[[David]] este stârnit de Dumnezeu pentru că Dumnezeu se aprinsese împotriva lui Israel, pe care vroia să-l pedepsească. Astfel David este lăsat să greşească: el iniţiază o numărătoare a poporului- în urma căreia ies 800 000+ 500 000 bărbaţi din Israel, respectiv Iuda, în stare să scoată sabia. David a simţit cum îi bătea inima după ce făcuse numărătoarea poporului, îşi dă seama de marele [[păcat]] făcut, de faptul că a lucrat ca un [[nebun]] şi implora [[iertarea]] Domnului. [[Gaad]], văzătorul Domnului îl lasă pe David să aleagă una dintre următoarele trei [[nenorociri]] 1) şapte ani de foamete 2)să fugă 3 luni înaintea vrăjmaşilor săi 3) să bântuie ciuma trei zile în ţară. David alege îndurările Domnului decât să cadă în mâinile oamenilor şi alege a treia variantă. 70 000 de oameni mor iar, pe când [[îngerul]] se pregătea să nimicească [[Israelul]], Domnul s-a îndurat şi a poruncit îngerului să-şi tragă mâna. David insistă ca el trebuie să fie pedepsit pentru că el a greşit. Gad îi porunceşte să zidească un [[altar]] Domnului pe moşia lui Aravna, Iebusitul (în locul unde era îngerul când lui Dumnezeu I s-a făcut [[milă]] de Ierusalim) iar acesta se conformează, cumpărând moşia acestuia şi ridică un altar Domnului unde îi aduce arderi de tot şi jertfe de mulţumire(2Sam24).