Vizualizare sursă pentru „Mitrofan al Buzăului”

{{Cutie Biografie Episcopi
| Nume = PS Mitrofan al Buzăului
| Imagine = [[Fișier:Mitrofan-al-Buzaului.jpg|180px]]
| Afiliere =[[Biserica Ortodoxă Română]]
| Reşedinţă = Buzău
| Formulă = Preasfinția Voastră
| Titlul = [[Episcop]]
| Perioada = 1691 - 1702
| Predecesor =
| Succesor = [[Damaschin Voinescu|Damaschin]]
| Hirotonire preot = 
| Hirotonire episcop = 1682, la [[Episcopia_Hușilor|Huși]]
| Consecratori = 
| Titluri precedente = Episcop al [[Episcopia_Hușilor|Hușilor]] (1682-1686)
| Funcţii = 
| Data naşterii = secolul XVII
| Locul naşterii = Moldova
| Data morţii = 1702
| Locul morţii = Buzău
|}}
'''Mitrofan al Buzăului''' a fost un [[episcop]] de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale.

Episcopul Mitrofan a continuat munca [[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|mitropoliților Ungrovlahiei]], [[Ștefan I al Țării Românești|Ștefan]] și [[Teodosie al Țării Românești|Teodosie]] prin tipărituri slavo-române, care reprezintă faza de tranziție spre deplina românizare a [[slujbă|slujbelor]] bisericești. El poate fi socotit ca un precursor al introducerii definitive a [[limba română|limbii române]] în biserică, desăvârșită câțiva ani mai târziu de [[mitropolit]]ul [[Antim Ivireanul]], [[ucenic]]ul său.

{{Citat|Mitrofan a fost unul din cei mai de seamă ierarhi cărturari din trecutul nostru, nefiind egalat - la Buzău decât de episcopul [[Chesarie al Buzăului|Chesarie]], cu un secol și mai bine mai târziu.|Pr. [[Mircea Păcurariu]]<ref name="păcurariu2" />}}

== Viața ==
=== Înainte de arhierie ===
Mitrofan s-a născut în Moldova. A intrat în cinul [[monah]]al la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul [[Dosoftei al Moldovei|Mitropolitului Dosoftei al Moldovei]] a deprins meșteșugul tiparului, ajungând meşter tipograf și lucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.<ref name="DTR">[http://biserica.org/WhosWho/DTR/M/EpiscopulMitrofan.html Dicționarul teologilor români: MITROFAN, episcop.]</ref> Numele său apare menționat în tipăriturile „''Psaltirea slavo-română''” (1680), „''Molitvelnicul de-nțeles''” (1681) și „''Viața și petrecerea sfinților''” (1682).

Tot în acea perioadă, la solicitarea [[patriarh]]ului [[Dositei al II-lea al Ierusalimului|Dositei al Ierusalimului]], a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „''Întâmpinare în contra primatului papei''” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „''Dialog contra ereziilor''”.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 210</ref>

=== Episcop de Huși ===
Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al [[Episcopia_Hușilor|Hușilor]], păstorind credincioșii din acea [[eparhie]] până în vara anului 1686.<ref name="DTR"/> În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi [[moaşte]]le Sf. [[Ioan cel Nou de la Suceava|Ioan cel Nou]] ca pradă de război, dar și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostatic.

În această situație, Mitrofan s-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, [[Șerban Cantacuzino]], mare iubitor de cultură și protector al Sfintei Biserici, l-a primit cu brațele deschise, însărcinându-l mai întâi cu conducerea tipografiei domnești din București, unde acesta a tipărit ''[[Biblia de la București (1688)|Biblia de la București]]''<ref>[https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/episcopul-mitrofan-al-buzaului-un-nou-coresi-al-artei-tipografice-150064.html Andrei Butu: ''Episcopul Mitrofan al Buzăului, „un nou Coresi” al artei tipografice''], 28 noiembrie 2019, ''Ziarul Lumina'', accesat 8 aprilie 2023</ref>, prima traducere integrală a [[Biblia|Bibliei]] în limba română, un adevărat monument al limbii române vechi, care a jucat un rol major în dezvoltarea limbii literare<ref>''Dicţionar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref>.

Tot aici a mai tipărit „''Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur''” (1691) traduse în românește de frații Radu și Șerban Greceanu precum și câteva cărți grecești. 

=== Episcop de Buzău ===
La 10 iunie 1691 a fost ales [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|episcop al Buzăului]], fiind propus și susținut de Sf. Voievod [[Constantin Brâncoveanu]]. Acolo a înfiinţat prima tipografie din acest oraș, formând un grup de meșteri tipografi şi gravori.<ref name="DTR"/>

Episcopul, ca ucenic al marelui cărturar Dosoftei, era unul din cei care au sprijinit românizarea slujbelor bisericești. Dar acest lucru era greu de înfăptuit dintr-odată, pe de o parte, pentru că munca de traducere era grea și plină de răspundere, iar pe de altă parte, pentru că tradiția slavonă era încă destul de puternică. De aceea, episcopul Mitrofan a urmat pilda mitropolitului Teodosie și a înaintașului acestuia, Ștefan, de a traduce în românește numai îndrumările tipiconale, sinaxarele, paremiile, Apostolul și Evanghelia, precum și unele ectenii, lăsând cântările și rugăciunile în slavonește.

Dintre cărțile tipărite de el la Episcopia Buzăului s-au păstrat:
* ''[[Mărturisirea Ortodoxă (1642)|Pravoslavnica Mărturisire a lui Petru Movilă]]'', prima traducere în românește (1691) 
* ''Cele 12 [[Minei]]e (1698)'', tipărite pentru prima oară în țările române. Aveau tipicul, paremiile și sinaxariul în română și restul în slavonă.
* ''[[Evhologhion]]ul'' (1699-1701)
* ''[[Octoihul]]'' (1700)
* ''[[Triodul]]'' (1700)
* ''[[Penticostarul]]'' (1701)
* ''[[Liturghier]]ul'' (1702)

Preasfinția Sa Mitrofan a trecut la cele veșnice în anul 1702. El este și [[ctitor]] al [[schit]]ului din Bonțești (astăzi în comuna Cârligele, județul Vrancea).

== Școala de tipografie ==

Între numeroșii tipografi și gravori care s-au format în jurul său poate fi amintit [[Antim Ivireanul]] însuși, care i-a urmat la conducerea tipografiei domnești din București, apoi: Ioanichie (loan) Bacov (Băcăuanul), Chiriac Moldoveanul, și mulți alții<ref name="păcurariu2">[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.</ref>.

==Note==
<references/>

== Bibliografie ==
* Cocora, Gabriel, ''Un mare tipograf român în circuitul european în secolul 17: episcopul Mitrofan al Buzăului'', în ''Tipar și cărturari'', Editura Litera, 1977.
* [[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.

[[Categorie:Episcopi]]
[[Categorie:Ierarhi români]]
[[Categorie:Traducători ai Sfintelor Scripturi]]
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
[[Categorie:Ortodoxia în România]]
[[Categorie:Educație]]