Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

David

139 de octeți adăugați, 1 noiembrie 2011 12:19
fără descrierea modificării
La puțin timp după aceasta, israelitenii au avut de purtat un nou război împotriva filistenilor, iar trei dintre frații mai mari ai lui David se aflau în oastea condusă de regele Saul, așteptând începutul luptelor. Iesei, tatăl lor, dorind să afle vești despre fiii săi, l-a trimis pe David cu provizii către aceștia.
Uriaşul filistean de şase coţi şi o palmă,(17.4), Goliat din Gat, om ,,războinic din tinereţea lui’’ (17.33) ocărăşte pe Israel timp de patruzeci de zile (17.16, 25,26,36,43,45), propunând ca lupta să fie decisă printr-o luptă individuală (17.8-9). David, motivat şi de recompensa promisă celui care-l va învinge pe filistean (bogăţii, fiica împăratului de nevastă şi scutirea de dări pentru casa sa (17.25,27) cere voie împăratului Saul să pedepsească pe cel ce batjocoreşte numele Dumnezeului lui Israel, spunând că spunându-i împăratului că el chiar omora urşii şi leii ce-i furau oile (17.34-35). Şi aşa cum Dumnezeu l-a scăpat de lei şi de urşi, aşa îl va scăpa şi de acestă dată.(17.36) Saul acceptă, îl îmbracă în armură, dar David îşi dă seama că nu e obişnuit cu armura, se duce la un pârâu de unde ia 5 pietre netede pe care şi le pune în buzunar şi traistă. David se înfăţişează înaintea lui Goliat cu o praştie şi un toiag. Văzându-l pe ,,copilul’’ David, Goliat râde de el , adăugând ironic că nu e câine să vină la el cu toiege. La început David fuge înaintea lui, iar apoi îi trage cu praştia drept în frunte, prăbuşindu-l pe uriaşul filistean.<ref>Iată ce spune arheologul Hoffmeier (pag84-85 vezi biblografia):Praştia era o armă serioasă şi fatală. Într-o scenă de luptă de la începutul mileniului al II-lea î.Hr, dintr-un mrmânt mormânt din Beni, Hasa, Egipt, aruncătorii cu praştia sunt înfăţişaţi umăr la umăr cu arcaşii. La fel, pe reliefurile din Ninive dedicate luptei de la Lahiş (aflate acum la British Museum) sunt reprezentaţi aruncătorii asirieni aruncând pietre în apărătorii iudei ai Lahişului, în 701 î.Hr. Aceste scene arată că praştia era o armă cu bătaie lungă care iţi îşi avea locul alături de arc şi săgeată, deşi nu avea aceeaşi rază de acţiune. Pietrele utilizate de aruncători nu erau nişte pietricele, ci mărimea lor varia între ce cea a unei mingi de tenis (5-8 cm diametru) iar când erau aruncate de un aruncător experimentat, el atingeau o viteză de 160-240 km/h. David şi-a ales piatra cu care a aruncat dintr-un pârâu, dar cele mai multe pietre de praştie din antichitate Antichitate erau, de fapt, prelucrate şi formate ca proiectile rotunjite</ref> Îi ia apoi sabia, îl omoară cu ea şi îi taie capul. Filistenii înspăimântaţi o iau la fugă, cu bărbaţii lui Israel şi Iuda în urmărirea lor. David ia capul filisteanului şi-l duce la Ierusalim iar armele sale sunt puse în cortul său (17.38-58).
===Fuga de Saul===
5.289 de modificări