Miron (Cristea) al României: Diferență între versiuni
(completări şi legături) |
(→Biografie: completări) |
||
Linia 3: | Linia 3: | ||
==Biografie== | ==Biografie== | ||
− | Patriarhul Miron Cristea s-a născut la 20 iulie 1868, în orașul Toplița, județul Harghita, într-o familie de țărani români, primind la botez prenumele Ilie. După mamă, provenea dintr-o familie greco-catolică. | + | Patriarhul Miron Cristea s-a născut la 20 iulie 1868, în orașul Toplița, județul Harghita, într-o familie de țărani români ortodocşi, primind la botez prenumele Ilie. După mamă, provenea dintr-o familie greco-catolică. |
A făcut studii la Gimnaziul săsesc din Bistrița (1879 - 1883), la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud (1883 - 1887) și apoi la Institutul Teologic din Sibiu (1887 - 1890). | A făcut studii la Gimnaziul săsesc din Bistrița (1879 - 1883), la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud (1883 - 1887) și apoi la Institutul Teologic din Sibiu (1887 - 1890). | ||
Linia 15: | Linia 15: | ||
Ilie Cristea a devenit și membru al clerului, fiind [[hirotonire|hirotonit]] la [[30 ianuarie]] 1900 ca [[diacon]] și apoi ridicat la rangul de [[arhidiacon]] la [[8 septembrie]] 1901. Este tuns în [[monah]]ism la [[23 iunie]] 1902 la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, de lângă Arad, când a primit numele de monah '''''Miron''''', iar la [[13 aprilie]] 1903 a fost hirotonit [[ieromonah]]. La [[1 iunie]] 1908 a fost ridicat la rangul de [[protosinghel]]. | Ilie Cristea a devenit și membru al clerului, fiind [[hirotonire|hirotonit]] la [[30 ianuarie]] 1900 ca [[diacon]] și apoi ridicat la rangul de [[arhidiacon]] la [[8 septembrie]] 1901. Este tuns în [[monah]]ism la [[23 iunie]] 1902 la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, de lângă Arad, când a primit numele de monah '''''Miron''''', iar la [[13 aprilie]] 1903 a fost hirotonit [[ieromonah]]. La [[1 iunie]] 1908 a fost ridicat la rangul de [[protosinghel]]. | ||
+ | La [[21 noiembrie]] 1909 Miron Cristea a fost ales ca [[episcop]] ortodox al Caransebeșului. A fost hirotonit arhiereu şi instalat în scaunul episcopal la [[3 mai]] 1910. În această calitate s-a remarcat prin activitatea sa de sprijinire a emancipării românilor din Austro-Ungaria. Astfel, printre altele, a apărat energic școlile confesionale ortodoxe românești din Banat de încercările guvernului ungar de la Budapesta de a le desființa. | ||
+ | |||
+ | La sfârșitul primului război mondial, Miron Cristea a participat, în calitate de episcop ortodox al Caransebeșului, alături de episcopul [[Biserica Greco-Catolică|unit]] Iuliu Hossu, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din [[1 decembrie]] 1918, dând actului unirii binecuvântarea Bisericii creștine. Un gest memorabil s-a întâmplat atunci: în fața Marii Adunări de la Alba Iulia, episcopul [[Biserica Greco-Catolică|greco-catolic]] Iuliu Hossu s-a îmbrățișat cu episcopul [[Biserica Ortodoxă|ortodox]] Miron Cristea, spunând următoarea frază memorabilă: „''Precum ne vedeți azi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români!''” | ||
==Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române== | ==Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române== |
Versiunea de la data 26 mai 2011 15:42
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
Miron Cristea, pe numele de mirean Ilie Cristea (n. 20 iulie 1868, Toplița, judeţul Harghita; d. 6 martie 1939, Cannes, Franța) a fost primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, între anii 1925 - 1939.
Cuprins
Biografie
Patriarhul Miron Cristea s-a născut la 20 iulie 1868, în orașul Toplița, județul Harghita, într-o familie de țărani români ortodocşi, primind la botez prenumele Ilie. După mamă, provenea dintr-o familie greco-catolică.
A făcut studii la Gimnaziul săsesc din Bistrița (1879 - 1883), la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud (1883 - 1887) și apoi la Institutul Teologic din Sibiu (1887 - 1890).
După absolvirea Institutului Teologic din Sibiu (1890), Ilie Cristea a devenit învățător şi, mai apoi. director la Școala confesională românească din Orăștie. După un an, Mitropolia Ardealului i-a acordat o bursă pentru a-şi continua studiile superioare la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta (1891 - 1895), unde a obținut la 15 mai 1895 titlul de doctor în filologie, teza sa de doctorat având subiectul Viața și opera lui Eminescu.
În paralel cu studiile, Ilie Cristea a desfăşurat o susţinută activitate publicistică, colaborând la ziarele Telegraful Român, Tribuna, Dreptatea și Gazeta Transilvaniei. A fost secretar al Societății studențești ”Petru Maior”.
După terminarea studiilor de la Budapesta, Ilie Cristea a revenit la Sibiu, unde a devenit secretar eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului (1895 - 1902), având şi o activitate publicistică asiduă și meritorie, iar în continuare a fost avansat în funcția consilier mitropolitan la Arhiepiscopia Sibiului (1902 - 1909). În această calitate, s-a distins ca un bun administrator și organizator. Printre altele, s-a îngrijit de proiectul edificării frumoasei catedrale ortodoxe din Sibiu.
Ilie Cristea a devenit și membru al clerului, fiind hirotonit la 30 ianuarie 1900 ca diacon și apoi ridicat la rangul de arhidiacon la 8 septembrie 1901. Este tuns în monahism la 23 iunie 1902 la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, de lângă Arad, când a primit numele de monah Miron, iar la 13 aprilie 1903 a fost hirotonit ieromonah. La 1 iunie 1908 a fost ridicat la rangul de protosinghel.
La 21 noiembrie 1909 Miron Cristea a fost ales ca episcop ortodox al Caransebeșului. A fost hirotonit arhiereu şi instalat în scaunul episcopal la 3 mai 1910. În această calitate s-a remarcat prin activitatea sa de sprijinire a emancipării românilor din Austro-Ungaria. Astfel, printre altele, a apărat energic școlile confesionale ortodoxe românești din Banat de încercările guvernului ungar de la Budapesta de a le desființa.
La sfârșitul primului război mondial, Miron Cristea a participat, în calitate de episcop ortodox al Caransebeșului, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, dând actului unirii binecuvântarea Bisericii creștine. Un gest memorabil s-a întâmplat atunci: în fața Marii Adunări de la Alba Iulia, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu s-a îmbrățișat cu episcopul ortodox Miron Cristea, spunând următoarea frază memorabilă: „Precum ne vedeți azi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români!”
Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
La 4 februarie 1925, mitropolitul primat Miron Cristea a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind investit și înscăunat la 1 noiembrie 1925 şi devenind astfel primul patriarh al creștinismului ortodox românesc.
Alte demnităţi deţinute
Miron Cristea a fost senator de drept în Senatul României interbelice. A fost regent între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930 (perioada când regele Mihai I era minor), iar în perioada 1 februarie 1938 – 6 martie 1939, a fost prim-ministru al României.
A fost de asemenea teolog, publicist şi filolog. La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Surse
Legături externe
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Membri ai Academiei Române > Membri de onoare ai Academiei Române
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții > Mitropolia Munteniei și Dobrogei
Categorii > Teologie > Teologi
Categorii > Teologie > Teologi români
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române