Vizualizare sursă pentru „Linguriță”

'''Lingurița''' (Gr. λαβίδα, ''clește'') este un [[Obiecte liturgice|obiect liturgic]] folosit în primul rând în timpul [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]], pentru distribuirea [[Euharistie|Sfintei Împărtășanii]]. De obicei este confecționată din aur, argint sau alte materiale prețioase și are la capăt o [[cruce]].
__NOTOC__
==Simbolistică==
Apelativul de ''clește'' dat linguriței trimite la viziunea [[prooroc]]ului [[Isaia]] (Isaia [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=43&cap=6#6-7 6, 6-7]):
: ''Atunci unul dintre serafimi a zburat spre mine, având în mâna sa un cărbune, pe care îl luase cu cleștele de pe jertfelnic. Și l-a apropiat de gura mea și a zis: „Iată s-a atins de buzele tale și va șterge toate păcatele tale, și fărădelegile tale le va curăți”. ''

După cum [[serafim]]ul ia cu cleștele cărbunele și se atinge de buzele proorocului ca semn al curățirii de păcate și al misiunii sale profetice, cărbunele este văzut ca o prefigurare a lui Hristos euharistic, iar lingurița este ''cleștele'' cu care se atinge acesta de buzele credincioșilor. Această interpretare este reflectată și în [[rugăciune|rugăciunile]] pe care credincioșii le rostesc înaintea Împărtășaniei, care vorbesc despre ''cărbunele Preasfântului Tău Trup'' și despre Sfânta Împărtășanie ca foc curățitor pentru cei vrednici.

==Utilizare==
Lingurița se folosește pentru distribuirea Sfântului Trup și Sânge al lui Hristos credincioșilor. În practica liturgică din primele veacuri, lingurița se folosea doar atunci când se administra Sfânta Euharistie pruncilor și bolnavilor. Restul credincioșilor primeau Sfântul Trup în mână, iar [[diacon]]ul le oferea [[Potir]]ul cu Sfântul Sânge, practică folosită și în prezent de [[cler]]ici. 

Odată cu dezvoltarea ritualului liturgic în Biserica Ortodoxă și după ce a apărut nevoia ca [[preot|preoții]] să slujească Sfânta Liturghie și fără a fi asistați de diaconi, folosirea linguriței pentru administrarea Sfintei Împărtășanii s-a generalizat.

În secolul al IX-lea, lingurița este pentru prima dată enumerată printre Sfintele Vase din Altar în Canonul 10 al Sinodului de la Constantinopol (861).

În unele practici liturgice ([[Biserica Ortodoxă Rusă|rusă]] sau [[Biserica Ortodoxă a Greciei|greacă]]) lingurița nu se atinge de buzele celui care se împărtășește.

==Discuții recente==
În timp ce majoritatea credincioșilor acceptă practica împământenită a împărtășirii cu aceeași linguriță, unii credincioși consideră că împărtășirea cu aceeași linguriță este o practică neigienică și evită chiar să se împărtășească din acest motiv. 
Pentru liniștirea conștiințelor acestora, o posibilitate de evitare a acestor preocupări este preluarea practicii altor Biserici Ortodoxe de a nu atinge lingurița de buzele credincioșilor.
De asemenea, dat fiind că practica împărtășirii cu aceeași linguriță nu este obligatorie (semnul comuniunii cu Hristos a credincioșilor este considerat a fi împărtășirea ''din același [[Potir]]''), unii preoți sfințesc mai multe lingurițe pentru împărtășirea credincioșilor sau pot găsi alte soluții potrivite.

==Surse==
*Pr. Prof. Dr. [[Ene Braniște]], Prof. Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
*Pr. Prof. Dr. [http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_R%C4%83duc%C4%83 Vasile Răducă], ''Ghidul creștinului ortodox de azi'', Humanitas, București, 1998, pp. 149-150, ISBN 973-28-0926-4
*[http://saraca.orthodoxphotos.com/rugaciuni/Euharistia.htm Rugăciunile înainte de Dumnezeiasca Împărtășire]

[[Categorie:Obiecte liturgice]]

[[el:Αγία Λαβίδα]]
[[en:Spoon]]