care rumegă dar nu are unghia despărţită<ref>Lev11.5-6, Deut14.7</ref>, ariciul<ref>Lev11.30</ref>, patrupedele (dobitoacele) cu talpa moale sau ,,care umblă pe labele lor”<ref>Lev11.27</ref>(ex: pisica, câinele, ursul, etc)
2) peştii Peştii care au aripi (înotătoare) şi solzi din râuri, mări şi bălţi.<ref>Lev11.9-12, Deut14.9-10</ref>(d.e crap, caras, plătică, chefal, roşioară, dorado, etc). Restul sunt necuraţi (guvid, păstrăv, macrou, ştiucă, etc)
3)Unele păsări<ref>Lev 11.13-19, Deut 14.11-18,20 </ref>: păsările de curte. La curtea lui Solomon se consumau păsări îngrăşate<ref>3Regi4.23</ref>, . Evreii mai consumau şi prepeliţele.<ref>Exod16.13, Num11.31-32, Ps105.40</ref> [[Iisus]] menţionează găina când spune:Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimeşi la tine! De câte ori am vrut să strâng pe copiii tăi cum îşi strânge găina puii supt aripi, şi n-aţi vrut!<ref>Mt23.37, Lc13.34</ref>. Iisus spune:,,Nu se vând oare două vrăbii la un ban? Totuşi, nici una din ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru."<ref>Mt10.29</ref>Mai sunt menţionaţi porumbeii şi turturelele(de 35 ori) despre care evangheliile relatează că se vindeau în Templu; Iisus le-a răsturnat scaunele vânzătorilor de porumbei din Templu.<ref>Mt21.12, Mc11.15, Ioan 2.14, 2.16</ref>Turturelele sunt pomenite de 12 ori.<ref>Lev1.14,5. 7, etc</ref>
Sunt necurate următoarele păsări vulturul, vulturul bărbos (zgripţorul), vulturul de mare, şoimul şi eretele cu soiurile lor, corbul cu soiurile lui, struţul, cucuveaua, pescăruşul cu soiurile lui, rândunica, uliul cu soiurile lui, huhurezul, vultanul, pescarul, ibisul, lebăda, pelicanul cormoranul, cocorul, cocostârcul, bâtlanul cu soiurile lui, pupăza, liliacul.<ref>Lev 11.13-19, Deut 14.11-18,20 </ref>
Sunt necurate: cârtiţa, şoarecele, şopârla cu soiurile ei (guşterul, crocodilul, salamandra şi cameleonul)<ref>Lev 11.29</ref> ariciul, broasca, broasca ţestoasă , melcul , cameleonul<ref>Lev11.30</ref>;cele ce se se târăsc pe pântece(Ex: şarpele), cele ce umblă necontenit pe patru picioare , Cele ce umblă pe un mare număr de picioare- (Ex:miriapodul).<ref>Lev 11.42</ref>
În plus erau interzise consumul de dobitoace sugrumate<ref>FA15.20,29, FA21.25</ref> sau de carne sfâşiată de fiare<ref>Exod22.31</ref> şi de mâncăruri închinate [[Închinarea la dumnezei străini|idolilor]].<ref>FA15.20,29, FA21.25</ref>
==Lactate==
[[Image:Vacă 2.Friesian-Holstein.jpg|thumb|150px|left| Vacă]]
[[Image:Miere. 1.jpg|thumb|150px|right| Miere]]
[[Image:Lapte 3.jpg|thumb|150px|right| Pahar cu lapte]]
În privinţa lactatelor se recomandă laptele inclusiv cu miere<ref>Exod3.8,17; 13.5,33.3, Lev20.24, Num14.8,16.13,14, Deut6.3,11.9,26.9,15,27.3,31.20, Ios5.6, Ier11.5,32.22, Ezec20.6,15</ref> sau cu vin<ref>C. C.5.1</ref>, inclusiv cel de capră,<ref>Prov27.26</ref> ; smântâna<ref>Iov29.6, Prov30.33, Ps55.21, Is7.15, Is7.21-22</ref> inclusiv cu miere<ref>Is7.15</ref>, ; untul<ref>Fac18.8, Jud5.24-25, 2Sam17.27-29</ref>, ; brânza.<ref>1Sam17.17-19, 2Sam17.27-29</ref>
==Cereale==
În privinţa cerealelor sunt menţionate cel mai des grâul <ref>Fac27.28, 27.37, Lev26.5, Num18.12, _Deut 7.13, iov31.40, Ps4.7, Prov11.26, C.C 7.2, Mat 12.1, 1 Cor 9.9, Apoc 18.13 în total 137 menţiuni</ref> şi orzul <ref>Exod 9.31, Lev 27.16, Deut 8.8, 2 Regi 17.28, Ioan 6.9 în total 35 menţiuni</ref> şi mai este amintit şi ovăzul<ref>Exod9.32</ref>. Pâinea este indicată ca un aliment de bază care trebuie consumat zilnic precum arată Iisus în rugăciunea Tatăl Nostru.<ref>Mt6.11</ref>[[Image:Pâine 1.jpg|thumb|150px|left|Pâine]]
==Legume==
În privinţa legumelor sunt menţionate: lintea<ref>Fac25.30, 2Sam23.11, Ezec4.9, 2Sam17.27-29</ref>, bobul (fasolea)<ref>2Sam17.27-29, Ezec4.9</ref>, alacul<ref>Isaia 28.25, Ezec4.9</ref>, mazărea(cu numele de măzăriche)<ref>Isaia 28.25, 27</ref> chimenul<ref>Is28.23-29</ref>, meiul<ref>Ezec4.9</ref>, prazul<ref>Num11.5</ref>, castravetele<ref>Num 11.5- Egipt, Is1.8, Ier10.5</ref>, ceapa <ref>Num11.5</ref> şi usturoiul<ref>Num11.5</ref>, verdeţurileizma (mentă)<ref>Lc11.42</ref> sau ruta (untariţa).<ref>Lc11.42</ref>Există referiri generale la verdeţuri<ref>Exod12.8,3Regi 21.2, 4Regi4.39, Ps1014.14, Prov15.17, Rom14.2</ref>şi zarzavaturi <ref>Daniel 1.12, Mat13.32, Mc4.32, Lc11.42</ref>.
==Fructe==
[[Image:Fructe 2.jpg|thumb|200px|right|Fructe comune]]Fructele cel mai des menţionate în Biblie sunt: smochinele<ref>Fac3.7,Num 13.23. Deut 8.8, Jud 9.10-11, 1Cron12.40, Ps78.47, Prov 27.18, Matei 7.16, etc în total 63 menţiuni</ref> rodiile <ref>Num13.23, C.C 4.3,13, Ioel 1.2, etc </ref> şi strugurii <ref>Fac40.10,11, Lev 19.10, 25.5, Num 13.20, Deut 23.24, Jud 9.27, Mica 7.1, Matei 7.1,16, Apoc 14.18</ref> şi mai sunt amintite stafidele<ref>1Regi25.18,1 Cron 12.40, etc în total 7 menţiuni</ref>, merele<ref>Prov25.11, C.C2.5,7.8</ref> şi sicomorul.<ref>Lc17.5-6, Lc19.4</ref><ref>Arbore exotic gigant cu lemn tare și cu fructe comestibile, asemănătoare cu smochinele (Ficus sycomorus)</ref>
==Alte alimente==
Era folosit pe scară largă uleiul de măsline<ref>Exod29.2, Lev29.2, Num28.9, Deut7.13,11.14, iov24.11, Ecl10.1, Ezec16.13,etc </ref>. Este recomandat consumul moderat de miere <ref>1Sam14.27</ref>, inclusiv cu fagurele<ref>Ps19.10, Prov16.24, Prov24.13, Prov27.7, C. C.5.1</ref> despre care [[Solomon]] spune ca este sănătos pentru oase<ref>Prov24.13</ref> şi care Miere a fost mâncată de mâncat însuşi [[Iisus Hristos|Mântuitorul ]] după ce a [[învierea|înviat]], alături de peşte fript, pentru a-i convinge pe [[ucenic]]i că el nu este un duh, aşa cum ei credeau.<ref>Lc24.42</ref> Este indicat consumul unei cantităţi mici de vin.<ref>Prov31.16, 1 Tim5.23</ref>
Mai sunt menţionate migdalele<ref>Fac43.11, Num 17.8, Exod25.33,34, Exod 37.19, Ecl12.5</ref>, fisticul<ref>Fac43.11</ref>, nucul.<ref>C. C.6.11</ref>
Bucatele au fost făcute curate de însuşi [[Hristos]] atunci când a arătat că nu ce intră în gură spurcă pe om căci ele se duc în pântece iar apoi în hazna, ci ceea ce iese din gura omului spurcă pe om, căci acestea ([[păcat]]ele) ies din inimă.<ref>Mt15.10-20, Mc7.14-23</ref> Toate bucatele sunt curate dacă se iau cu mulţumire (cu jertfe de mulţumire în [[Vechiul Testament]]<ref>Exod20.24, Lev3.1, Num6.18, Deut27.7, 1 Reg10.8, 2 Regi6.17, 3Regi8.64, 1Cron21.26, 2Cron39.31, Ps56.12</ref>) sau simplu cum a făcut Iisus<ref>Mt15.36, Mt26.27, Lc22.19, ioan6.11</ref> şi cum va face [[apostolul Pavel|Pavel]]<ref>FA27.35, Rom14.6, 1 Cor10.30, 1Tim4.3</ref>.
Omul trebuie să-şi pună un cuţit în gât dacă e prea lacom şi să nu poftească mâncărurile alese ale celor mari ai zilei căci ele reprezină reprezintă o hrană înşelătoare, învaţă [[Solomon]].<ref>Prov23.1-3</ref>
El nu se va îngrijora de mâncare sau băutură deoarece viaţa este mai mult decât hrana şi pentru că [[Dumnezeu]] va avea grijă de oameni dacă el are grijă de toate păsările din ceruri.<ref>Mt6.25-26</ref> În plus cei care se vor îngriji de mâncare nu vor putea adauga adăuga un cot la înălţimea lor<ref>Mt6.27</ref> sau la lungimea vieţii lor.<ref>Lc12.25</ref>
El se va feri şi de excesul de băutură pentru ca acesta duce la numeroase păcate şi necazuri.(vezi [[lăcomia]])
Creştinul se va întări prin har şi nu prin mâncăruri de la care n-au tras folos cei care le-au ţinut la prea mare preţ.<ref>Evrei 13.9</ref>Omul se va hrăni nu numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.<ref>Deut8.3, Mat4.4, Luca 4.4</ref>
El îşi va câştiga cu trudă hrana, aşa cum i-a prezis [[Dumnezeu]] când l-a izgonit din [[rai]].<ref>Fac3.17</ref> El va cere doar pâinea zilnică cum o face Agur în rugăciunea sa<ref>Prov30.8</ref> şi aşa cum i-a învăţat Iisus pe apostoli să se [[rugăciunea|roage]].<ref>Mt6.11</ref> El va căuta la [[împărăţia lui Dumnezeu]] (deci [[munca|muncind]] pentru câştigarea pâinii<ref>Fac3.17</ref> ) şi toate celelalte lucruri (hrana, băutura, îmbrăcămintea) îi vor fi date pe deasupra.<ref>Mt6.33</ref>
=Note=
<div style="font-size:85%; -moz-column-count:2; column-count:2;"><references /></div>
=Bibliografie=