Vizualizare sursă pentru „Listă a Domnilor Țării Românești”

'''Lista Domnilor Țării Românești''' cuprinde numele celor care au condus Țara Românească, precum și anii între care aceștia au domnit, de la prima mențiune a acestei formațiuni statale și până la unirea definitivă cu Moldova și formarea statului modern România.

Domnii Țării Românești au fost, în majoritatea lor, adevărați stâlpi ai [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], unii dintre ei fiind [[proslăvire|proslăviți]] ca [[sfinți]]. Foarte mulți dintre ei au [[ctitor]]it sfinte lăcașuri ([[mănăstire|mănăstiri]], [[schit]]uri și [[biserică|biserici]]).
__NOTOC__
* [[Basarab I]], ''Întemeietorul'' (1310 – 1352)
* [[Nicolae Alexandru]] (1352 – 1364): a obținut acceptul [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhiei ecumenice a Constantinopolului]] de a organiza  Biserica Ortodoxă locală sub forma unei [[mitropolit|mitropolii]], punând în fruntea ei pe [[Iachint de Vicina]]
* [[Vladislav I]], ''Vlaicu Vodă'' (1364 – 1377)
* [[Radu I]] (1377 – 1383)
* Dan I (1383 – 1386)
* [[Mircea cel Bătrân]] (1386 – 1418): [[ctitor]] a numeroase mănăstiri și biserici
* Mihail I (1418 – 1420)
* Radu al II-lea ''Prasnaglava'' și Dan al II-lea (înlocuindu-se succesiv de mai multe ori între 1420 – 1431)
* Alexandru I ''Aldea'' (1431 – 1436)
* Vlad al II-lea ''Dracul'' (1436 – 1447) poreclit astfel după „Ordinul Dragonului”, din care făcea parte
* Mircea al II-lea (1442), asociat la domnie de către tatăl său, Vlad al II-lea ''Dracul'', ocupă singur tronul în momentul în care Vlad al II-lea a devenit prizonierul turcilor 
* Vladislav al II-lea (1447 – 1456)
* [[Vlad Țepeș]] (1456 – 1462, prima domnie)
* Radu al III-lea ''cel Frumos'' (1462 – 1475)
* Basarab ''Laiotă'' (1475 – 1476, prima domnie)
* Vlad Țepeș (noiembrie 1476 – decembrie 1476, a doua domnie)
* Basarab ''Laiotă'' (1476 – 1477, a doua domnie)
* Basarab cel Tânăr ''Țepeluș'' (1477 – 1481)
* Vlad al IV-lea ''Călugărul'' (1481 – 1495) 
* [[Radu cel Mare|Radu al IV-lea ''cel Mare'']] (1495 – 1508): a reorganizat Biserica din Țara Românească, înființând [[episcop]]iile Râmnicului și Buzăului; a sprijinit tipărirea ''[[Liturghier]]ului lui Macarie'' (1508), prima carte tipărită pe teritoriul țărilor române
* Mihnea I ''cel Rău'' (1508 – 1509)
* Mircea al III-lea ''Miloș'' (1509 – 1510)
* Vlad al V-lea ''cel Tânăr'', sau ''Vlăduț'' (1510 – 1512)
* [[Sfinți|Sf.]] [[Neagoe Basarab]] (1512 – 1521), [[Proslăvire|canonizat]] la [[8 iulie]] 2008, [[ctitor]]ul [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]]
* Teodosie (1521 – 1522)
* Radu al V-lea ''de la Afumați'' (1522 – 1529)
* Moise Vodă (1529 – 1530)
* Vlad al VI-lea ''Înecatul'' (1530 – 1532)
* Vlad al VII-lea ''Vintilă'' (1532 – 1535)
* Radu Paisie (1535 – 1545)
* Mircea ''Ciobanul'' (1545 – 1554)
* Pătrașcu cel Bun (1554 – 1557)
* Mircea ''Ciobanul'' (a doua oară, 1558 – 1559)
* Petru ''cel Tânăr'' (1559 – 1568)
* Alexandru al II-lea Mircea (1568 – 1577): ctitor al [[Mănăstirea Radu Vodă|Mănăstirii Radu Vodă]] din București
* Mihnea al II-lea ''Turcitul'' (1577 – 1583)
* Petru Cercel (1583 – 1585)
* Mihnea al II-lea ''Turcitul'' (a doua oară, 1585 – 1591)
* Ștefan ''Surdul'' (1591 – 1592)
* Alexandru al III-lea ''cel Rău'' (1592 – 1593)
* [[Mihai Viteazul]] (1593 – 1600)
* Simion Movilă (noiembrie 1600 – iunie 1601)
* Radu Mihnea (noiembrie 1601 – martie 1602), a domnit și în [[Listă a Domnilor Moldovei|Moldova]] (1616 – 1619 și 1623 – 1626)
* [[Radu Șerban]] (1601 – 1611): ctitor al [[Mănăstirea Comana|Mănăstirii Comana]]
* Radu Mihnea (a doua oară, 1611 – 1616)
* Alexandru Iliaș (1616 – 1618)
* Gavril Movilă (1618 – 1620)
* Radu Mihnea (a treia oară, 1620 – 1623)
* Alexandru ''Coconul'' (1623 – 1627)
* Alexandru Iliaș (a doua oară, 1627 – 1629)
* Leon Tomșa (1629 – 1632)
* Radu Iliaș (1632)
* [[Matei Basarab]] (1632 – 1654), ctitor a numeroase mănăstiri și biserici. A ridicat din temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la [[Muntele Athos]]. Ctitor al mănăstirilor [[Mănăstirea Arnota (județul Vâlcea)|Arnota]], [[Mănăstirea Căldărușani|Căldărușani]], Sadova, Măxineni, [[Mănăstirea Plătărești|Plătărești]], Strehaia, Cornățel, Negoești și [[Mănăstirea Brebu|Brebu]]. A ridicat catedrala episcopală din Buzău.
* [[Constantin Șerban]] (1654 – 1658): ctitor al bisericii [[Constantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]] [[Elena Împărăteasa|Elena]] (actuala [[Catedrala Patriarhală din București|catedrală patriarhală]])
* Mihnea al III-lea (1658 – 1659)
* Gheorghe Ghica (1659 – 1660)
* Grigore I Ghica (1660 – 1664)
* Radu Leon (1664 – 1669)
* Antonie Vodă ''din Popești'' (1669 – 1672)
* Grigore I Ghica (a doua oară, 1672 – 1673)
* Gheorghe Duca (1673 – 1678)
* [[Șerban Cantacuzino]] (1678 – 1688): la inițiativa sa este tipărită ''[[Biblia de la București (1688)|Biblia de la București]]'', prima traducere completă a [[Sfânta Scriptură|Biblie]]i în [[limba română]]
* [[Sfinți|Sf.]] [[Mucenic|Mc.]] [[Constantin Brâncoveanu]] (1688 – 1714), [[Proslăvire|canonizat]] la [[20 iunie]] 1992
* Ștefan Cantacuzino (1714 – 1716)
* Nicolae Mavrocordat (1715) – cu el a început [[Epoca fanariotă|perioada domniilor fanariote]] în Țara Românească
* Ioan Mavrocordat (1716 – 1719)
* Nicolae Mavrocordat (a doua oară, 1719 – 1730)
* Mihai Racoviță (1730 – 1731)
* Constantin Mavrocordat (1731 – 1733)
* Grigore al II-lea Ghica (1733 – 1735)
* Constantin Mavrocordat (a doua oară, 1735 – 1741)
* Mihai Racoviță (a doua oară, 1741 – 1745)
* Constantin Mavrocordat (a treia oară, 1745 – 1748)
* Grigore al II-lea Ghica (a doua oară, 1748 – 1752)
* Matei Ghica (1752 – 1753)
* Constantin Racoviță (1753 – 1756)
* Constantin Mavrocordat (a patra oară, 1756 – 1758)
* Scarlat Ghica (1758 – 1761)
* Constantin Mavrocordat (a cincea oară, 1761 – 1763)
* Constantin Racoviță (a doua oară, 1763 – 1764)
* Ștefan Racoviță (1764 – 1765)
* Scarlat Ghica (a doua oară, 1765 – 1766)
* Alexandru Ghica (1766 – 1768)
* Grigore al III-lea Ghica (1768 – 1769)
* Emanuel Giani-Ruset (1770)<ref>Stăpânirea militară rusească: noiembrie 1770 – octombrie 1774</ref>
* Alexandru Vodă Ipsilanti (1774 – 1782)
* Nicolae Caradja (1782 – 1783)
* Mihai Suțu (1783 – 1786)
* Nicolae Mavrogheni (1786 – 1789)<ref>Stăpânirea militară austriacă: noiembrie 1789 – iulie 1791</ref>
* Mihai Suțu (a doua oară, 1791 – 1793)
* Alexandru Moruzi (1793 – 1796) 
* Alexandru Vodă Ipsilanti (a doua oară, 1796 – 1797)
* Constantin Hangerli (1797 – 1799)
* Alexandru Moruzi (a doua oară, 1799 – 1801)
* Mihai Suțu (a treia oară, 1801 – 1802) 
* Constantin Ipsilanti (1802 – 1806)
* Alexandru Suțu (1806)
* Constantin Ipsilanti (a doua oară, 1806 – 1807)<ref>Stăpânirea militară rusească: decembrie 1806 – octombrie 1812</ref>
* Ioan Gheorghe Caragea (1812 – 1818)
* Alexandru Suțu (a doua oară, 1818 – 1821)
* Grigore al IV-lea Ghica (1822 – 1828): cu el a început perioada „domniilor pământene” de după [[epoca fanariotă]]<ref>Stăpânirea militară rusească: mai 1828 – aprilie 1834 (Generalul Pahlen: februarie 1828 – noiembrie 1829, Generalul Pavel Kiseleff: noiembrie 1829 – aprilie 1834)</ref>
* Alexandru D. Ghica (1834 – 1842)
* Gheorghe Bibescu (1842 – 1848)<ref>Guvernul revoluționar provizoriu: 14/ 26 iunie – 12 iulie/ 9 august 1848, Locotenența domnească: iulie – septembrie 1848</ref>
* Barbu Știrbei (1849 – 1856)<ref>Stăpânirea militară rusească: octombrie 1853 – iulie 1854, Stăpânirea austriacă: august 1854 – martie 1856, Căimăcămie: 1856 – 24 ianuarie/ 5 februarie 1859</ref>
* Alexandru Ioan Cuza (1859 – 1866)

==Note==
<references/>

==Surse==
* Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, București, 1925.
* Popa, M., Matei, H., ''Mică enciclopedie de istorie universală'', Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983, pp. 314-317.
* Constantin Rezachevici, ''Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881'', Editura Enciclopedică, București, 2001. ISBN 973-45-0387-1.

[[Categorie:Istoria Bisericii]]
[[Categorie:Cronologii]]
[[Categorie:Liste]]
[[Categorie:Voievozi români| ]]